OM oameni s. m. 1. Fiintza superioara sociala care se caracterizeaza prin gandire inteligentza shi limbaj articulat iar din punct de vedere morfologic prin pozitzia verticala a corpului shi structura piciorului adaptata la aceasta mainile libere shi apte de a efectua mishcari fine shi creierul deosebit de dezvoltat. ◊ Loc. adv. Din om in om = de la unul la altul. K de la om la om = in mod sincer deschis prieteneshte. ◊ Expr. (A fi) la mintea omului = (a fi) evident clar. (Nui) nici picior de om sau nui (nici) picior de om = (nui) nimeni. Om k (totzi) oamenii = om obishnuit care nu se deosebeshte prin nimic esentzial de altzii. K omul = cum se intampla sau sar putea intampla oricui. K oamenii = cu manifestari obishnuite oamenilor; cum trebuie cum se cuvine. Om bun! = raspuns care il da o persoana care bate la usha pentru al asigura pe stapanul casei k vine cu intentzii bune. ♦ Persoana integra care intruneshte calitatzi morale deosebite care se remarca prin cinste shi corectitudine. ◊ Expr. (A fi) un om (o data) shi jumatate = (a fi) persoana de incredere inzestrata cu insushiri (morale) deosebite. A face (pe cineva) om = a) a educa a instrui (pe cineva) dezvoltandui insushirile umane caracteristice; a asigura invatzatura cuiva calificandul intro profesie; b) a da a oferi (cuiva) o situatzie materiala sau sociala buna. A se face om = a) a se instari a se capatui a se imbogatzi; b) a se indrepta. 2. (Cu determinari care indica un raport de dependentza) Persoana care se afla in slujba cuiva; persoana de incredere. ◊ Expr. (A fi) omul (sau om al) lui Dumnezeu = (a fi) om bun cinstit de treaba. (A fi) omul (sau om al) dracului = (a fi) om rau viclean. 3. Persoana de vaza de seama. ♦ Persoana matura. 4. Barbat. ♦ (Determinat de „meu” „tau” etc.) Sotz. ♦ (La vocativ) Apelativ familiar (explicativ dojenitor etc.) cu care ne adresam unei persoane (de sex masculin). 5. (La sg.) Persoana oarecare cineva oricine. 6. (Art.) Numele popular al constelatziei boreale Hercule. [Gen.dat.: omului; voc.: omule] Din lat. homo.

om¹ sm [At: PSALT. HUR. 2^v/2 / Pl: oameni shi (inv) omeni omene / GD: omului / E: ml homo inis] 1 Fiintza superioara sociala caracterizata prin gandire inteligentza shi limbaj articulat prin pozitzie verticala shi membre superioare apte de a efectua mishcari fine. 2 (Irg; lpl; is) Oameni (sau oamenii cei) noi Miri. 3 (Ias) Proaspat casatoritzi Si: insuratzei. 4 (Is) ~ul de flori Personaj din basme alcatuit din flori care sprijina actziunile personajelor principale masculine. 5 (Mtp; lpl; is) Oameni de apa Fiintze imaginare carora li se atribuie insushiri fizice omeneshti dar care sunt socotite lipsite de grai. 6 (Mtp; is) Omul (cel) alb Fiintza imaginara care pazeshte comorile. 7 (Ias) Inger. 8 (Mtp; lpl; ic) Oamenilupi Varcolaci. 9 (Ilav) K de la ~la ~ In mod sincer Si: deschis prieteneshte. 10 (Fam; ie) ~ k (totzi) oamenii Om obishnuit care nu se deosebeshte prin nimic esentzial de altzii. 11 (Fam; ilav) K ~ul (sau rar k totzi oamenii) Cum se poate intampla in mod obishnuit oricui. 12 (Fam; ilav) K oamenii Omeneshte. 13 (Ial) Cum trebuie. 14 (Reg; d. animale de tractziune; pex d. partzi ale uneltelor agricole; ilav) De catre (sau dinspre dea) ~ Care se afla in partea stanga a carului carutzei plugului etc. 15 (Pfm; ie) ~ bun Raspuns dat de catre cel care bate la usha pentru al asigura pe stapanul casei k vine cu intentzii bune. 16 (Ie) Oameni buni Formula de adresare. 17 (Bis; mpl) Popor. 18 Persoana care se remarca prin calitatzi morale mai ales prin cinste shi corectitudine. 19 (Pfm; ie) A face (pe cineva) ~ A instrui pe cineva dezvoltandui insushirile Si: a educa. 20 (Pfm; iae) A crea cuiva o situatzie avantajoasa din punct de vedere material shi social. 21 (Ivp; ie) A fi ~ pe sine A fi stapan pe vointza shi pe actziunile sale Si: curajos. 22 Persoana care se afla in slujba cuiva Si: servitor slujbash. 23 Persoana de incredere a cuiva Si: cunoscut prieten ruda. 24 (Pfm; ie) (A fi) ~ul (sau ~ al) lui Dumnezeu A fi om bun cinstit. 25 (Pfm; ie) ~ul (sau ~ al) dracului A fi om foarte rau. 26 Adept al unei idei teorii doctrine etc. 27 Persoana importanta. 28 (Pop; lpl; ie) A fi ~ (sau fecior) din (sau de) oameni A descinde din parintzi bogatzi sau nobili. 29 (Pop; lpl; ie) A se face ~ (sau rar) a ieshi la oameni A se imbogatzi. 30 (Ioc copil) Persoana matura. 31 (Ioc femeie) Barbat. 32 (Pfm; determinat prin „meu” „tau” etc.) Sotz. 33 (Vc) Apelativ familiar explicativ persuativ dojenitor etc. adresat unei persoane de sex masculin Vz frate nene. 34 (Inv; ie) Suflete ome Formula de adresare utilizata in stilul retoric. 35 (Lsg) Persoana oarecare. 36 (Lsg) Cineva. 37 (Lsg) Oricine. 38 (Pop; art) Constelatzia boreala Hercule. 39 (Reg; art Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 40 Parte bombata a arshicelor. 41 (Reg; is) ~ rau Varietate de struguri nedefinita mai indeaproape. corectata

