TOT TOÁTA totzi toate adj. nehot. pron. nehot. adv. s. n. I. Adj. nehot. 1. (La sg.) Intreg; integral complet; din care nu lipseshte nimeni sau nimic; cat exista cat este cat are; cat e de mare cat se intinde cat cuprinde; cat dureaza cat tzine. Tot orashul. Tot timpul. ◊ Loc. prep. Cu tot... = in ciuda... 2. (La sg.) Perfect. ♦ (Da ideea de superlativ) Cum nu exista (altul) mai mare mai mult. ◊ Loc. adj. De tot... = cum nu se poate mai mult. 3. (La sg.) Fiecare (dintre...) oricare; care se repeta. ◊ Loc. adj. De toata ziua sau de toate zilele = care se face se intampla se poarta in fiecare zi. ♦ Loc. adv. Peste tot = pretutindeni. 4. (La pl.) Care este in numar complet fara sa lipseasca nici unul; care este in serie completa fara sa lipseasca ceva. ◊ Loc. adv. In toate partzile = pretutindeni. ♦ (Alcatuieshte impreuna cu un num. card. numerale colective) Totzi cinci. ◊ Expr. A vari (sau a baga) pe cineva in totzi sperietzii = a infricosha. II. Pron. nehot. 1. (La pl.; cu nuantza de num. nehot.) Lucrurile sau fiintzele cate intra in discutzie sau care sunt de acelashi fel (fara sa lipseasca nici unul). ◊ Loc. adv. Inainte de toate = in primul rand mai presus de orice altceva. ♦ (Precedat de conj. „shi” rezuma o enumeratzie) Restul care na fost amintit; celelalte. ♦ (Predomina ideea de varietate de diversitate) Orice lucru fara alegere. ◊ Expr. Toate k toate (sau toatele) dar... (sau insa...) = celelalte ar mai merge dar...; treacamearga dar... 2. Lucrurile care considerate impreuna formeaza un ansamblu. ♦ Loc. adv. Cu totul (shi cu totul) = pe deantregul in intregime. Cu totul = a) in total; b) cu desavarshire in intregime. In tot sau (in) totului tot = a) la un loc una cu alta; in total; b) intrun cuvant la urma urmelor. Tot in tot = pe deantregul. De tot = a) (cu sens modal) cu desavarshire in intregime; b) (cu sens temporal) pentru totdeauna definitiv; c) foarte extrem de... ◊ Loc. prep. Cu tot cu... sau cu (cineva sau ceva) cu tot = impreuna la un loc. ◊ Expr. Astai tot sau atata (ori atatai) tot = doar atat (shi nimic mai mult). 3. (Intra in compunerea unor adjective) Atotcuprinzator. III. Adv. (Exprima continuitatea persistentza) 1. SHi acuma in continuare inca; (in constructzii negative) nici acuma pana acuma nu... ♦ SHi mai departe k shi alta data. 2. Mereu tot timpul toata vremea totdeauna pururea; necontenit neincetat intruna. ◊ Expr. Sa tot aiba... = ar putea sa aiba (cel mult)... Sa tot fie... = ar putea sa fie (cel mult)... ♦ Statornic permanent. 3. De repetate ori adeseori de multe ori. 4. (Exprima o gradatzie a intensitatzii) Din ce in ce. IV. Adv. (Stabileshte identitatea similitudinea simultaneitatea) 1. (De) asemenea la fel; in acelashi chip. ◊ Expr. Tot asha (sau astfel atata acelashi) = intocmai exact asha (sau atata acelashi). ◊ (In corelatzie cu „asha” sau „atat de...” formeaza gradul de egalitate al comparativului) Tot atat de bun. ◊ Expr. Mie tot atata = mie perfect egal. 2. (Urmat de substantive shi pronume arata k fiintza sau lucrul respectiv revine apare intro situatzie similara) Iarashi din nou (sau k totdeauna). ♦ (Urmat de un substantiv precedat de art. nehot.) Acelashi. ♦ (Urmat de numeralul „unu”) Unu singur. 3. Numai in mod exclusiv. ◊ Expr. Tot unul shi unul = de seama de frunte ales. ♦ (Urmat de un adjectiv sau de un substantiv la pl.) Fara exceptzie unul shi unul. ♦ De tot cu totul in intregime pe deantregul complet. 4. De fiecare data intotdeauna regulat. V. Adv. 1. SHi astfel shi asha oricum. 2. Totushi shi inca. VI. S. n. 1. Intreg unitate (rezultata din totalitatea partzilor) totalitate. ♦ Fig. Lume univers. 2. Fig. (Art.) Lucru esentzial (la care se reduc toate celelalte). ◊ Expr. Aici e totul = in asta consta tot asta explica tot. [Gen.dat. pl. (a) tuturor (a) tuturora] Lat. totus a um.

