BÍNE adv. s. n. I. Adv. 1. In mod prielnic in mod favorabil avantajos util. ◊ Expr. A(i) prinde (cuiva) bine (un lucru o invatzatura o intamplare) = ai fi de folos ai fi prielnic. A(i) veni cuiva bine (sa...) = a(i) veni cuiva la indemana; a fi avantajat de o situatzie prielnica. ◊ (In formule de salut) Bine ai (sau atzi) venit (sanatos sanatoshi)! Fii (sau fitzi) bine venit (venitzi)! Bine team (sau vam) gasit (sanatos sanatoshi)! ◊ (Referitor la sanatate) A se simtzi bine. A(i) face (cuiva) bine (mancarea bautura plimbarea etc.). A dormi (sau a se odihni etc.) bine. (Ce) nu tzie bine? = a) (ce) nu eshti sanatos! te simtzi rau?; b) (ce) eshti nebun? nu eshti in toate mintzile? 2. In concordantza cu regulile eticii sociale in mod cuviincios cum se cere cuminte. Sa te portzi bine cu oricine. ◊ Expr. (Fam. shi ir.) Bine tzia facut! = asha trebuia asha se cuvenea satzi faca (pentru purtarea ta urata condamnabila)! ♦ In concordantza cu regulile sau canoanele esteticii; agreabil frumos minunat. Canta shi danseaza bine. Cu rochia asta itzi sta bine ◊ (Adjectival; despre oameni) Armonios dezvoltat placut la vedere. ♦ In concordantza cu adevarul cu corectitudinea; clar precis exact. Vezi bine k asha stau lucrurile. Sa shtiu bine k mor shi nu ma las pana numi aflu dreptatea! ◊ Dea binelea = deadevarat cu adevarat. ♦ (Avand valoarea unei afirmatzii) Bine am sa procedez cum vrei tu! ◊ Expr. (K) bine zici = (k) zici asha cum trebuie. Ei bine... = dupa cum spuneam... ♦ Cu grija cu atentzie. Uitate bine shi invatza. 3. Deplin in intregime complet. E cherchelit bine. ♦ (La comparativ) Mult. A fost plecat doi ani shi mai bine. ♦ Mult shi prielnic. A plouat bine. A mancat shi a baut bine. ◊ Compuse: binecrescut = care a primit o buna educatzie cu maniere frumoase cuviincios; binecunoscut = celebru; binevenit = care vine la momentul potrivit agreat oportun; a carui sosire face placere. II. S. n. 1. Ceea ce este util favorabil prielnic ceea ce aduce un folos cuiva. ◊ Om de bine = om care actzioneaza in folosul in sprijinul celor din jurul sau care ajuta pe cei din jurul sau. ◊ Expr. A face (cuiva un mare) bine sau a face (cuiva) bine (cu ceva) = a ajuta (pe cineva) la nevoie. Satzi (sau sa va) fie de bine! = a) satzi (sau sa va) fie de (sau cu) folos!; b) (ir.) se spune cuiva care a procedat (greshit) impotriva sfaturilor primite. A vorbi (pe cineva) de bine = a lauda (pe cineva). 2. Ceea ce corespunde cu morala ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic. ◊ Expr. A lua (pe cineva) cu binele = a proceda cu blandetze cu intzelegere cu bunavointza fatza de cineva suparat irascibil sau indarjit. 3. (Fil.; art.) Obiectul moralei k shtiintza. Lat. bene (sensul II 3 calc dupa gr. agathós germ. das Gut).