OM oameni s. m. 1. Fiintza superioara sociala care se caracterizeaza prin gandire inteligentza shi limbaj articulat iar din punct de vedere morfologic prin pozitzia verticala a corpului shi structura piciorului adaptata la aceasta mainile libere shi apte de a efectua mishcari fine shi creierul deosebit de dezvoltat. ◊ Loc. adv. Din om in om = de la unul la altul. K de la om la om = in mod sincer deschis prieteneshte. ◊ Expr. (A fi) la mintea omului = (a fi) evident clar. (Nui) nici picior de om sau nui (nici) picior de om = (nui) nimeni. Om k (totzi) oamenii = om obishnuit care nu se deosebeshte prin nimic esentzial de altzii. K omul = cum se intampla sau sar putea intampla oricui. K oamenii = cu manifestari obishnuite oamenilor; cum trebuie cum se cuvine. Om bun! = raspuns care il da o persoana care bate la usha pentru al asigura pe stapanul casei k vine cu intentzii bune. ♦ Persoana integra care intruneshte calitatzi morale deosebite care se remarca prin cinste shi corectitudine. ◊ Expr. (A fi) un om (o data) shi jumatate = (a fi) persoana de incredere inzestrata cu insushiri (morale) deosebite. A face (pe cineva) om = a) a educa a instrui (pe cineva) dezvoltandui insushirile umane caracteristice; a asigura invatzatura cuiva calificandul intro profesiune; b) a da a oferi (cuiva) o situatzie materiala sau sociala buna. A se face om = a) a se instari a se capatui a se imbogatzi; b) a se indrepta. 2. (Cu determinari care indica un raport de dependentza) Persoana care se afla in slujba cuiva; persoana de incredere. ◊ Expr. (A fi) omul (sau om al) lui Dumnezeu = (a fi) om bun cinstit de treaba. (A fi) omul (sau om al) dracului = (a fi) om rau viclean. 3. Persoana de vaza de seama. ♦ Persoana matura. 4. Barbat. ♦ (Determinat de „meu” „tau” etc.) Sotz. ♦ (La vocativ) Apelativ familiar (explicativ dojenitor etc.) cu care ne adresam unei persoane (de sex masculin). 5. (La sg.) Persoana oarecare cineva oricine. 6. (Art.) Numele popular al constelatziei boreale Hercule. [Gen.dat.: omului; voc.: omule] Din lat. homo.

OM oameni s. m. 1. Fiintza care poseda facultatea de a gindi de a vorbi shi capacitatea de a crea unelte spre a se folosi de ele in procesul muncii. Intro zi dascalul un om foarte serios a venit suparat. CARAGIALE P. 12. Numai iata ce aude glas de om. CREANGA P. 198. Omul muncitor K un pom roditor. ◊ Oamenii muncii = cei care ishi cishtiga existentza prin munca lor fara a exploata pe altzii. ◊ Expr. (Nui) nici picior de om = (nui) nimeni v. tzipenie. (De) catre om = in partea stinga a carutzei plugului etc. Cotiuga are o roata mai mica catre om shi alta mai mare din brazda PAMFILE A. R. 40. La mintea omului = ushor de intzeles evident firesc. K omul = cum se intimpla in mod obishnuit oricui. Vrun pacat vro gresheala k omul. DELAVRANCEA O. II 370. K oamenii = cu manifestari omeneshti cum trebuie cum se cuvine bine. Da shi o farfurie de acolo shi nishte furculitze sa mincam k oamenii. VLAHUTZA la TDRG. Om bun raspuns care o persoana care bate la poarta il da stapinului casei pentru al asigura k vine cu intentzii bune. Batu la poarta. Cine e acolo? i zise dinauntru... Om bun raspunse fata. ISPIRESCU L. 348. Ashi gasi omul v. gasi. ♦ Persoana care intruneshte calitatzi morale deosebite. Acel Ion Creanga a trait in Iashi... a fost om mare scriitor. SADOVEANU E. 103. Ala om nu secatura. DELAVRANCEA O. II 357. ◊ (Expr.) A face (pe cineva) om = a) a educa a instrui pe cineva dezvoltindui insushirile caracteristice omului k fiintza superioara. SHcoala... om il face. PANN P. V. I 174; b) a da a crea o situatzie cuiva. Nenorocitule! tziai aruncat norocul in girla: te faceam om! CARAGIALE O. I 174. A se face om = a se imbogatzi a se instari a se capatui. ◊ (Cu determinari introduse prin prep. «de» indicind o insushire morala o stare sociala materiala etc.) Om de cuvint. Om de incredere. Om de lume. Om de nadejde. Om de omenie. Om de onoare. Om de rind. Om de litere v. c. ◊ Omul legii v. lege. 2. (Insotzit de obicei de determinari care indica un raport de dependentza) Persoana care se afla in slujba cuiva persoana de incredere. Las’ k la noapte il calcam mergem cu oamenii. DUMITRIU N. 30. Oamenii SHoimareshtilor ajunsera la Iashi chiar in ziua de sarbatoare SADOVEANU O. VII 107. Primarul era omul boierului. I. BOTEZ SHC. 73. ◊ Expr. (A fi) omul (sau om al) lui dumnezeu =(a fi) om bun om de treaba. Ai dat peste nishte oameni ai lui dumnezeu dar sa fi fost cu altzii hei hei mincai papara. CREANGA P. 254. Sarac barbatzelul meu Totzi oamenii zic cai rau Dai omul lui dumnezeu. JARNÍKBIRSEANU D. 461. Omul (sau om al) dracului = om rau viclean. De omul dracului sa dai shi sa scapi. ISPIRESCU L. 43. 3. Persoana cu vaza de seama. Nu ma lasan parasire duduca... shi eu sint ficior de oameni. ALECSANDRI T. 1415. ◊ Expr. A fi (om) din (sau de) oameni = a descinde din parintzi cu stare sau de neam nobil. Lasa cas din oameni lasa cas cunoscuta de totzi boierii... dar apoi sint shi vaduva de trei barbatzi. ALECSANDRI T. I 382. Barbat. Femeile de pe tzarm se repezeau shi intimpinau oamenii care veneau clatininduse prin apa pina la briu. DUMITRIU P. F. 32. Multzime de oameni shi de femei sirbi shi turci venisera pe malul Dunarii sa ne vada. BOLINTINEANU O. 267. ♦ (Determinat prin «meu» «tau» etc.) Sotz. Am trait pe lumea asta numai pentru omul acela al meu sham fost multzamita shi inflorita cu dinsul. SADOVEANU B. 265. 5. Cineva oricine oricare. Umblau tot felul de veshti de se incretzea carnea pe om. CAMIL PETRESCU O. I 8. Nu mai poate omul de tine nici sashi zica ocinashele. REBREANU I. 44. Spunea omului verde in ochi fie cinea fi cind il scormolea ceva la inima. CREANGA O. A. 108. Pina nu te bagi cu omul in plug nui cunoshti naravul. 6. (La vocativ) Apelativ familiar contzinind o nuantza dojenitoare persuasiva explicativa etc. (cu care ne adresam de obicei unui barbat). V. frate nene. Omule te credeam la Izlaz... Ce e cu dumneata? CAMIL PETRESCU O. II 22. Ia asculta omule dracid cel impelitzat de dihor o sa ne manince toate ratzele. BUJOR S. 30. Da catatzi de drum omule! ALECSANDRI T. I 263. ◊ Expr. Om bun (sau oameni buni) = persoana de treaba cinstita. Oameni buni eu de la om la om va cunosc pe fiecare in parte. CAMIL PETRESCU O. II 322. Oameni buni eu sint Petru Raresh. DELAVRANCEA O. II 264. Asha ar trebui sa urmez om bun zise fiul craiului. CREANGA P. 202. Forma gramaticala: voc. (numai cu determinari) om.