tot² toata [At: PSALT. HUR. 5715 / V: (reg) tat anh av (irg) ~ulush anh / Pl: totzi toate (inv) tute af (ivr) tus am / GD pl: tuturor tuturora (ivr) toturor (reg) tutulor / E: ml totus] 1 anh (Lsg) Intreg. 2 anh (D. oameni) Cu intreg corpul. 3 anh (Indica alcatuirea componentza unui ansamblu) Din care nu lipseshte nimeni sau nimic. 4 anh (Indica cantitatea) Cat exista. 5 anh (Ilpp) Cu ~ (sau toata totzi toate)... ori cu toate acestea In pofida... 6 anh (Lsg) Deplin (4). 7 anh (Pfm; indica ideea de superlativ; ila) De sau de toata... Cum nu se poate mai mult. 8 anh (Ilav) In toata libertatea Neconstrans. 9 anh (Indica intinderea cuprinsul) Cat e de mare. 10 anh (Indica durata) Cat dureaza. 11 anh (Lpl) in numar complet. 12 anh (Sugerand varietatea) De diferite feluri. 13 anh (Ilav) Din (sau inv de in) toate partzile De pretutindeni. 14 anh (Ilav) In toate partzile (sau inv locuri) ori peste (sau rar prin) ~ locul sau peste ~ Pretutindeni. 15 anh (Pop; ie) A asculta cu toate urechile A asculta cu mare atentzie. 16 anh (Pop; ie) A rade cu totzi dintzii A rade astfel incat sa i se vada totzi dintzii. 17 anh (Pop; iae) A rade foarte tare. 18 anh (Pop; ie) A vari (sau a baga) pe cineva in totzi sperietzii (sau in toate boalele in toate grozile mortzii) A infricosha pe cineva foarte tare. 19 anh (Alcatuieshte impreuna cu un nc numerale colective) Totzi shase. 20 anh (Ivp; lsg) Fiecare (dintre...) Si: oricare. 21 anh (Ila) De toata ziua (sau de toate zilele) De flecare zi Si: cotidian. 22 anh (Pfm; ila) ~ soiul de... ori de ~ soiul sau (reg) in toata forma Fel de fel Si: variat. 23 anh (Pfm; ilav) In toate chipurile sau in ~ chipul In multe feluri. 24 anh (Pfm; ilav) In (sau rar pe) toata vremea ori in toate vremi in fiecare clipa Si: mereu necontenit. 25 anh (Precedat de „shi” completand o enumerare) Restul care na fost amintit Si: celelalte. 26 pnh (Lpl) Lucrurile sau fiintzele care intra in discutzie sau care sunt de acelashi fel (fara sa lipseasca nici unul). 27 pnh (Ilav) Inainte (sau mai intai) de toate In primul rand. 28 pnh (Predomina ideea de varietate de diversitate) Orice lucru fara alegere. 2930 pnh (Ils; shi ila) De toate (Lucruri) de diferite feluri. 31 pnh (Pop; ie) Toate k toate (sau rar toatele) dar... Celelalte ar mai merge dar... 32 pnh Lucrurile care considerate impreuna formeaza un ansamblu. 33 pnh (Ilav) De (sau inv intru) ~ sau cu (sau in intru) ~ul (pop) cu (sau intru) ~ului ~ (inv) cu ~ul (sau ~ulush) ~ (reg) cu ~ului (~ului) ~ in ~ In intregime. 34 pnh (Ilav) De totzi (sau de toate) ori cu ~ul sau (pop) in ~ului (inv) in ~ (reg) de ~ In total. 35 pnh (Pop; ilav) In ~ sau in ~ului ~ Intrun cuvant. 36 pnh (Ilav) De ~ Pentru totdeauna Si: definitiv. 37 pnh (Ilav) De ~ sau cu ~ul (reg) de (sau cu) ~ului ~ cu ~ului Foarte (1). 38 pnh (Ilpp) Cu ~ cu... sau cu cineva (sau cu ceva) cu ~ (sau inv cu ~ul) sau reg cu ~ cu cineva (sau cu ceva) Impreuna cu... 39 pnh (Ie) Astai ~ sau atata (sau atatai) ~ Doar atat (shi nimic mai mult). 40 pnh (Pfm; ie) A nu fi in toate ale mele (ale tale ale ei etc.) A nu fi in deplinatatea facultatzilor mintale. 41 pnh (Pfm; iae) A fi abatut. 42 pnh (Is) Femeie la toate Femeie (de serviciu) care indeplineshte singura toate treburile dintro casa. 43 pnh (Is) Om bun la toate Persoana care se pricepe la toate. 44 pnh (Ilc) Cu toate k... Deshi... 45 snsa Intreg (rezultat din unirea elementelor componente) Si: totalitate (1) (inv) totime (1). 46 snsa (Fig) Natura. 47 snsa (Fig) Univers. 48 snsa (Fig) Lucru esentzial (la care se reduc toate celelalte). 49 sn (Pop; ie) Aici e ~ul Asta explica lucrurile. 50 av (Exprima continuitatea persistentza) SHi acuma Si: inca. 51 av (icn) Nici acuma. 52 av Tot timpul Si: mereu. 53 av Fara a se opri Si: intruna necontenit neincetat. 54 av (Fam ie) Sa ~ aiba... Ar putea sa aiba (cel mult)... 55 av (Reg; ie) Sa ~ fie... sau sa ~ fi fost... Ar putea sa fie (cel mult). 56 av (Pop) In orice imprejurare Si: totdeauna (1). 57 av (Cu sens iterativ) De repetate ori Si: adesea. 58 av (Exprima o gradatzie a intensitatzii) Din ce in ce. 59 av (Stabileshte similitudinea) La fel. 60 av (icr „asha” „asemenea” „astfel” „atata” „acelashi”) Exact asha (sau atata acelashi) Si: intocmai. 61 av (Icr „asha” sau „atat de...”) Formeaza gradul de egalitate al comparativului (Tot atat de frumos.). 62 av (Pfm; ie) Mie ~ atata Mie perfect egal. 63 av (Indica revenirea sau aparitzia intro situatzie similara) Din nou Si: iarashi. 64 av (Exprima periodicitatea regularitatea) De fiecare data Si: intotdeauna regulat. 65 av In mod exclusiv Si: numai. 66 av (Pop; ila) ~ unul shi unul De frunte Si: ales. 67 av Fara exceptzie. 68 av In intregime Si: complet. 69 av (Urmat de un substantiv precedat de art. nehot.) Acelashi. 70 av (Urmat de numeralul „unu”) Unu singur. 71 av SHi asha Si: oricum. 72 av In orice caz. 73 av SHi inca Si: totushi (2). 74 sn Intreg.

