educa vt [At: IORGOVICI O. 1046/12 / Pzi: edúc shi (ivr) ~ucéz / E: fr éduquer lat educare] 1 A influentza in mod sistematic (shi in cadru organizat) formarea shi dezvoltarea insushirilor intelectuale morale fizice etc. ale copiilor ale tineretului sau ale oamenilor Si: (inv) educalui (1). 2 (C.i. copii tineri oameni colectivitatzi umane) A forma prin educatzie Si: (inv) a educarisi a educalui (2) a instrui. 3 A dirija dezvoltarea unor insushiri sufleteshti morale artistice etc. intro anumita directzie Si: a deprinde a obishnui (inv) a educalui (3).

EDUCÁ edúc vb. I. Tranz. A influentza in mod intentzionat sistematic shi organizat dezvoltarea intelectuala morala shi fizica a copiilor shi tineretului; a da creshtere a creshte. Invatzatorul trebuie sa educe pe elevi in spiritul patriotismului socialist shi al internatzionalismului proletar in spiritul luptei impotriva dushmanilor interni shi externi ai regimului de democratzie populara. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 459. Educindui pe elevii sai in spiritul iubirii inflacarate pentru patrie in spiritul muncii in spiritul pacii Makarenko a respins pacifismul inactiv verbal demobilizator. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 340 5/6. Tinerele generatziuni care le trec prin mina cind vor deveni cetatzeni vor fi perfect educate shi solid instruite shi vor face fala natziunii. CARAGIALE O. II 173. ♦ A ajuta pe cineva sa dobindeasca un nivel mai inalt de cunoshtintze (in domeniul profesional ideologic cultural). Organizatziile de partid trebuie sa educe membrii de partid astfel incit sa asigure rolul de avangarda al comunishtilor in toate actziunile initziate de partid. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 504.

EDUCÁ vb. I. tr. A creshte a forma pe cineva prin educatzie. [P.i. edúc. / < fr. éduquer it. lat. educare].

EDUCÁ vb. tr. a creshte a forma pe cineva prin educatzie. (< fr. éduquer lat. educare)

A EDUCÁ edúc tranz. (persoane) A forma prin educatzie. /<fr. éduquer lat. educare

educà v. a creshte copii a le da educatziune.

*edúc a á v. tr. (fr. éduquer d. lat. éduco áre). A creshte a invatza copiiĭ sa fie oamenĭ de omenie.

educá (a ~) vb. ind. prez. 3 edúk

educá vb. ind. prez. 1 sg. edúc 3 sg. shi pl. edúk

EDUCÁ vb. a creshte a forma (inv.) a pedepsi. (A ~ tanara generatzie.)

EDUCA vb. a creshte a forma (inv.) a pedepsi. (A ~ tinara generatzie in spiritul patriotismului.)

educá (edúc educát) vb. A forma pe cineva prin educatzie. Fr. éduquer. Der. (din fr.) educabil adj.; educativ adj.; educatzi(un)e s. f.; educator adj.; needucat adj.; reeduca vb.