OM oámeni m. 1) Fiintza sociala inzestrata cu ratziune shi cu vorbire articulata capabila sashi confectzioneze unelte de munca cu ajutorul carora poate transforma realitatea in care traieshte. ~ onest. ~ in varsta. ◊ K oamenii cum trebuie cum se cuvine; omeneshte. ~ k totzi oamenii om normal care nu se deosebeshte de altzii. ~ bun (sau de omenie) om cumsecade blajin cinstit ospitalier. ~ de lege jurist. ~ de stat persoana care reprezinta puterea de stat. ~ de shtiintza savant. A face (pe cineva) ~ a) a da (cuiva) o educatzie buna; a contribui la instruirea cuiva; b) a face (cuiva) o situatzie; a aranja (pe cineva) in viatza. A se face ~ a) a prinde la minte; a se cumintzi; b) a deveni bogat; a imbogatzi; a se instari. 2) Persoana k intruchipare a unor calitatzi morale shi intelectuale. ◊ ~ mare a) om ilustru; personalitate marcanta; b) persoana matura. (A fi) un ~ shi jumatate (a fi) inzestrat cu calitatzi (morale) exceptzionale. A fi din oameni ashi trage originea din oameni gospodari cumsecade. ~ de paie om fara principii de care profita cineva pentru ashi atinge anumite scopuri; marioneta. 3) pop. Persoana de sex masculin; barbat. 4) Persoana de sex masculin casatorita luata in raport cu femeia ce ia devenit sotzie; sotz; barbat. 5) Persoana de incredere. ◊ A avea ~ul sau (undeva) a avea o persoana (undeva) care poate acorda un ajutor la nevoie. 6) ist. Persoana aflata intro slujba oficiala. ◊ ~ domnesc slujbash insarcinat cu executarea hotararilor domnitorului. 7) Constelatzia boreala Hercule. [G.D. omului] /<lat. homo

om m. 1. fiintza organizata inzestrata cu ratziune shi graiu; 2. specie umana: omul se nashte spre a muri; 3. individ de sex barbatesc; ce vrea acest om? 4. (absolut) om de inima de caracter: e un om; 5. partea cocoshata a arshicului in opozitziune cu gaura sau parteai gaunoasa. [Lat. HOMO].

1) om m. pl. oamenĭ (lat. hŏmo hóminis it. uomo pv. om fr. on [in on dit se zice] shi homme sp. hombre pg. homem. V. nimenea). Fiintza inzestrata cu ratziune shi vorbire articulata: neamu omenesc se intinde peste tot pamintu. Neamu omenesc in general: omu e supus mortziĭ. Barbat fiintza omeneasca adulta virila: se vedea venind un om shi o femeĭe. Barbat din popor soldat simplu lucrator: a venit un om (in opoz. cu domn boĭer) patru oamenĭ shi un caprar armata de 120000 de oamenĭ echipaj de 200 de oamenĭ a da mincare oamenilor. Barbat (individ) curajos inimos nobil om de omenie: acesta e adevarat om. Persoana ins: la intrare se plateshte un franc de om. Barbat sotz (in gura tzarancelor): eŭ shi omu meŭ. Cu intzelesu de „el cineva lumea” (k fr. on): are dreptate omu sa se supere. Om bun om care nutzĭ face raŭ: Cineĭ acolo? Om bun oamenĭ bunĭ! K termin de adresare fatza de oameniĭ din popor (k domnilor fatza de boĭerĭ): saritzĭ oamenĭ bunĭ k arde casa! Oamenĭ buni oamenĭ care in vechime il ajutaŭ pe jude shi pe pirgarĭ servind k marturĭ; Om mare om ilustru. Primu om Adam. Fiu omuluĭ Hristos. Om de lume om care frecŭenteaza societatea. Om de bine om milos caritabil. Om de nimic om fara caracter mizerabil. Om de stat om priceput in conducerea uneĭ tzarĭ om politic. Om de litere literat. Om de shtiintza savant in shtiintza. Om de legĭ jurist. Om de arme militar distins. Om al banuluĭ om interesat om care adora baniĭ. Om de casa 1. om casnic caruĭaĭ place domiciliu 2. servitor saŭ alt om de incredere care face serviciĭ pe la o casa. A fi din oamenĭ a fi de buna familie din „oamenĭ” (k „ceĭlaltzĭ” is „oamenĭ de nimica” saŭ „de rind”. V. neom). K oameniĭ cum trebuĭe cum se cade saŭ bun: a vorbi k oameniĭ o casa k oameniĭ. Omu se distinge de celelalte animale pin tzinuta verticala a corpuluĭ pin marimea craniuluĭ shi greutatea creĭeruluĭ shi pin vorbirea articulata. Corpu omuluĭ se compune din cap trunchĭ shi membre. Talia mijlocie maĭ inalta la barbat de cit la femeĭe variaza dupa rase d. la 1 40 m. Pina la 1 80 m. orĭ maĭ multe. Un om de 100 kg. E format din 62 kg. 810 oxigen 19 310 carbune 9 310 idrogen 5 148 azot 1 380 calciŭ ĭar de la 640005 gr. sulf fosfor sodiŭ potasiŭ clor magneziŭ fluor shi fer. Cea maĭ mare parte din oxigen shi idrogen fiind combinat supt forma de apa rezulta k vreo 60 kg. sint apa. Dupa coloarea peliĭ shi forma oameniĭ de pe tot pamintu se impart in rase: 1. rasa alba saŭ kŭcaziana (cu ochiĭ marĭ orizontalĭ cu paru suptzire negru blond saŭ [maĭ rar] rosh) care locuĭeshte in Eŭropa nordu Africiĭ vestu Asiiĭ shi in parte shi in America; 2. rasa galbena saŭ mongolica (cu pelea variind dela alb la galben intunecat shi verde masliniŭ cu ochiĭ micĭ oblicĭ cu paru negru lins) care locuĭeshte in Asia intreaga aproape o parte a Oceaniiĭ shi a Madagascaruluĭ; 3. rasa aramie saŭ roshie (care e un derivat al celeĭ galbene cu ochiĭ shi paru cam tot asha) care locuĭeshte in cele doŭa Americĭ; 4. rasa neagra saŭ etiopiana (cu pelea variind de la cafeniŭ la negru cu paru gros negru cretz cu buzele groase shi botu ĭeshit) care locuĭeshte in Africa (afara de nord) Australia Melanesia shi o parte a Polinesiiĭ sudu Asiiĭ shi pin America. Numaru tuturor oamenilor la un loc e evaluat la 2000000000 shi anume: cam 431000000 in Eŭropa 949000000 in Asia 141000000 in Africa 162000000 in America shi 7000000 in Australia.