TOT TOÁTA totzi toate adj. nehot. pron. nehot. adv. s. n. I. Adj. nehot. 1. (La sg.) Intreg; integral complet; din care nu lipseshte nimeni sau nimic; cat exista cat este cat are; cat e de mare cat se intinde cat cuprinde; cat dureaza cat tzine. Tot orashul. Tot timpul. ◊ Loc. prep. Cu tot... = in ciuda... 2. (La sg.) Perfect. ♦ (Da ideea de superlativ) Cum nu exista (altul) mai mare mai mult. ◊ Loc. adj. De tot... = cum nu se poate mai mult. 3. (La sg.) Fiecare (dintre...) oricare; care se repeta. ◊ Loc. adj. De toata ziua sau de toate zilele = care se face se intampla se poarta in fiecare zi. ◊ Loc. adv. Peste tot = pretutindeni. 4. (La pl.) Care este in numar complet fara sa lipseasca nici unul; care este in serie completa fara sa lipseasca ceva. ◊ Loc. adv. In toate partzile = pretutindeni. ♦ (Alcatuieshte impreuna cu un num. card. numerale colective) Totzi cinci. ◊ Expr. A vari (sau a baga) pe cineva in totzi sperietzii = a infricosha. II. Pron. nehot. 1. (La pl.; cu nuantza de num. nehot.) Lucrurile sau fiintzele cate intra in discutzie sau care sunt de acelashi fel (fara sa lipseasca nici unul). ◊ Loc. adv. Inainte de toate = in primul rand mai presus de orice altceva. ♦ (Precedat de conj. „shi” rezuma o enumeratzie) Restul care na fost amintit; celelalte. ♦ (Predomina ideea de varietate de diversitate) Orice lucru fara alegere. ◊ Expr. Toate k toate (sau toatele) dar... (sau insa...) = celelalte ar mai merge dar...; treacamearga dar... 2. Lucrurile care considerate impreuna formeaza un ansamblu. ♦ Loc. adv. Cu totul (shi cu totul) = pe deantregul in intregime. Cu totul = a) in total; b) cu desavarshire in intregime. In tot sau (in) totului tot = a) la un loc una cu alta; in total; b) intrun cuvant la urma urmelor. Tot in tot = pe deantregul. De tot = a) (cu sens modal) cu desavarshire in intregime; b) (cu sens temporal) pentru totdeauna definitiv; c) foarte extrem de... ◊ Loc. prep. Cu tot cu... sau cu (cineva sau ceva) cu tot = impreuna la un loc. ◊ Expr. Astai tot sau atata (ori atatai) tot = doar atat (shi nimic mai mult). 3. (Intra in compunerea unor adjective) Atotcuprinzator. III. Adv. (Exprima continuitatea persistentza) 1. SHi acuma in continuare inca; (in constructzii negative) nici acuma pana acuma nu... ♦ SHi mai departe k shi alta data. 2. Mereu tot timpul toata vremea totdeauna pururea; necontenit neincetat intruna. ◊ Expr. Sa tot aiba... = ar putea sa aiba (cel mult)... Sa tot fie... = ar putea sa fie (cel mult)... ♦ Statornic permanent. 3. De repetate ori adeseori de multe ori. 4. (Exprima o gradatzie a intensitatzii) Din ce in ce. IV. Adv. (Stabileshte identitatea similitudinea simultaneitatea) 1. (De) asemenea la fel; in acelashi chip. ◊ Expr. Tot asha (sau astfel atata acelashi) = intocmai exact asha (sau atata acelashi). ◊ (In corelatzie cu „asha” sau „atat de...” formeaza gradul de egalitate al comparativului) Tot atat de bun. ◊ Expr. Mie tot atata = mie perfect egal. 2. (Urmat de substantive shi pronume arata k fiintza sau lucrul respectiv revine apare intro situatzie similara) Iarashi din nou (sau k totdeauna). ♦ (Urmat de un substantiv precedat de art. nehot.) Acelashi. ♦ (Urmat de numeralul „unu”) Unu singur. 3. Numai in mod exclusiv. ◊ Expr. Tot unul shi unul = de seama de frunte ales. ♦ (Urmat de un adjectiv sau de un substantiv la pl.) Fara exceptzie unul shi unul. ♦ De tot cu totul in intregime pe deantregul complet. 4. De fiecare data intotdeauna regulat. V. Adv. 1. SHi astfel shi asha oricum. 2. Totushi shi inca. VI. S. n. 1. Intreg unitate (rezultata din totalitatea partzilor) totalitate. ♦ Fig. Lume univers. 2. Fig. (Art.) Lucru esentzial (la care se reduc toate celelalte). ◊ Expr. Aici e totul = in asta consta tot asta explica tot. [Gen.dat. pl. (a) tuturor (a) tuturora] Lat. totus a um.