bine [At: COD. VOR. 126 / E: ml bene] 1 av In mod prielnic avantajos. 2 av (Ie) A(i) prinde cuiva ~ (sa...) Ai fi de folos... 3 av (Ie) A(i) veni cuiva ~ (sa...) A fi avantajat de o situatzie. 4 av (Ie) Ai merge ~ A prospera. 5 av (Ie) A sta ~ A fi intro situatzie avantajoasa. 6 av (Iae; rar) A fi bogat. 7 av (Ie) ~ ai (sau atzi) venit (sanatos sanatoshi) fii (sau fitzi) ~venit (sau venitzi) ~ team (sau vam) gasit (sanatos sanatoshi) 8 av (Ie) Imi pare ~ (de cunoshtintza) Formula folosita cand faci cunoshtintza cu cineva. 9 av (Ie) A(i) fi (cuiva) ~ A fi sanatos. 1011 av (Ie) A se (sau al) face ~ A se face (sau a face pe cineva) sanatos. 12 av (Ie) (Ce) nu tzie ~ (Ce) nu eshti sanatos? 13 av (Iae) (Ce) eshti nebun? 14 av Conform regulilor eticii sociale Si: cuminte cuviincios. 15 av (Ie) A trai (sau a se avea) ~ cu cineva A trai in intzelegere. 16 av (Pop; ie) A se avea ~ cu cineva A se iubi cu cineva. 17 av (Fam; ie) ~ tzia facut ! Asha se cuvenea satzi faca. 18 av (Ie) SHezi ~ Astamparate. 19 av Conform regulilor esteticii Si: agreabil frumos minunat. 20 av (D. haine; ie) A sta (sau shade) ~ A se potrivi. 21 a (D. oameni) Armonios dezvoltat (shi elegant). 22 av In concordantza cu adevarul Si: clar deslushit exact lamurit limpede precis. 23 av (Ie) A vedea ~ A observa. 24 av (Ilav) Dea ~lea Cu adevarat. 25 av (Ie) Vezi ~ k Fireshte. 26 av (Ie) Ba ~ k nu Desigur. 27 av Bine facem asha! Exprima o afirmatzie. 28 av (Ie) (K) ~ zici Ai dreptate. 29 av (Ie) Ei ~... Dupa cum spuneam... 30 av Cu atentzie. 31 av Cu grija. 32 av Deplin. 33 av (La comparativ) Mult. 34 av Mult shi prielnic. 35 av (D. obiecte; ie) A pune ~ A ascunde. 36 av (Ie) A pune ~ (pe cineva) A ponegri. 37 av (Ie) A se pune ~ (cu cineva) A face pe plac (cuiva). 38 av (Ie) A aranja ~ (pe cineva) A bate bine. 39 av (Iae) A pune intro situatzie proasta (prin intrigi). 40 sns Ceea ce aduce multzumire sau folos cuiva. 41 sns Multzumire. 42 sns Noroc. 43 sns Belshug. 44 sns (Inv; ie) De cand ~le De mult. 45 sns (Ie) Cu ~ Cu fericire cu noroc. 46 sns (Is) Om de ~ Om care ajuta pe cei din jur. 47 sns (Ie) Sa auzim de ~ Da Doamne ~ Formule de salut sau de urat. 48 sns (Ie) A face (cuiva un mare) ~ sau a face (cuiva) (cu ceva) A ajuta (pe cineva) la nevoie. 49 sns (Jur; inv; ie) In ~le (cuiva) in favoarea cuiva. 50 sns (Ie) Satzi (sau sa va) fie de ~! Satzi fie de folos. 51 sns (iae; irn) Se spune cuiva care a procedat (greshit) impotriva sfaturilor. 52 sns (inv; ie) Cu ~ Binevoitor. 53 sns (inv; iae) Indatoritor. 54 sns (Ie) Cu ~le (rar) in de ~ Cu blandetze. 55 sns (Ie; inv) A lua (pe cineva sau cuiva ceva) in (nume de) ~ A se arata multzumit shi binevoitor cu cineva. 56 sns (Ie) A vorbi (sau inv a grai) de ~ A lauda (pe cineva). 57 sns (Ie) Nui a ~ Ceva merge rau. 58 sns (Inv) Avere. 59 Ceea ce corespunde cu morala. 60 sna (Flz) Obiectul moralei k shtiintza.