feméieom de shtiíntza s. f. Om de shtiintza de sex feminin ◊ „Urma de obicei un interviu cu o femeieom de shtiintza.” R.lit. 2 X 69 p. 28 (din femeie + om de shtiintza; Fl. Dimitrescu in SCL 3/70 p. 331)

om de bíne sint. s. (Pusa in circulatzie dupa 1989 pentru ai desemna pe cei care sau dat de partea puterii nou instaurate) ◊ „Dat fiind k miam ingaduit sa le spun mai marilor zilei cateva lucruri neconvenabile o multzime de oameni de bine miau telefonat la toate orele din zi shi din noapte sa ma intrebe de ce numi vad eu de treaba mea.” ◊ „22” 1117 II 93 p. 14. ◊ „Emanuel Valeriu nea delectat prin prezentarea numitului «om de bine» I.C. Dragan.” R.lit. 1420 VII 93 p. 24; v. shi R.l. 30 VI 93 p. 1; v. shi implementa mininomenclaturist (1990)

ommacará s. m. (sport) ◊ „Intrecerile halterofililor de la categoria semigrea au insemnat un veritabil triumf pentru N.C. «omulmacara» cum este denumit de specialishti care shia impus calitatzile tehnice shi de vointza inca de la primul stil [...]” R.l. 7 VIII 84 p. 5. ◊ „N. V. halterofilul care a starnit senzatzie la Los Angeles [...] nu pare defel «omulmacara» despre care specialishtii au facut sa se vorbeasca atata.” R.l. 15 VIII 84 p. 5 (din om + macara)

ommaimútza s. m. ◊ „Un ommaimutza in Spania zilelor noastre? Locuitorii satului Villen din regiunea Alicante au prins la poalele muntzilor Sierra del Aguila o creatura dotata cu o putere musculara deosebita inalt de 125 m. Nu vorbeshte se hraneshte cu ierburi shi radacini de plante shi doarme in pomi.” R.l. 11 IV 72 p. 6. ◊ „Graficianul B.H. a fost calificat de o revista franceza k «al doilea tata al lui Tarzan». H. este cunoscut pentru pasiunea cu care sa dedicat ani de zile ilustrarii aventurilor traite de omulmaimutza.” R.l. 4 VI 74 p. 6 (din om + maimutza)

ompásare s. m. ♦ 1. Om care incearca sa zboare cu aripi improvizate ◊ „Clubul oamenilorpasare [...] Cu toate k numarul lor nu este mare membrii acestui club sunt foarte activi shi au luat parte la numeroase demonstratzii de zboruri cu aripi improvizate.” R.l. 3 I 74 p. 6. ◊ „Omulpasare. Francezul B.B. a creat ingeniosul dispozitiv din imagine prevazut cu un motor shi cu panze care permite omului sa zboare aidoma unei pasari insa numai deasupra unei suprafatze plane fara obstacole.” Sc. 15 X 78 p. 5; v. shi R.l. 26 III 74 p. 6. ♦ 2. Zburator la circ ◊ „Vom patrunde sub cupola circului in lumea acelor «nebuni sublimi» cum le spunea cu drag Chaplin a «oamenilorpasari» cum ia numit dea lungul anilor circul zburatorii.” I.B. 10 IV 74 p. 3 (din om + pasare)

ompúnte s. m. ◊ „Artistul este prin participarea sa la marile experientze ale umanitatzii k shi prin mijloacele de comunicare shi de expresie de care se slujeshte omulpunte. Mijlocitor intre trecut shi prezent intre prezent shi viitor intre trairile individuale shi experientza sociala.” Sc. 5 XII 73 p. 4. ◊ „In viatza popoarelor [...] poetzii sunt cu adevarat oameniipunte purtatori de cuvant marii mijlocitori ai gandirii shi simtzirii cei care prezinta chipul insushi multiplu al natziunii lor in fatza altor natziuni.” R.l. 3 IV 77 p. 2 (din om + punte)

omrecláma s. m. Om care poarta reclame atat pe spate cat shi pe piept ◊ „Omsandvish. Strada alearga inaintea omuluisandvish. Cu priviri obosite el priveshte vitrinele inghetzate [...] Omulreclama se grabeshte.” Gaz. lit. 16 II 61 p. 5 //din om + reclama//

omrevísta s. f. (rar) Persoana dedicata trup shi suflet revistei care o scoate ◊ „Adevarat «omrevista» (intrun sens inrudit cu acela al sintagmei «omorchestra») M. G. se identifica total cu acest «Adam» carel editeaza cu atata daruire shi cu atata pricepere [...]” R.lit. 9 II 84 p. 21 (din om + revista)

omu’ shi pomu’ loc. s. (pop.) Securitatea puzderie de securishti v. Ap. 8/95 p. 15 (de la imprejurarea k securishtii stateau in dreptul cate unui arbore pe traseul lui Ceaushescu)

!om s. m. voc. art.^[1] omule; pl. oameni

om s. m. pl. oámeni

om s. m. pl. oámeni

OM s. 1. v. persoana. 2. fiintza persoana. (~ iubit.) 3. (fig.) inima. (Ia fermecat pe totzi ~.) 4. cap individ ins persoana (fig.) caciula. (Cate 5 000 de lei de ~.) 5. om de serviciu v. servitor. 6. om de afaceri = (englezism) businessman; om de litere v. scriitor; om de shtiintza v. cercetator; om politic v. politician. 7. (la pl.) v. lume. 8. muritor pamantean. (Graia: fericit ~!) 9. barbat. (Femei shi oameni.)

OM s. v. barbat sotz.

OM s. 1. chip fatza figura individ ins persoana (pop.) creshtin suflet (Ban. shi Transilv.) nat (inv.) ipochimen obraz (fam.) mutra tip (peior.) creatura specimen. (A intilnit acolo multzi ~ cunoscutzi.) 2. cap individ ins persoana (fig.) caciula. (Cite 5 lei de ~.) 3. om de serviciu = servitor sluga (astazi livr.) serv (rar) slujitor (inv.) poslushnic. 4. om de shtiintza = cercetator (inv.) scrutator. 5. (la pl.) lume. (Erau multzi ~ acolo.) 6. muritor pamintean. (Graia: fericit ~!) 7. barbat. (Femei shi ~.)

om s. v. BARBAT. SOTZ.

Om ≠ neom

om (oámeni) s. m. 1. Fiintza superioara care gindeshte. 2. Barbat adult. 3. Sotz. 4. Lucrator. 5. (Pl.) Persoana de vaza de seama. Mr. om oamini megl. (u)om oamini istr. om ǫmiri. Lat. homo pl. homines (Diez I 425; Pushcariu 1220; CandreaDens. 1280; REW 4170) cf. vegl. yomno it. uomo log. ómine v. prov. om fr. homme sp. hombre port. homem; pentru formarea pl. cf. calabr. ǫmu uomini. Cuvint general (ALR I 188). Der. omenesc adj. (uman de om; decent; de tzara); omeneshte adv. (k oamenii; decent; tzaraneshte); inomeni vb. refl. (a se incarna); omeni vb. (a trata cuviincios; a ospata; a invita a primi bine); omenie s. f. (urbanitate curtoazie; bunatate caritate) cf. Densusianu GS II 6; omenire s. f. (lume; umanitate); omenos adj. (amabil politicos); neomenos adj. (inuman nepoliticos); neomenie s. f. (fara omenie); omoaie s. f. (femeie cu apucaturi barbateshti); ometeu s. m. (uriash); omushor s. m. shi n. (pitic; uvula) in Munt. shi Dobr. (ALR I 33) cu semantism balcanic (alb. njer „om” njerith „uvula”; bg. maž „om” mažec „uvula”). Der. neol. omucidere s. f. (omor) dupa lat. homicidium; uman adj. (omenesc); neuman (var. inuman) adj.; umanism s. n. din fr. humanisme; humanist s. m. din fr. humaniste; umanitate s. f. din fr. humanité; supraom s. m. traducere a germ. Uebermensch cuvint fortzat la Nietzsche prin intermediul fr. surhomme; supraomenesc adj. (peste puterea omeneasca). Din rom. provine sas. omenin „a trata”.