TOT⁴ TOÁTA totzi toate adj. I. (Numai la sg.) 1. Intreg. Nu pot minca de lacrimi SHi trebuie sa ies Afaran vint afara Cami arde capul tot. COSHBUC P. I 60. Un tremur o cuprinde in tot trupul shi ochii i se painjinesc. CREANGA P. 26. Se zguduie tot domul. EMINESCU O. I 435. ◊ Expr. In toata mintea v. minte (2). In toata firea v. fire. Cu toata inima v. inima (II 1 a). ◊ (Substantivat rar) A fost un gemet intreit Din totul inimii pornit. COSHBUC P. I 287. ♦ (Despre corpul omului) Complet din cap pinan picioare. Badea nalt cit o prajina Mindrutzai toatan tzarina. JARNÍKBIRSEANU D. 429. Ieshi fata din piatra Sa te vad odata! Cum sa ies din piatra? K sint goala toata. ALECSANDRI P. P. 15. 2. (Referitor la componentza alcatuirea unui lucru; de obicei prin exagerare) Din care nu lipseshte nimeni sau nimic. In serile de vara mai ales pe luna toata mahalaua ieshea pe prispa de pamint. DELAVRANCEA S. 217. Chirica atunci... intro clipa aduna toata dracimea. CREANGA P. 158. La geamul tau ce stralucea Privii atit de des; O lume toatantzelegea Tu nu mai intzeles. EMINESCU O. I 191. 3. (Referitor la cantitate) Cit exista cit este cit are cineva. Ishi impartzi toata avutzia pe la ostashi. ISPIRESCU L. 4. Inghite el toata apa din fintina. CREANGA P. 65. Pina nu vei numara Paiele de pun hotar SHi tot finul dintrun car. JARNÍKBIRSEANU D. 277. ◊ Loc. prep. Cu tot... = in ciuda... Cit de tinar se pastreaza... cu tot parul alb. C. PETRESCU I. II 123. ◊ Expr. Tot aurul din lume sami fi dat v. aur (3). Astai toata averea mea v. avere. Nimica toata v. nimica². 4. (Referitor la intindere cuprins) Cit e de mare cit se intinde cit cuprinde. Mai un hotar tot a fost plin De mese. COSHBUC P. I 57. Apoi FatFrumos se duse in grajdurile imparateshti unde erau cei mai frumoshi armasari din toata imparatzia k sashi aleaga unul. ISPIRESCU L. 3. In sfirshit sa hotarit a se duce in toata lumea sashi caute barbatul. CREANGA P. 89. Dorul meu pe unde pleaca Nui pasare sal intreaca... Pina ce clipeshti o data Inconjura lumea toata. JARNÍKBIRSEANU D. 90. 5. (Referitor la durata) Cit dureaza cit tzine. K plumbul surd shi rece el doarme ziua toata. EMINESCU O. I 96. Mindra mindruleana mea Toata vara miai lucrat La o masa de bumbac. JARNÍKBIRSEANU D. 452. 6. Deplin complet perfect. Condurul sta da pururea pe masa in camara imparatului. Oricine voia sal incerce avea toata voia. ISPIRESCU L. 306. Ai toata voia de la mine fatul meu. CREANGA P. 187. Sa lase toata latitudinea shi toata libertatea initziativei individuale. GHICA S. XXII. ◊ Loc. adv. In toata libertatea (sau linishtea) = bucurinduse de o libertate (sau de o linishte) deplina. In toata puterea cuvintului v. cuvint (1). Cu tot dinadinsul v. dinadins. Cu tot dragul v. drag¹. Cu toata dragostea v. dragoste (I 1). ♦ (Formeaza superlativul) Cum nu exista (altul) mai mult mai mare. Dar nu mai cade can trecut In mari din tot inaltul. EMINESCU O. I 181. ◊ Loc. adj. De tot... = cum nu se poate mai mult. O casa de toata frumusetzea. ▭ Nica era baiat de tot hazul shtia sa faca o multzime de pozne. SLAVICI O. I 88. Un moshneag fara capatai insa de tot hazul. CREANGA A. 82. II. (Generalizeaza asupra fiintzelor sau lucrurilor dintrun grup considerate unul cite unul) (Invechit shi regional; de obicei precedat de prep. «la») Fiecare (din). Veneau cu fete shi feciori Trasnind radvanele de crai Pe netede poteci de plai. La tot