LAT² A latzi te adj. Care are o latzime (relativ) mare. E lung pamintul ba e lat. COSHBUC P. I 53. Se incinse... cu o curea lata coperita cu tzinte aurite. NEGRUZZI S. I 23. Frunza lata fmnzangusta. HODOSH P. P. 59. ◊ Loc. adj. Lat in spate = bine legat voinic. Calca marunt deshi era lat in spate. CAMIL PETRESCU U. N. 58. Aparitzia omului acestuia bine legat lat in spate... inspira hotarire incredere. C. PETRESCU I. I 11. ◊ Expr. A spune vorbe mari shi late = a spune vorbe pompoase dar fara miez. Vam adunat pentru k sa va spun vorbe mari shi late cum natzi auzit de cind traitzi. ALECSANDRI T. I 259. (Familiar) A fi lata (rau sau de tot) = a lua proportzii grave a prezenta un aspect ingrijorator. Mi se pare k o sa fie lata. PAS Z. III 212. Satzi spun ce am aflat acuma... E lata rau. CARAGIALE O. II 204. A o face lata (rau sau de tot) = a) a petrece strashnic (cu mincare bautura cintece etc.); b) a face fara voie o pozna o gafa; a o face de oaie. ♦ (Familiar despre persoane in constructzii speciale) Intins la pamint fara simtzire; mort. A intrat abia a doua zi femeia la dinsul. La gasit lat. SADOVEANU D. P. 120. Daca nu era Negoitza so apucen bratze cadea lata. CARAGIALE O. III 46. Atit de mult a inchinat incit pe loc a ramas lat. ALECSANDRI T. 304. ◊ Expr. A lasa (pe cineva) lat = a bate pe cineva foarte tare lasindul in nesimtzire. Dacal saciia vreun vorbaretz il izbea del lasa lat. DUMITRIU P. F. 63. (Rar) A fi lat de foame = a fi foarte flamind. De doua zile nam mincat sintem latzi de foame. CONTEMPORANUL III 927. De ces oile asha late de foame? SBIERA P. 9.