om oameni s.m. 1. Barbat (insurat). 2. Sotz. 3. Capul familiei (in societatea patriarhala). ♦ (top.) Varful Omul (1.931 m) situat la sud de Bistritza Aurie la granitza dintre BistritzaNasaud shi Suceava „amintind pe Saturn onorat cu numele de Homorod” (Filipashcu 1940); cf. Vf. Omul din Muntzii Bucegi Omul de Piatra din Muntzii Fagarash cu sensul de „om sacru” (Vulcanescu 1985). Numele topic provine fie de la sensul (3) „cap varf” fie de la prezentza unor stanci avand configuratzii umanoide de unde incarcatura mitologica reminiscentza a practicilor de adorare a pietrelor (Scurtu 1966). 4. (mit.) Omul Apei personaj imaginar din basmele maramureshene: „Omul Apei este un spirit malefic cu toate k in unele legende este inofensiv. Este imaginat in chip de om shi locuieshte in apele adanci fiind shi stapanul peshtilor cu care i atrage pe cei care i intalneshte pentru ai ineca shi manca. Unele legende iau aspect de basme deoarece Omul Apei le daruieshte peshtishorul de aur simbol al bogatziei” (Biltziu 1999: 30). 5. (mit.) Omul Fiarelor (Salbatice) personaj mitologic local numit shi Imparatul Lupilor: „Omul Sierelor era inalt cat un brad de o suta de ani shi avea numai jumatate trup dea lungul adica din creshtetul capului shi pana la talpa piciorului. SHi aceasta jumatate ardea k focul de nu te puteai uita la el de groaza shi spaima caci cine cuteza a se uita la el murea in scurta vreme” (BiltziuDancush 2005: 46). 6. (mit.) Omul Noptzii (Omul de MiazaNoapte Omul Padurii Omul cel Salbatic Feciorul Padurii Omul Vantului) personaj mitologic infatzishat k un antropoid cu un singur ochi sau cu un singur picior care merge sarind k iepurele (Eretescu 2007:11). Era un om „cu falci shi cu dintzi k de cal” cu ochii „cat boul” shi cu nasul „cat pumnul” (Biltziu 1999: 31). Omul Noptzii o urmareshte pe Fata Padurii care o prinde o omoara rupando in doua shi o consuma in fatza ciobanuluivictima (Eretescu 2007). „Omu Noptzii sare intrun picior k shi iepurele cand merge. SHi umbla pe dealuri shi pe paduri. Pe Fata Padurii o ia shi o pune pe foc. Ii face capatul. Nui bine sa te intalneshti cu el. Daca il vezi nui bine a zice catre el nimic” (Ioan Ivanciuc 54 ani Corneshti cf. Biltziu 1999: 173). „Tatameu o fo’ pribeag mare shi venea la el Fata Padurii shi trecea shi sa ducea. Dupa ceea o zinit Omu Noptzi. Da ontrebat: Nai vazut pa Ileana SanZiana? Da’ zice pribeagu’ k no vazuto. Omu Noptzii zicea: Eu ma duc dupa ea sa o gasasc. Dara sa ducea dupa ea / SHi o gasea / TZatzele i le taia / Padurea dupa ea zdera / SHi tata k o rupea” (Ileana Codrea Vadu Izei 1922 cf. Papahagi 1925). 7. (astr.) Omul numele popular al constelatziei Hercule. Potrivit unei legende romaneshti la facerea lumii cerul era foarte aproape de pamant. Insa intro zi o femeie ce ingrijea un copil nounascut a aruncat spre cer un scutec murdar incat era gata sa manjeasca cerul cu el. Dumnezeu sa suparat shi a indepartat cerul de pamant. Atunci Omul sa hotarat sa plece la cer la Dumnezeu sal convinga sa aduca cerul inapoi aproape de pamant. A luat cu el Carul Mare cu patru boi Carul Mic Candela Crucea de la biserica Fantana din rascruci Sfredelul Secera Coasa Plugul Dulaul Closhca cu pui Scroafa Pacurarul cu oile Boarul de la vaci Vizitiul Porcarul Hora din sat etc. Cam pe la jumatatea drumului dintre Pamant shi Cer sa intalnit cu Dracul cu care sa luat la hartza. Diavolul a scos din traista Balaurul Ursul Scorpia. Omul sa luat la tranta cu dracul shi la invins. Urmele acestei batalii se vad shi astazi pe cer. Lat. homo „om muritor barbat” (Scriban SHaineanu; Diez Pushcariu CDDE cf. DER; DEX MDA).

om oameni s.m. 1. Barbat (insurat). 2. Sotz. 3. Capul familiei (in societatea patriarhala). 4. (top.) Varful Omul (1931 m.) situat la sud de Bistritza Aurie la granitza dintre BistritzaNasaud shi Suceava „amintind pe Saturn onorat cu numele de Homorod” (Filipashcu 1940); cf. Vf. Omul din Mtzii Bucegi Omul de Piatra din Mtzii Fagarash cu sensul de „om sacru” (Vulcanescu 1985). Numele topic provine fie de la sensul (3) „cap varf” fie de la prezentza unor stanci avand configuratzii umanoide de unde incarcatura mitologica reminiscentza a practicilor de adorare a pietrelor (Scurtu 1966). 5. (mit. loc.) Omul Noptzii (Omul de MiazaNoapte Omul Padurii Omul cel Salbatic Omul Vantului Feciorul Padurii Fercheshul Padurii). „Infatzishat uneori k un antropoid cu un singur ochi sau cu un singur picior care merge sarind k iepurele cand mare cand mic Omul Noptzii o urmareshte pe Fata Padurii o prinde o omoara rupando in doua shi o consuma in fatza ciobanuluivictima” (Eretescu 2007: 11). Un personaj mitologic oarecum similar exista in legendele abhaze (din Caucaz) pe numele Abnauayuh „omul paduretz” (Kernbach 1989). Lat. homo „om”.

OM oámeni s. m. ~ (Ieshit din uz in sint.) Om al muncii = Angajat salariat slujbash.

AD HOMINEM (lat.) la om la persoana Argumentum ad hominem mod de argumentare care vizeaza adversarul k persoana shi nu fondul afirmatziilor sale.

ANTHROPOS ON TUT ISTHI KAI MEMNES AEI (Aυθρωποζ ων τοντ ϰχι μέμνηζ ἀει) (gr.) nu uita niciodata k eshti om! Maxima apartzinand poetului grec Philemon. Constituie un apel pentru pastrarea unei conditzii umane superioare in orice imprejurare.

ANTHROPOS PANTON METRON (Aυθρωποζ πἀντωυ μετρου) (gr.) omul e masura tuturor lucrurilor Protagoras Fragm. I. Formula care rezuma relativismul shi subiectivismul antropocentric al filozofiei lui Protagoras.

ANTHROPOS PHYSEI ZOON POLITICON (Aυθρωποζ φὑσει ξωου πολιτιϰόυ) (gr.) omul este prin natura lui o fiintza sociala Aristotel „Politica” I 9.

ASOCIATZIA OAMENILOR DE SHTIINTZA DIN ROMANIA (A.O.S.) organizatzie constituita in 1956 la Bucureshti. Sprijina coordonarea muncii shtiintzifice a oamenilor de shtiintza din tzara contribuind la dezvoltarea colaborarii internatzionale in domeniul shtiintzelor. Este afiliata la Federatzia Mondiala a Oamenilor de SHtiintza.

