ins sm [At: DEX / Pl: inshi / E: ml ipsus] 1 Individ. 2 (Is) Tot ~ul Fiecare.

INS inshi s. m. Individ persoana om. Peacelashi drum de soare plin Veneau doi inshi; ingirbovit Un mosh cu umblet lin SHio copilitza. COSHBUC P. I 228. Doi baietzi se necajesc sa dea afara un ins. Tovarashii acestuia rid cu hohot vazind zadarnicile silintze. CONTEMPORANUL VI_I 33. Viatza tuturor inshilor care au pricinuit fiintza ta. EMINESCU N. 53. Tot insul = fiecare totzi oamenii toata lumea. SHi pe plac cinta tot insul Clocotea de chiu cuprinsul Veselei paduri. COSHBUC P. II 37.

INS inshi m. Persoana considerata k unitate distincta fatza de toate celelalte persoane; individ. /<lat. ipsus

ins a s. (d. insu). Individ persoana: sa vie’n coace patru inshĭ am vazut un ins pin intuneric noĭ eram doŭa inse.

ins ~a [At: HURMUZACHI XI ap. DA ms / Pl: inshi ~e / E: ml ipsus ipsa (ipse)] 1 ppr (Precedat de pp „intru” sau „printru”; art.) Dansul dansa. 2pi ai (fp) Inseshi. Ele insele. 3 smf (Ivr) Individ. 4 av (inv) Chiar.

ins pron. 1. serva a determina persoana adaogand o idee de identitate: eu insumi tu insutzi el insush noi inshine voi inshiva ei inshishi; 2. el (cu o nuantza emfatica): toate printr’insul s’au facut. [Lat. IPSUM]. ║ m. (obishnuit la plural) persoana individ: trei inshi au venit.

ins s. m. pl. inshi

ins s. m. pl. inshi

ins sb. m. inshi pl. m. inse pl. f.

INS s. 1. v. persoana. 2. cap individ om persoana (fig.) caciula. (Cate 5000 de lei de ~.)

INS s. 1. chip fala figura individ om persoana (pop.) creshtin suflet (Ban. shi Transilv.) nat (inv.) ipochimen obraz (fam.) mutra tip (peior.) creatura specimen. (Am intilnit multzi ~ cunoscutzi.) 2. cap individ om persoana (fig.) caciula. (Cite 5 lei de ~.)