radvanul patru cai Ba patru sori. COSHBUC P. I 55. Tunuri mari shi tunuri mici La tot tunul cinci voinici. JARNÍKBIRSEANU D. 321. ◊ (Determinind o notziune temporala shi precedat de prep. «in» sau invechit shi popular «pe» da ideea de periodicitate de repetitzie) Imparatul are obicei a bea in toata sara o cupa de lapte dulce. CREANGA P. 97. In toata simbata sa se prociteasca baietzii shi fetele. id. O. A. 34. Astfel vinen toata noaptea zburator la al ei pat. EMINESCU O. I 80. Alergari de cai se fac pe tot anul. NEGRUZZI S. I 36. Sa dea apelor... cite un cap da om pa toata ziua. SHEZ. III 101. ◊ Loc. adj. De toata ziua sau de toate zilele = zilnic de fiecare zi. Iar inainte de ashi pune gitul in jugul vietzii de toata ziua pornisera k ucenicii altor timpuri shi altor neamuri sa strabata tzara din tzinut in tzinut. C. PETRESCU R. DR. 33. ◊ Loc. adv. Peste tot (locul) = pretutindeni. O carte placuta in care formulele costelive ale mecanicei... sint mai peste tot locul foarte binishor furishate printre o multzime de notziuni istorice. ODOBESCU S. III 11. In tot momentul v. moment. In (sau invechit pe) tot ceasul v. ceas (2). ♦ (Generalizeaza asupra tuturor elementelor de acelashi fel considerate izolat) Oricare orice fel. Din partea lor miam luat toata nadejdea. CREANGA P. 193. Toata paserea pe limba ei piere. NEGRUZZI S. I 247. Toata boala are leac. JARNÍKBIRSEANU D. 212. ◊ Tot insul v. ins. Tot natul v. nat. ◊ Loc. adj. (De) tot felul v. fel. De tot neamul v. neam² (l). ◊ Loc. adv. La toata intimplarea v. intimplare. In tot cazul v. caz. III. (Numai la pl.) In numar complet fara sa lipseasca nici unul. Toate felinarele sint stinse. BOGZA TZ. 53. Imparatul se afla la masa cu totzi boierii. ISPIRESCU L. 2. Atunci deodata tuturor mesenilor... li sau stricat cheful. CREANGA P. 232. Ma cunoshteau vecinii totzi Tu nu mai cunoscut. EMINESCU O. I 191. ◊ Loc. adv. Din toate partzile = de pretutindeni. Din sus din jos luminile apar deodata din toate partzile. BOGZA TZ. 49. In toate partzile = pretutindeni. Singele cerbului odata a shinceput a curge gilgiind shi a se raspindi in toate partzile. CREANGA P. 226. Pe toate drumurile v. drum (1). Pe toate cararile v. carare. Dupa toate probabilitatzile v. probabilitate. Cu toate urechile = cu mare atentzie. Fata asculta cu toate urechile. ISPIRESCU L. 18. ◊ Loc. conj. Cu toate acestea = totushi. ◊ Expr. Toate cele v. cela². ◊ (Ashezat in urma unui pron. pers.) Noi totzi. Voi toate. ◊ (Alcatuind impreuna cu un numeral cardinal un numeral colectiv) Trei doamne shi totzi trei [titlu]. COSHBUC P. I 99. ♦ (Predomina ideea de varietate de diversitate) In serie completa fara sa lipseasca ceva. Jumatate din vitrinele pravaliilor sint ocupate numai cu topoare de toate dimensiunile aranjate in toate felurile. BOGZA TZ. 22. Toate bunatatzile de pe lume erau acum in palaturile lor. CREANGA P. 85. ◊ Expr. A viri (sau a baga) pe cineva in totzi sperietzii (sau in toate grozile mortzii) = a infricosha a ingrozi din caleafara. Mia ieshit inainte un urs grozav care ma virit in totzi sparietzii. CREANGA P. 186. Mai bagat in toate grozile mortzii caci cuprins de ametzeala nu mai shtiam unde ma gasesc. id. ib. 196. Forme gramaticale: gen. sg. a tot dat. sg. la tot gen. pl. m. shi f. (a) tuturor shi a toate dat. pl. tuturor shi tuturora. Gen.dat. pl. m. shi f. shi: tutulor (DELAVRANCEA S. 120 ISPIRESCU L. 283).