BONUM VINUM LAETIFICAT COR HOMINIS (lat.) vinul bun inveseleshte inima omului „Eclesiatul” 40 20.

DECLARATZIA DREPTURILOR OMULUI SHI ALE CETATZEANULUI document programatic al Revolutziei Franceze adoptat la 26 aug. 1789 de catre Adunarea Constituanta. A influentzat toate institutziile politicojuridice europene dea lungul timpului.

DECLARATZIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI document internatzional adoptat de O.N.U. la 10 dec. 1948. Prevede respectarea drepturilor shi libertatzilor omului shi cuprinde o enumerare a acestora. Ziua adoptarii declaratziei se celebreaza in fiecare an k „Ziua drepturilor omului”. PREAMBUL Considerand k recunoashtem demnitatzii inerente tuturor membrilor familiei umane shi a drepturilor lor egale shi inalienabile constituie fundamentul libertatzii dreptatzii shi pacii in lume Considerand k ignorarea shi dispretzuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie shi care revolta conshtiintza omenirii shi k faurirea unei lumi in care fiintzele umane se vor bucura de libertatea cuvantului shi shi a convingerilor shi vor fi eliberate de teama shi mizerie a fost proclamata drept cea mai inalta aspiratzie a oamenilor Considerand k este esentzial k drepturile omului sa fie ocrotite de autoritatea legii pentru k omul sa nu fie silit sa recurga k solutzie extrema la revolta impotriva tiraniei shi asuprii Considerand k este esentzial a se incuraja dezvoltarea relatziilor prieteneshti intre natziuni Considerand k in Carta popoarelor Organizatziei Natziunilor Unite au proclamat din nou credintza lor in drepturile fundamentale ale omului in demnitatea shi in valoarea persoanei umane drepturi egale pentru barbatzi shi femei shi k au hotarat sa favorizeze progresul social shi imbunatatzirea conditziilor de viatza in cadrul unei libertatzi mai mari Considerand k statele membre sau angajat sa promoveze in colaborare cu Organizatzia Natziunilor Unite respectul universal shi efectiv fatza de drepturile omului shi libertatzile fundamentale precum shi respectarea lor universala shi efectiva Considerand k o conceptzie comuna despre aceste drepturi shi libertatzi este de cea mai mare importantza pentru realizarea deplina a acestui angajament ADUNAREA GENERALA proclama PREZENTA DECLARATZIE UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI k ideal comun spre care trebuie sa tinda toate popoarele shi toate natziunile pentru k toate persoanele shi toate organele societatzii sa se straduiasca avand aceasta declaratzie permanent in minte k prin invatzatura shi educatzie sa dezvolte respectul pentru aceste drepturi shi libertatzi shi sa asigure prin masuri progresive de ordin natzional shi internatzional recunoashterea shi aplicarea lor universala shi efectiva atat in sanul popoarelor statelor membre cat shi al celor din teritoriile aflate sub jurisdictzia lor. Articolul 1. Toate fiintzele umane se nasc libere shi egale in demnitate shi in drepturi. Ele sunt inzestrare cu ratziune shi conshtiintza shi trebuie sa se comporte unele fatza de altele in spiritul fraternitatzii. Articolul 2. Fiecare om se poate prevala de toate drepturile shi libertatzile proclamate in prezenta declaratzie fara nici un fel de deosebire k de pilda deosebirea de rasa culoare sex limba religie opinie politica sau orice alta opinie de origine natzionala sau sociala avere nashtere sau orice alte imprejurari. In afara de aceasta nu se va face nici o deosebire dupa statutul politic juridic sau internatzional al tzarii sau al teritoriului de care tzine o persoana fie k aceasta tzara sau teritoriu sunt independente sub tutela neautonome sau supuse vreunei limitari de suveranitate. Articolul 3. Orice fiintza umana are dreptul la viatza la libertate shi la securitatea personala. Articolul 4. Nimeni nu va fi tzinut in sclavie nici in servitute; sclavajul shi comertzul cu sclavi sunt interzise sub toate formele sale. Articolul 5. Nimeni nu va fi supus la torturi nici la pedepse sau tratamente crude inumane sau degradante. Articolul 6. Fiecare om are dreptul sa i se recunoasca pretutindeni personalitatea juridica. Articolul 7. Totzi oamenii sunt egali in fatza legii shi au fara nici o deosebire dreptul la o egala protectzie a legii. Totzi oamenii au dreptul la o protectzie egala impotriva oricarei discriminari care ar viola prezenta declaratzie shi impotriva oricarei provocari la o asemenea discriminare. Articolul 8. Orice persoana are dreptul la satisfactzia efectiva din partea instantzelor juridice natzionale competente impotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale cei sunt recunoscute prin constitutzie sau lege. Articolul 9. Nimeni nu trebuie sa fie arestat detzinut sau exilat in mod arbitrar. Articolul 10. Orice persoana are dreptul in deplina egalitate de a fi audiata in mod echitabil shi public de catre un tribunal independent shi impartzial care va hotari fie asupra drepturilor shi obligatziilor sale fie asupra temeiniciei oricarei acuzari in materie penala indreptata impotriva sa. Articolul 11. 1. Orice persoana acuzata de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa nevinovata pana cand vinovatzia sa va fi stabilita in mod legal in cursul unui proces public in care iau fost asigurate toate garantziile necesare apararii sale. 2. Nimeni nu va fi condamnat pentru actziuni sau omisiuni care nu constituiau in momentul cand au fost comise un act cu caracter penal conform dreptului internatzional sau natzional. De asemenea nu se va aplica nici o pedeapsa mai grea decat aceea care era aplicabila in momentul cand a fost savarshit actul cu caracter penal. Articolul 12. Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare in viatza sa personala in familia sa in domiciliul sau in corespondentza sa nici al atingeri aduse onoarei shi reputatziei sale. Orice persoana are dreptul la protectzia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri. Articolul 13. 1. Orice persoana are dreptul de a circula in mod liber shi de ashi alege reshedintza in interiorul granitzelor unui stat. 2. Orice persoana are dreptul de a parasi orice tzara inclusiv a sa shi de a reveni in tzara sa. Articolul 14. 1. In caz de persecutzie orice persoana are dreptul de a cauta azil shi de a beneficia de azil in alte tzari. 2. Acest drept nu poate fi invocat in caz de urmarire ce rezulta in mod real dintro crima de drept comun sau din actziuni contrare scopurilor shi principiilor Organizatziei Natziunilor Unite. Articolul 15. 1. Orice persoana are dreptul la o cetatzenie. 2. Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatzenia sa sau de dreptul de ashi schimba cetatzenia. Articolul 16. 1. Cu incepere de la implinirea varstei legale barbatul shi femeia fara nici o restrictzie in ce priveshte rasa natzionalitatea sau religia au dreptul de a se casatori shi de a intemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea casatoriei in decursul casatoriei shi la desfacerea ei. 2. Casatoria nu poate fi incheiata decat cu consimtzamantul liber shi deplin al viitorilor sotzi. 3. Familia constituie elementul natural shi fundamental al societatzii shi are dreptul la ocrotire din partea societatzii shi a statului. Articolul 17. 1. Orice persoana are dreptul la proprietate. atat singura cat shi in asociatzie cu altzii. 2. Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de proprietatea sa. Articolul 18. Orice om are dreptul la libertatea gandirii de conshtiintza shi religie; acest drept include libertatea de ashi schimba religia sau convingerea precum shi libertatea de ashi manifesta religia sau convingerea singur sau impreuna cu altzii atat in mod public cat shi in mod privat prin invatzatura practici religioase cult shi indeplinirea riturilor. Articolul 19. Orice om are dreptul la libertatea opiniilor shi exprimarii; acest drept include libertatea de a avea opinii fara imixtiuni din afara precum shi libertatea de a cauta de a primi shi de a raspandi informatzii shi idei prin orice mijloace shi independent de frontierele unui stat. Articolul 20. 1. Orice persoana are dreptul la libertatea de intrunire shi de asociere pashnica. 2. Nimeni nu poate fi silit sa faca parte din dintro asociatzie. Articolul 21. 1. Orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tzarii sale fie direct fie prin reprezentantzi liber aleshi. 2. Orice persoana are dreptul de acces egal la functziile publice din tzara sa. 3. Vointza poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat; aceasta vointza trebuie sa fie exprimata prin alegeri nefalsificate care sa aiba loc in mod periodic prin sufragiu universal egal shi exprimat prin vor secret sau urmand o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului. Articolul 22. Orice persoana in calitatea sa de membru al societatzii are dreptul la securitatea sociala; ea este indreptatzita k prin efortul natzional shi colaborarea internatzionala tzinanduse seama de organizarea shi resursele fiecarei tzari sa obtzina realizarea drepturilor economice sociale shi culturale indispensabile pentru demnitatea sa shi libera dezvoltare a personalitatzii sale. Articolul 23. 1. Orice persoana are dreptul la munca la libera alegere a muncii sale la conditziile echitabile shi satisfacatoare de munca precum shi la ocrotirea impotriva shomajului. 2. Totzi oamenii fara nici o discriminare au dreptul la salariu egal pentru munca egala. 3. Orice om care munceshte are dreptul la o retribuire echitabila shi satisfacatoare care sai asigure atat lui cat shi familiei sale o existentza conforma cu demnitatea umana shi completata la nevoie prin alte mijloace de protectzie sociala. 4. Orice persoana are dreptul de a intemeia sindicate shi de a se afilia la sindicate pentru apararea intereselor sale. Articolul 24. Orice persoana are dreptul la odihna shi recreatzie inclusiv la o limitare rezonabila a zilei de munca shi la concedii periodice platite. Articolul 25. 1. Orice om are dreptul la un nivel de trai care sai asigure sanatatea shi bunastarea lui shi a familiei sale cuprinzand hrana imbracamintea locuintza ingrijirea medicala precum shi serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare in caz de shomaj boala invaliditate vaduvie batranetze sau in celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistentza; in urma unor imprejurari independente de vointza sa. 2. Mama shi copilul au dreptul la ajutor shi ocrotire deosebite. Totzi copiii fie k sunt nascutzi in cadrul unei casatorii sau in afara acesteia se bucura de aceeashi protectzie sociala. Articolul 26. 1. Orice persoana are dreptul la invatzatura. Invatzamantul trebuie sa fie gratuit. cel putzin in ceea ce priveshte invatzamantul elementar shi general. Invatzamantul tehnic shi profesional trebuie sa fie la indemana tuturor iar invatzamantul superior trebuie sa fie de asemenea egal accesibil tuturor pe baza de merit. 2. Invatzamantul trebuie sa urmareasca dezvoltarea deplina a personalitatzii umane shi intarirea respectului fatza de drepturile omului shi libertatzile fundamentale. El trebuie sa promoveze intzelegerea tolerantza prietenia intre toate popoarele shi toate grupurile rasiale sau religioase precum shi dezvoltarea activitatzii Organizatziei Natziunilor Unite pentru mentzinerea pacii. 3. Parintzii au dreptul de prioritate in alegerea felului de invatzamant pentru copiii lor minori. Articolul 27. 1. Orice persoana are dreptul de a lua parte in mod liber la viatza culturala a colectivitatzii de a se bucura de arte shi de a participa la progresul shtiintzific shi la binefacerile lui. 2. Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale shi materiale care decurg din orice lucrare shtiintzifica literara sau artistica al carei autor este. Articolul 28. Orice persoana are dreptul la o oranduire sociala shi internatzionala in care drepturile shi libertatzile expuse in prezenta declaratzie pot fi pe deplin infaptuite. Articolul 29. 1. Orice persoana are indatoriri fatza de colectivitate deoarece numai in cadrul acesteia este posibila dezvoltarea libera shi deplina a personalitatzii sale. 2. In exercitarea drepturilor shi libertatzilor sale fiecare om nu este supus decat numai ingradirilor stabilite prin lege exclusiv in scopul de a asigur cuvenita recunoashtere shi respectare a drepturilor shi libertatzilor altora shi k sa fie satisfacute justele cerintze ale moralei ordinii publice shi bunastarii generale intro societate democratica. 3. Aceste drepturi shi libertatzi nu vor putea fi in nici un caz exercitate contrar scopurilor shi principiilor Organizatziei Natziunilor Unite. Articolul 30. Nici o dispozitzie a prezentei declaratzii nu poate fi interpretata k implicand pentru vreun stat grupare sau persoana dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a savarshi vreun act indreptat spre desfiintzarea unor drepturi sau libertatzi enuntzate in prezenta declaratzie.