BÍNE adv. s. n. sg. I. Adv. 1. In mod prielnic in mod favorabil avantajos util. ◊ Expr. A(i) prinde (cuiva) bine (un lucru o invatzatura o intamplare) = ai fi de folos ai fi prielnic. A(i) veni cuiva bine (sa...) = a(i) veni cuiva la indemana; a fi avantajat de o situatzie prielnica. ◊ (In formule de salut) Bine ai (sau atzi) venit (sanatos sanatoshi)! ◊ (Referitor la sanatate) A se simtzi bine. A(i) face (cuiva) bine (mancarea bautura plimbarea etc.). A dormi (sau a se odihni etc.) bine. (Ce) nu tzie bine? = a) (ce) nu eshti sanatos? ai o slabiciune fizica?; b) (ce) eshti nebun? nu eshti in toate mintzile? 2. In concordantza cu regulile eticii sociale in mod cuviincios cum se cere cuminte. Sa te portzi bine cu oricine. ◊ Expr. (Fam. shi ir.) Bine tzia facut! = asha trebuia asha se cuvenea satzi faca (pentru purtarea ta urata condamnabila)! ♦ In concordantza cu regulile sau canoanele esteticii; agreabil frumos minunat. Canta shi danseaza bine. Cu rochia asta itzi shade bine. ◊ Barbat sau femeie bine facut(a) = barbat sau femeie chipesh(a). ♦ In concordantza cu adevarul cu corectitudinea; clar precis exact. Vezi bine k asha stau lucrurile. Sa shtiu bine k mor shi nu ma las pana numi aflu dreptatea! ◊ Dea binelea = deadevarat cu adevarat. ♦ (Avand valoarea unei afirmatzii) Bine am sa procedez cum vrei tu! ◊ Expr. (K) bine zici = (k) zici asha cum trebuie. Ei bine... = dupa cum spuneam... ♦ Cu grija cu atentzie. Uitate bine shi invatza. 3. Deplin in intregime complet. E cherchelit bine. ♦ (La comparativ) Mult. A fost plecat doi ani shi mai bine. ♦ Mult shi prielnic. A plouat bine. A mancat shi a baut bine. II. S. n. sg. 1. Ceea ce este util favorabil prielnic ceea ce aduce un folos cuiva. ◊ Om de bine = om care actzioneaza in folosul in sprijinul care ajuta pe cei din jurul sau. ◊ Expr. A face (cuiva un mare) bine sau a face (cuiva) bine (cu ceva) = a ajuta (pe cineva) la nevoie. Satzi (sau sa va) fie de bine! = a) satzi (sau sa va) fie de (sau cu) folos!; b) (ir.) se spune cuiva care a procedat (greshit) impotriva sfaturilor primite. A vorbi (pe cineva) de bine = a lauda (pe cineva). 2. Ceea ce corespunde cu morala ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic. ◊ Expr. A lua (pe cineva) cu binele = a proceda cu blandetze cu intzelegere cu bunavointza fatza de cineva suparat irascibil sau indarjit. 3. (Fil.; art.) Obiectul moralei k shtiintza. 4. (Adjectival; despre oameni) Armonios dezvoltat placut la vedere. Lat. bene (in sensul II 3 calc dupa gr. agathós germ. das Gut).