TOT¹ toáta (totzi toáte) 1) (preceda cuvantul determinat) Care este cuprins in intregime; intreg. ~ satul. ◊ In toata libertatea in libertate deplina. 2) (despre unitatzi de timp) Care dureaza de la inceput pana la sfarshit; intreg. ~ anul. 3) Care indica o cantitate in totalitatea ei; cat exista de fapt. Totzi banii. ◊ A vari(sau a baga) pe cineva in totzi sperietzii a speria foarte tare pe cineva. 4) (precedat de prepozitzia de) Care este la cel mai inalt grad. Tanar de ~. 5) la sing. Fiecare; oricare. ~ omul shtie. ◊ In ~ anul in fiecare an. Peste ~ (locul) oriunde; pretutindeni. /<lat. totus

tot toata adj. (lat. tótus „intreg” pop. „tot” de unde sp. pg. todo shi tottus de unde it. tutto pv. tot fr. tout). Fara sa lipseasca nicĭ unu nimic (numaru in intregime) intreg: aŭ sosit totzĭ mĭa platit totzĭ baniĭ toata suma toata lumea saŭ lumea toata. Fiecare orĭcare: tot omu. S. n. Intregime totalitate (de lucrurĭ): am perdut tot (fals totu) am renuntzat la toate tot (fals totu) e perdut (celebra vorba a luĭ Francisc I). Lucru intreg: totu e maĭ mare de cit partea. Adv. (k ngr. ólo). Numaĭ mereŭ: om trait tot pintre strainĭ eraŭ acolo tot oamenĭ unu shi unu (totzĭ distinshĭ). In orĭce caz orĭcum ar fi: tot eshtĭ tu ploŭat ĭar eŭ uscat: dute pin ploaĭe shi ada cofa de la uluc. Totushĭ cu toate acestea: cu toate k eraŭ multzĭ el tot ĭa ajutat. Cel mult (dupa conj. sa): sa tot aĭba sa tot fi avut cinzecĭ de anĭ (e era in etate de cinzecĭ de anĭ). Chear daca: sa tot aĭ tu pushca’n mina: daca e’ntuneric nu facĭ nimic. Tot eŭ (tu el noĭ voĭ eĭ) mereŭ acelashĭ: tot el a facut shi asta. Tot acolo tot aci in acelashĭ loc asemenea in acest loc. Tot atita orĭ tot una acelashĭ lucru: tot una e daca te ducĭ tu la el orĭ vine el la tine. Tot asha asemenea la fel: tot asha va patzi shi el. Toate k toate orĭcum ar fi le admit pe celelalte: toate k toate dar asta n’o permit. Cu toate acestea (k ngr. me ólon tûto) totushĭ tot: ploua shi cu toate acestea am plecat. Cu toate k deshi macar k (k ngr. m’ólon óti): cu toate cas sarac tot is fericit. 1. Cu totu cu toate dependenshele (accesoriile anexele): a vindut casa cu totu; 2. cu totu (fr. tout à fait) orĭ (maĭ des shi maĭ bine) de tot absolut in intregime dea binele: s’a cufundat de tot. A darui de tot a darui pe totdeauna. Cu cu tot impreuna cu: a fura calu cu sha cu tot (acc. pe sha). Totzĭ toate (gen. shi dat. tutulor in vest shi ror in est; dat. shi la totzĭ la toate) totzĭ oameniĭ toate femeile toate fiintzele orĭ lucrurile: toate se schimba. Totzĭ citzĭ totzĭ aceĭa care. Toate celea toate lucrurile tot ce trebuĭe: avem aicĭ toate celea. De toate din toate tot felu de lucrurĭ tot ce trebuĭe: avem de toate. Cu totzĭ cu toate orĭ cu totziĭ cu toatele (k ngr. mé ólus) toata lumea: aŭ plecat cu totzĭ (maĭ bine totzĭ).

tutulór (vest) shi tuturór (est) gen. shi dat. pl. d. tot (m. shi f.). Gen. vechĭ era shi cu a: a totzĭ a toate.

!tot¹ adj. pr. m. pl. totzi; f. toáta pl. toáte g.d. pl. m. shi f. tuturór (toata lumea toata aceasta lume lumea toata a toata lumea)

tot adj. m. pl. tótzi; f. sg. toáta pl. toáte; g.d. pl. m. shi f. tuturór

tot toata; totul m. a.; tuturor gen. pl. m. shi f. (al tuturor).

+toate (cu ~ acestea/cu ~ astea) (totushi) loc. adv.

+totzi trei etc. adj. pr. m. pl. + num.; f. pl. toate trei etc.

intru tótul loc. adv.

!pápatót s. m. shi f. g.d. lui pápatót; pl. pápatót

cu toáte k loc. conjctz.

pápatót s. m.

TOT adj. s. adv. 1. adj. v. total. 2. adj. v. intreg. 3. s. v. ansamblu. 4. adv. inca. (~ mai ploua.) 5. adv. v. inca totushi. (Cat i da shi ~ i se pare putzin.) 6. adv. iar. (El avea o fata shi ea ~ o fata.) 7. adv. v. numai. (La ospatz ~ oaspetzi rari.) 8. adj. v. fiecare.

TOT adj. s. adv. 1. adj. complet deplin integral intreg total. (Care este suma ~?) 2. adj. intreg. (~ Muntenia.) 3. s. ansamblu intreg. (Un ~ unitar.) 4. adv. inca. (~ mai ploua.) 5. adv. inca. totushi. (Cit i da shi ~ i se pare putzin.) 6. adv. iar. (El avea o fata shi ea ~ o fata.) 7. adv. numai. (La ospatz ~ oaspetzi rari.) 8. adj. fiecare fiece oricare orice orishicare (pop.) fieshce fitece. (~ pasarea pe limba ei piere.)