DIVINA NATURA DEDIT AGROS ARS HUMANA AEDIFICAVIT URBES (lat.) divina natura a daruit ogoarele maiestria omului a cladit orashele M. Terentius Varro „Res rusticae” III 1.

DIVITIAE APUD SAPIENTEM VIRUM IN SERVITUTE SUNT APUD STULTUM IN IMPERIO (lat.) bogatzia este sclava omului intzelept shi stapana celui prost Seneca „De vita beata” 26 1.

ECCE HOMO! (lat.) iata omul! Ioan 19 5. Exclamatzia lui Pilat din Pont cand la aratat multzimii pe Iisus.

ET QUASI CURSORES VITAE LAMPADA TRADUNT (lat.) shi k alergatorii (oamenii) ishi trec din mana in mana faclia vietzii Lucretziu „De rerum natura” II 79. Viatza este o nesfarshita curgere a generatziilor.

HOMO DOCTUS IN SE SEMPER DIVITIAS HABET (lat.) omul invatzat are totdeauna bogatziile in mintea sa Fedru „Fabulae” 2 7 14.

HOMO HOMINI LUPUS EST (lat.) omul e lup pentru om Plaut „Asinaria” 2 4 88. Cuvinte reluate de Bacon Hobbes shi de altzi ganditori moderni pentru a ilustra degenerarea relatziilor dintre oameni atunci cand actziunile lor sunt dirijate de un egoism rapace.

HOMO RES SACRA HOMINI (lat.) omul e lucru sfant pentru om Seneca „Epistulae ad Lucillium” 95 35. Replica la maxima lui Plaut: Homo homini lupus.