BÍNE¹ adv. (in opozitzie cu rau exprima o apreciere prin care se pune in evidentza caracterul pozitiv sau avantajos al unei actziuni sau al unei stari) 1. In mod convenabil placut dupa cum ishi doreshte cineva dupa placerea sau pofta cuiva spre multzumirea cuiva. Citui lumea pe sub soare Nui bine can shezatoare K sint fete shi fecioare SHi mai uitzi din suparare. JARNÍKBIRSEANU D. 414. ◊ Expr. A trai bine = a duce o viatza placuta ushoara fara lipsuri fara griji fara necazuri. Pina codrul frunzashi tzine Totzi voinicii traiesc bine. JARNÍKBIRSEANU D. 289. A(i) merge (treburile) bine = a reushi a avea succes noroc. Ai avut noroc in viatza dumitale shi tziau mers bine treburile. SADOVEANU N. F. 17. Nu ia mers bine in acea zi. CREANGA P. 144. A primi (pe cineva) bine = a primi (pe cineva) cu dragoste bucuros prieteneshte. Sfinta Duminica a primito... tot asha de bine k shi surorile sale. CREANGA P. 92. A fi (sau a face a se simtzi) bine sau ai fi (sau ai merge) bine (cu sanatatea) = a fi sanatos. Uncheshule Haralambie am intrebat eu... spunemi ce mai face lelitza Anica?... Face bine mia raspuns el. SADOVEANU N. F. 13. A se face (sau a face pe cineva) bine = a (se) face sanatos a (se) insanatoshi a (se) vindeca. Se jura k intrun ceas il va face bine. VLAHUTZA O. A. 105. Se gindea k sar putea face bine shi calea i sar limpezi. VLAHUTZA N. 37. A nui fi bine = a fi bolnav; (familiar) a nu fi in toata firea. Ai fi cuiva bine sau a fi bine de cineva = a avea parte de linishte de multzumire de bunastare etc. El [SHtefan cel Mare] sa traiasca shi Moldovei ie bine! DELAVRANCEA A. 10. Vai de biata tzara cind vom avea razboaie intre noi shi poate _shi marieitale nui va fi bine. NEGRUZZI S. 1139. (Impers.) Porunceshte sai dea drumul k altfel nu e bine. DUMITRIU B. F. 10. A fi (sau a trai a se avea) bine (cu cineva) v. avea. Ai parea (cuiva) bine v. parea. A(i) prinde (cuiva) bine = a(i) fi de folos a(i) prii. Pastreazo k tzia prinde bine la nevoie. CREANGA P. 91. Deam fost rai tu nii ierta caci shi raul citeodata prinde bine la ceva. CREANGA P. 275. A sta bine = a fi bogat avut. Ai veni bine (sa... ) = a gasi momentul prielnic potrivit (sa...) ai fi la indemina (sa...). TZin minte oamenii shi cind le vine bine iar incep [rascoala]. DUMITRIU B. F. 156. Dupa ce se luptara de credeau k a sa se scufunde pamintul subt ei nu shtiu cum i veni bine fetei imparatului aduse paloshul cam piezish shii reteza capul. ISPIRESCU L. 27. (Decit...) mai bine sa... = (decit...) mai degraba prefer sa... Ceteshte ticalosule! sau mai bine las’sa tzil cetesc eu! NEGRUZZI S. I 22. Decit roaba turcilor Mai bine hrana peshtilor! JARNÍKBIRSEANU 496. Daca (sau de)... e bine = daca (sau de)... e mult e mare lucru potzi fi multzumit. Daca primeshti jumatate din cit ceri e bine. Bineai venit! formula de salut la primirea unui musafir. Bineai venit domnul inginer a nostru... la salutat batrina. SADOVEANU N. F. 42. Orice gind ai imparate shi oricum vei fi sosit Cit sintem inca pe pace eu itzi zic: Bineai venit! EMINESCU O. I 146. Bine vam gasit! formula de salut care o spune un nou venit. Bine vam gasit baditza! Bineai venit frate Danila! CREANGA P. 44. ◊ (Determinind adjective cu care formeaza compuse) Totzi imi dau buna ziua respectuoshi fiindca ma vad bine imbracat. SAHIA N. 16. Sper k vreo citeva exemple din aceste anecdote vor fi bine primite. MARIAN O. II 33. Fii bine incredintzata k nare sa ne shtie nici pamintul. CREANGA P. 171. Cit despre mine eu ramii tot bine incredintzat k cele mai dulci multzumiri ale vinatoarii sint... acele care izbucnesc cu veselie printre nishte buni tovarashi. ODOBESCU S. III 19. 