Tot ≠ nimic

tot (oáta) adj. 1. In numar complet: toate cintecele (Eminescu). 2. Intreg complet: toata lumea (Eminescu). 3. Fiecare oricare: pe atunci tot romanul era viteaz shi tot viteazul era boier (Alecsandri). 4. Orice: se poate lua la intrecere cu toate aeroplanele (Bassarabescu). 5. Intreg sanatos: nui toata e lunatica (Voiculescu). 6. (Pron.) Lucrul sau fiintza in discutzie: toates vechi shi noua toate (Eminescu). Cu totzii. De toate. Toate k toate. Cu toate acestea. Cu toate k deshi. Cu tot inclusiv. Cu totul complet. De tot cit incape foarte. Peste tot pretutindeni. 7. (Adv.) Numai exclusiv: tot oaspetzi rari (Coshbuc). 8. Mereu continuu: tatameu ma crede tot in fashe. Tot mereu veshnic. Tot una la fel. Tot acela el insushi. Tot asha egal. 9. Mereu la fel in acelashi fel: muiereai tot muiere (Cocea). 10. Oricum: tot era s’o dau eu de pomana (Alecsandri). 11. In fine pina la urma: s’a luptat cu dinshii trei zile shi trei noptzi shi tot ia biruit (Sbiera). 12. Inca shi mai: mai incet tot mai incet (Eminescu). 13. Cel mult abia numai: sa tot fie cinci ani de atunci (Vlahutza). Mr. megl. istr. tot. Lat. tōtus (Pushcariu 1750; REW 8815) cf. it. tutto fr. tout cat. tot sp. port. todo. Cf. atot. Gen. se exprima cu prep. a (a tot a toate inv. a totzi) sau in limba moderna la pl. tuturor (var. pop. tutulor). In comp. cu un num. se reduce la tus: tustrei tuspatru etc. Cf. Sanfeld Syntaxe 2009. Der. totdeauna adv. (mereu) comp. cu dea una sau mai probabil cu de una cf. mr. totdiuna; tot(de)odata adv. (in acelashi timp; deodata); totushi adv. (cu toate k) cu suf. shi cf. acelashi; totime s. f. (totalitate); netot s. m. (prost) forma negativa a lui tot 5; netoata s. f. (proasta neghioaba); netotzie s. f. (prostie). Der. neol. (din fr.): total s. n.; totalitate s. f.; totalitar adj.; totalitarism s. n.; totaliza vb.; totalizator s. m.

AB UNO DISCE OMNES (lat.) dupa unul cunoashtei pe totzi Vergiliu „Eneida” II 6566. Enea descrie pe Sinon care viclean k totzi aheii incearca prin cuvinte meshteshugite sai convinga pe troieni sa primeasca in cetate calul de lemn in care se ascundeau Odiseu shi luptatorii sai.

ALL GOOD THINGS WHICH EXIST ARE THE FRUITS OF ORIGINALITY (engl.) toate lucrurile bune cate exista sunt roadele originalitatzii J. St. Mill „On Liberty” Introducere. Efortul creator al omului este cel care confera valoare lucrurilor.

ANTHROPOS PANTON METRON (Aυθρωποζ πἀντωυ μετρου) (gr.) omul e masura tuturor lucrurilor Protagoras Fragm. I. Formula care rezuma relativismul shi subiectivismul antropocentric al filozofiei lui Protagoras.

ARTES OMNES PERDOCET PAUPERTAS (lat.) saracia te invatza toate meshteshugurile Plaut „Stichus” 178.

AVARITIA OMNIA VITIA HABET (lat.) avaritzia intruneshte in ea toate viciile Cato „de moribus” 1 82 10.

BELLUM OMNIUM CONTRA OMNES (lat.) razboiul tuturor contra tuturor Hobbes „Leviathan” I 4. In conceptzia autorului stare caracteristica omenirii pe treptele primitive.

CONSENSUS OMNIUM (lat.) (cu) consimtzamantul tuturor Unanimitate asentiment general. V. shi Omnium consensu.

CUIVIS DOLORI REMEDIUM EST PATIENTIA (lat.) rabdarea este leacul tuturor durerilor Publilius Syrus „Sententiae” 476.

EST MODUS IN REBUS (lat.) este o masura in toate Horatziu „Satirae” I 1 106. Orice exces este reprobabil.

IN OMNIBUS ALIQUID IN TOTO NIHIL (lat.) din toate cate putzin in total nimic Cunoshtintze fragmentare shi superficiale nu pot da o cultura solida.

LA PLUS PERDUE DE TOUTES LES JOURNÉES EST CELLE OU L’ON N’A PAS RI (fr.) ziua cea mai (deplin) pierduta din toate este cea in care nai ras Chamfort „Maximes caractères et anecdotes” II.

LABOR OMNIA VINCIT IMPROBUS (lat.) munca staruitoare invinge totul Vergiliu „Georgica” 1 145146.

LE SECRET D’ENNUYER EST CELUI DE TOUT DIRE (fr.) secretul de a plictisi este acela de a spune totul Voltaire „Discours sur l’homme” VI 171.

NON OMNIA POSSUMUS OMNES (lat.) nu totzi putem toate Vergiliu „Bucolica” VIII 63. Omul nu este universal.

OMNES UNA MANET NOX (lat.) pe totzi ne ashteapta aceeashi noapte Horatziu „Ode” I 28 15. Cu totzii suntem muritori.