HOMO SUM: HUMANI NIHIL A ME ALIENUM PUTO (lat.) sunt om: nimic din ceea ce e omenesc nu mie strain Terentziu „Heauton timorumenos” act. I scena 1 25. Vers devenit expresie a sentimentului de solidaritate umana.

IL TEMPO È UN GALANTUOMO (it.) timpul e un om de treaba Deviza lui Mazarin: releva importantza timpului in solutzionarea lucrurilor. V. shi Chronos gar eumares theos.

L’HOMME EST NÉ LIBRE (fr.) omul sa nascut liber J.J. Rousseau „Le contrat social” I.

L’HOMME N’EST QU’UN ROSEAU LE PLUS FAIBLE DE LA NATURE MAIS C’EST UN ROSEAU PENSANT (fr.) omul nu e decat o trestie cea mai fragila din natura dar o trestie ganditoare Pascal „Pensées” 347. Deshi este o faptura fragila omul este puternic prin inteligentza.

L’HOMME PROPOSE DIEU DISPOSE (fr.) omul propune Dumnezeu dispune Finalizarea unor actziuni ale omului nu depinde totdeauna de vointza sau dorintza lui.

LA OM cel mai inalt varf al masivului Piatra Craiului (2.238 m). Vegetatzie alpina de stancarie in cadrul careia se remarca prezentza endemismului numit garofitza Pietrii Craiului (Dianthus callizonus) declarata monument al naturii. Cunoscut shi sub numele de Baciu sau Piscul Baciului.

MEMENTO HOMO QUIA PULVIS ES ET IN PULVEREM REVERTERIS (lat.) adutzi aminte omule k pulbere eshti shi in pulbere te vei intoarce „Geneza” 3 19.

NIL SINE MAGNO VITA LABORE DEDIT MORTALIBUS (lat.) fara mare truda viatza na dat oamenilor nimic Horatziu „Satirae” I 9 60.

PAUPERTAS ET SENECTUS GRAVISSIMA IN REBUS HUMANIS MALA SUNT (lat.) saracia shi batranetzea sunt cele mai mari necazuri in viatza omului Apuleius „Metamorphoses” 2 80.

TE HOMINEM ESSE MEMENTO (lat.) tzine minte k eshti om Formula prin care romanii atrageau atentzia conducatorilor sa acorde semenilor lor consideratzia cuvenita.

THAT’S ONE SMALL STEP FOR A MAN ONE GIANT LEAP FOR MANKIND (engl.) este un pas mic pentru om un salt uriash pentru omenire Primul mesaj adresat pamantenilor de Neil A. Armstrong la pashirea pe solul lunar (21 iul. 1969).

THE RIGHT MAN IN THE RIGHT PLACE (engl.) omul potrivit la locul potrivit Din discursul rostit de Sir Austen Henry Layard in parlament la 15 ian. 1855.

TIMEO HOMINEM UNIUS LIBRI (lat.) ma tem de omul unei singure cartzi Cugetare a lui Toma d’Aquino avand initzial sensul k cel care cunoashte o singura carte dar temeinic este un adversar de temut. Astazi se aplica celor limitatzi shi fanatici.

VIR BONUS DICENDI PERITUS (lat.) un om de bine avand meshteshugul vorbirii Calitatzile oratorului recomandate de Cato cel Batran.

Bacchus a noyé plus d’hommes que Neptune (fr. „Bacchus a inecat mai multzi oameni decit Neptun”). SHtiind k Bacchus a fost zeul vinului shi Neptun zeul marilor sensul acestei zicale franceze e clar: circiumile au provocat mai multe victime decit oceanele. Un avertisment deci pentru cei care uneori ishi beau shi mintea!

Begnügt euch doch ein Mensch zu sein! (germ. „Multzumeshtete sa fii om!”) Replica din Nathan Intzeleptul de Lessing (act. III sc. 9) adresata de catre templier lui Nathan. Aceasta piesa considerata k o chemare la infratzire intre oameni dincolo de barierele natzionaliste sau religioase pledeaza pentru calitatzile morale umane. In acest sens e folosit indemnul: Begnügt euch doch ein Mensch zu sein! De altfel problema umanitatzii care constituie piatra de temelie a scrierilor sale ia inspirat lui Lessing shi alte vorbe celebre k de pilda: „Cea mai nobila preocupare a omului este omul.” LIT.

Bonus vir semper tiro (lat. „Omul bun ramine totdeauna incepator”) vezi: Semper homo… LIT.

al face (pe cineva) om expr. a contribui la realizarea cuiva in viatza.

mancator de oameni expr. (intl.) procuror.

OM BOGAT barosan bashtan burtan elefant gagistru grande grangur grubar mahar.

om cu doua fetze expr. om ipocrit / fatzarnic.

om cu o mie de chipuri expr. actor cu mari disponibilitatzi pentru rolurile de compozitzie.

om cu stare expr. om bogat / instarit / cu avere.

om de isprava / de nadejde expr. om bun; om care te potzi bizui la nevoie.

om de lume expr. persoana mondena.

om de nimic expr. (peior.) om neserios care nu te potzi bizui niciodata; om demn de dispretz.

om de paie expr. om lipsit de vointza shi personalitate fara opinie proprie care se lasa manevrat de cei din jurul lui.

om de seama expr. personalitate remarcabila.

om dintro bucata expr. 1. om integru / onest / consecvent. 2. om lipsit de subtilitate.

OM IPOCRIT bulan calpuzan carnatzar coarda conte curva cutra om cu doua fetze sharla shulfa taler cu doua fetze tzaran flaushat.

OM LIPSIT DE PERSONALITATE galma gaozar mameluc manastire muhaia muratura mut.

OM NAIV balamut baiat de baiat baltaretz blambete bleaha bleg boblete bolovan botanist bourar branzoi budala bulache Bula cajbec candelist caracuda casca carnat cartzan ceacar cealapatiu ciuflex clift de shmotru cocarja coco fanache fazan fleng fletz fraier frasanaie gasca buna de jumulit gioabla goglet gorobete gulie gushter gutufan gutuie hantiriu husan husan de balta husan de gara husen juvete lacrima lanolina leushtean moaca mocamete mocan mocangiu nepot pampalache papagal padurean paduretz patlagea partzait pifan plutash popandau ratan shlob tarlan tarla turcafletz tzatzar tzutzer utzupan zarzavagiu.

OM PROST agarici alifie basag Bula cap de bostan cap sec cheraplesh chiuhap ciuflex ciumecar fatzos fraier coclit / cu cioc gogoman guguman lache magar natantoc nit pamfletar papleaca pacalici pinguin glazurat planta prostolan prostovan shapcaliu shlob tandala tartan tontalau vita.

OM SARAC boschetar buretzar golan matzefripte matzegoale palmash purice flaushat saracila.

OM SCUND chishtoc juma’ de buletin juma’ de metru shi o flegma naparstoc pishpirica tabadura tabaltoc.

om trecut prin ciur shi darmon expr. om trecut prin multe incercari; om cu multa experientza.

omu’ shi pomu’ expr. (iron.) Securitatea.

omul manevra expr. (detz.) detzinut descurcaretz care shtie sa faca rost de tot ce are nevoie.

omul negru expr. politzist.

omul nostru din Havana expr. (livr.) persoana de incredere.