2. (Fiind vorba despre senzatzii) Placut agreabil. Floarea miroase bine. ◊ (In unele constructzii fixe) E bine = e vreme buna placuta. Nu e soare dar e bine SHi pe riu e numai fum. Vintui linishtit acum. COSHBUC P. I 223. 3. Comod confortabil. Frunza vazindul cum vrea sashi ascunda oftatul sasheza mai bine pe prispa ishi rasuci o tzigara cu simtzamintul k omul e gata sashi dezlege baierile inimii. CAMILAR TEM. 29. ◊ (Adesea in legatura cu un supin) Casa ramine nici fierbinte nici rece cum e mai bine de dormit intrinsa. CREANGA P. 251. 4. (Eliptic cu sensul unei propozitzii aprobative) Sint de acord imi place imi convine. Bine domnule. Potzi pleca. DUMITRIU B. F. 12. Vreau sa ma duc... sai spun ceva. Bine Ivane dute. CREANGA P. 312. ◊ (Adesea repetat in semn de avertisment sau de amenintzare) Bine bine! cercatzi voi marea cu degetul dar ia sa vedem cum itzi da de fund? CREANGA P. 260. ◊ (Uneori intarit prin «dapoi» sau «dar» exprimind nedumerirea neincrederea uimirea) Dar bine fiule de unde pot eu satzi dau un astfel de lucru? ISPIRESCU L. 2. ◊ (Expr.) Bine de bine exprima aprobarea uneia din doua alternative cu o ushoara indiferentza fatza de cealalta. Deoi putea face ceva bine de bine iara de nu mii crede shi dumneata. CREANGA P. 172. ◊ (Exprima acceptarea numai in parte a celor spuse cu oarecare nedumerire shi indoiala fatza de rest) Bine asta merge o zi doua dar eu bag de seama k vremea trece... VLAHUTZA la TDRG. ◊ (Expr.) Ba bine k nu! = se intzelege! fireshte (k da)! desigur! Mai Buzila mi se pare k tu eshti toata pricina gilcevei...Ba bine k nu! zise Ochila. CREANGA P. 254. Ei bine! = fie (shi asha)! Ei bine sint vinovat pedepseshtema. Bine k... = noroc k (cel putzin)... Ducase shi cobe shi tot numai bine cam scapat de belea! CREANGA P. 68.II. 1. Cum trebuie cum se cere. A plouat bine. ▭ Pe ce punea mina punea bine. DELAVRANCEA H. T. 16. Eu ma raped in crama saduc shi un cofaiel de vin k sa mearga placintele acestea mai bine pe git. CREANGA P. 10. Oi clatari plosca bine shioi umpleao cu apa. CREANGA P. 204. ◊ Expr. A pune (ceva) bine = a pune la o parte pentru mai tirziu a pune la pastrare. (Popular) A pune bine (pe cineva) = a da gata (pe cineva). Bine rau = mai mult sau mai putzin dupa posibilitatzi dupa putintza. Dupa ce neam pus binerau gura la cale neam covrigit imprejurul focului. CREANGA A. 31. 2. (In legatura cu verbele cunoashterii ale Perceptziei ale distingerii ale vorbirii exprima o apreciere de ordin intelectual) Conform realitatzii adevarului; exact precis corect. Tu Iliutza inca nu potzi intzelege bine unele k acestea. SADOVEANU N. F. 29. Plopii! Ma cunosc ei bine De copil. COSHBUC P. I 261. Apoi ma mieram eu de ce vorbeshti asha de bine moldoveneshte. CREANGA P. 129. Eu strig mindra nu maude. Ba zau bade aud bine Dar nu pot veni la tine. JARNÍKBIRSEANU D. 56. ◊ Expr. A shti (prea) bine (ceva) = a) a shti (ceva) mai dinainte a fi (deja) informat exact (despre ceva) a avea (deja) cunoshtintza (de... ). SHtii bine k no sa mai fure. DAVIDOGLU M. 20. Pina la urma shtiu bine Doar tu mai ramii. BENIUC67. Tu bade shtiutai bine K nus frumoasa k tine; Ce foc ai catat la mine? JARNÍKBIRSEANU D. 271; b) a fi convins de ceva. TZiam fost draga shtiu eu bine! COSHBUC P. I 51. Sa shtiu bine k... = macar sa... chiar daca... A vedea bine = ashi da seama (de ceva) a baga de seama (ceva). Dar HarapAlb vede el bine unde merge treaba... da neavind incotro iesa mihnit. CREANGA P. 219. Vezi bine (k...) = fireshte negreshit natural. Vii cu noi?Vezi bine (k viu)! (K) bine zici = asha este ai dreptate. K bine zici mama; iaca mie nu mia venit in cap de una k asta. CREANGA P. 87. 