OMNES VULNERANT ULTIMA NECAT (lat.) toate ranesc ultima ucide Inscriptzie care apare uneori pe cadranele orologiilor. Se refera metaforic la orele vietzii.

OMNIA MEA MECUM PORTO (lat.) tot ceea ce am duc cu mine Versiunea latina a raspunsului care lar fi dat filozoful Bias concetatzenilor sai miratzi k paraseshte cetatea (Priene) asediata de pershi fara sashi ia nimic cu el. Spiritul constituie unica bogatzie a intzeleptului un bun carel insotzeshte peste tot.

OMNIA MUTANTUR NIHIL INTERIT (lat.) totul se transforma nimic nu piere Ovidiu „Metamorphoseon libri” XV 165.

OMNIA VINCIT AMOR (lat.) dragostea invinge totul Vergiliu „Bucolica” X 69: „Omnia vincit Amor et nos cedamus Amori” („Dragostea invinge totul iar noi sa ne lasam invinshi de ea”).

OMNIUM RERUM PRINCIPIA PARVA SUNT (lat.) Inceputurile tuturor lucrurilor sunt mici Cicero „De finibus bonorum et malorum” 5 21.

PATRIAE SOLUM OMNIBUS CARUM EST (lat.) pamantul patriei este drag tuturora Cicero „In Catilinam” IV 7 16.

RAUM FÜR ALLE HAT DIE ERDE (germ.) pamantul are loc pentru totzi Schiller „Der Alpenjäger”. Pledoarie pentru tolerantza shi omenie.

TEMPUS EDAX RERUM (lat.) timpul care mistuie totul Ovidiu „Metamorphoseon libri” XV 234.

TOUT EST POUR LE MIEUX DANS LE MEILLEUR DES MONDES POSSIBLES (fr.) totul se petrece cel mai bine in cea mai buna dintre lumile posibile Teza deista apologetica enuntzata de Leibniz in „Thaeodicaea” care Voltaire a rastalmacito ironic in „Candide”.

VANITAS VANITATUM OMNIA VANITAS (lat.) deshertaciune a deshertaciunilor toate sunt deshertaciune „Eclesiastul” 1 2.

ZWAR WEISS ICH VIEL DOCH MOCHT’ICH ALLES WISSEN (germ.) intradevar shtiu multe dar ash vrea sa shtiu totul Goethe „Faust” I Noaptea.

Ab uno disce omnes (lat. "Dupa unul i potzi judeca pe totzi ) Vergiliu Eneida II 65. Vorbind despre grecii care sau introdus in Troia prin faimosul vicleshug al calului de lemn poetul subliniaza perfidia grecului captiv Sinon care ia convins pe troieni sa primeasca in cetate calul obiectul pierzaniei lor sustzinind k era o ofranda adusa zeilor. Cu alte cuvinte: cum era acel om prefacut erau totzi! Devenite cu timpul o expresie curenta vorbele lui Vergiliu sint folosite mai ales in sens nefavorabil. Referindune la un grup de oameni deopotriva de neserioshi sau vicleni sau cu alte trasaturi negative putem spune: Ab uno disce omnes. LIT.

Bellum omnium contra omnes (lat. „Razboiul tuturor contra tuturor”) Expresia se gaseshte in cap. XII din partea intii a lucrarii filozotului englez Thomas Hobbes aparuta in 1642 intitulata De cive (scrisa in latineshte) shi o mai intilnim in alta carte a sa: Leviathan aparuta in 1651 (partea I cap. XIIIXIV). Hobbes foloseshte aceasta expresie referinduse la vremurile stravechi cind omul era in continuu razboi cu semenul sau. Karl Marx caracterizindul pe poetul roman Lucretziu spune k in opera acestuia „in locul figurilor senine puternice… ale lui Homer gasim eroi solizi inarmatzi pinan dintzi lipsitzi de orice alta calitate; razboiul omnium contra omnes (tuturor contra tuturora) forma rigida a existentzei pentru sine...” (v. Marx shi Engels Despre arta shi literatura). FIL.

a face tot tacamul expr. (prst.) al satisface pe client prin procedee pline de imaginatzie.

a fi uns cu toate alifiile expr. a avea mare experientza; a fi versat; a nu putea fi inshelat.

a gasi capac la toate expr. a avea un raspuns pregatit pentru orice intrebare; a dovedi prezentza de spirit in orice situatzie.

a se uda toata expr. (vulg. d. femei) a se excita; a simtzi o atractzie fizica deosebita pentru un barbat.

a trece prin toate chinurile iadului expr. a suferi un lung shir de persecutzii; a avea parte de multe necazuri shi nenorociri.

a tremura din toate balamalele expr. a dardai de frica.

al trece toate apele / toate sudorile expr. v. al trece nadushelile (1 2).

ashi baga nasul in toate expr. v. ashi baga botul.

in toate mintzile expr. lucid treaz; sanatos mintal.

nimica toata expr. fleac lucru lipsit de importantza.

painea cea de toate zilele expr. mijloace de subzistentza

tot tacamul expr. (prst.) ansamblu de procedee menite sa produca satisfactzie erotica.

tot un drac! / o matza! expr. acelashi lucru!