3. (Exprimind o apreciere de ordin estetic) Frumos reushit. A cinta bine. A declama bine. ▭ In zadar mi te gatzi bine: Mergi la joc nu te ia nime. JARNÍKBIRSEANU D. 446. ◊ Expr. Ai sta (sau ai shedea) bine = a i se potrivi. Binei sta mindrei gatata Cu veshminte de la shatra Dar mai bine iar shedea Dear fi tzesute de ea. JARNÍKBIRSEANU D. 424. 4. In conformitate cu cerintzele sociale morale profesionale etc. Asupra cirmuirii imparatziei nam nimic satzi zic fiindca tu cu iscusintza ta shtiu k ai so duci (= conduci) bine. ISPIRESCU L. 41. Lasama mindrutzon casa... Bucuros mi teoi lasa Daca bine tei purta. JARNÍKBIRSEANU D. 375. ◊ Expr. A fi bine sa... = a) (adesea in sfaturi) a fi recomandabil a fi spre binele cuiva. Nui bine sa te pui vezeteu la cai albi. CREANGA P. 107; b) (la comparativ urmat de o negatzie exprima parerea de rau pentru un lucru intimplat) SHi fostar fi mai bine K niciodatan viatza sa nu te vad pe tine! EMINESCU O. I 92. A face bine (k...) = a proceda asha cum e (mai) potrivit (mai) de dorit. Bine ai facut de tziai luat. calul. asta. ISPIRESCU L. 18. Vere nu faci bine ceea ce faci! CREANGA P. 209. Ce e bine nu e rau = nu strica satzi iei masurile de prevedere. Eu cred k cei bine nui rau: Danila face Danila trebuie sa desfaca! CREANGA P. 46. Bine tzia facut! = ashatzi trebuie! ai meritato! III. (Cu sens intaritor) 1. De tot dea binelea cum trebuie. Zmeoaica sufla ce sufla shi daca vazu k nu poate sai prapadeasca... plesni fierea intrinsa de necaz cazu shi crapa... iara ei ashteptara pina sa moara bine apoi negutzatorul baga degetul in gura inelului shi zidul pieri. ISPIRESCU L. 26. Codrui jalnic k shi mine Vara trece toamna vine Picai frunza toata bine. JARNÍKBIRSEANU 192. Vorba bine nu sfirshea SHi de cale se gatea. ALECSANDRI P. P. 23. 2. Tare mult foarte... A suris k dupa o gluma bine izbutita. C. PETRESCU A. 329. Se pazea shi el destul de bine. ISPIRESCU L. 18. O gvardie numeroasa de lefecii albanezi sherbi unguri izgonitzi pentru relele lor fapte ishi aflasera scapare linga Alexandru care platindui bine i avea harazitzi. NEGRUZZI S. I 143. Mindrulica ochii tai Bine seamana cuai mei! JARNÍKBIRSEANU402. ◊ (Repetat) Lau apucat shi lau imblatit binebine. SBIERA P. 289. ◊ Loc. adv. Mai bine (de... ) = mai mult (de... ). De atunci au trecut mai bine de doi ani. SAHIA N. 48. Doi cotzi intocmai nu va fi fost [coada vulpii] zise el asudind dar pre legea mea k era de un cot shi mai bine! ODOBESCU S. III 46. Mult shi bine! = foarte mult. Daca teai potrivi tu acestora i tzinea mult shi bine pe mamuca afara. CREANGA P. 23. (Familiar) De bine ce... = abia k... zadarnic. De bine ceam venit trebuie sa plec inapoi. ◊ (In legatura cu verbe care exprima satisfacerea unei necesitatzi trupeshti) A dormi bine = a dormi adinc fara intreruperi mult. Cind dormea barbatusau mai bine ea a luat pielea ceea de porc de undeo punea el shi a dato pe foc! CREANGA P. 87. A minca bine = a minca mult din lucruri bune. SHi maninca fata la placinte shi maninca hat bine! CREANGA P. 290.

BÍNE¹ adv. I. 1. In mod convenabil dupa cum ishi doreshte cineva. Catui lumea pe sub soare Nui bine can shezatoare (JARNÍKBIRSEANU). ◊ Expr. A fi (sau a face a se simtzi) bine sau ai fi (sau ai merge) bine (cu sanatatea) = a fi sanatos. A (se) face bine = a (se) insanatoshi. A nui fi bine = a fi bolnav; (fam.) a fi nebun. A(i) prinde (cuiva) bine = a(i) fi (cuiva) de folos. A sta bine = a fi bogat. Ai veni bine (sa...) = a gasi momentul prielnic (sa...) ai fi la indemana (sa...). (Decat...) mai bine sa... = (decat...) prefer sa... Daca (sau de)... e bine = daca (sau de)... potzi fi multzumit. Bineai venit! formula de salut la primirea unui musafir. Bine vam gasit! formula de salut care o spune un nou venit. 2. In mod placut agreabil. Floarea miroase bine. ◊ Expr. E bine = e vreme buna. 3. In mod comod confortabil. Sashaza mai bine pe prispa (CAMILAR). 4. (Eliptic cu sensul unei propozitzii afirmative) Sunt de acord imi convine. Bine Ivane dute (CREANGA). ◊ Expr. Ba bine k nu! = se intzelege! fireshte! Ei bine! = fie (shi asha)! Bine k... = noroc k... II. 1. Cum trebuie cum se cere. ◊ Expr. A pune (ceva) bine = a pune (ceva) la pastrare la o parte. (Fam.) A pune bine (pe cineva) = a ponegri (pe cineva) cautand sai prejudicieze situatzia. Binerau = mai mult sau mai putzin dupa posibilitatzi. Dupa ce neam pus binerau gura la cale... (CREANGA). 2. Conform realitatzii adevarului; exact precis; corect just. ◊ Expr. A shti (prea) bine (ceva). = a) a shti (ceva) mai dinainte; b) a fi convins de ceva. Sa shtiu bine k... = macar sa... chiar daca... A vedea bine = ashi da seama (de ceva). Vezi bine (k...) = fireshte negreshit. (K) bine zici = asha este ai dreptate. 3. In mod reushit frumos. A canta bine. ◊ Expr. Ai sta (sau ai shedea) bine = a i se potrivi. ◊ (Adjectival fam.) Un barbat bine. 4. In conformitate cu cerintzele sociale morale profesionale etc. Se poarta bine. ◊ Expr. A fi bine = a fi spre binele cuiva a fi recomandabil. A face bine (sa...) = a proceda asha cum e (mai) potrivit. Nu faci bine ceea ce faci! (CREANGA). Bine tzia facut! = ashatzi trebuie! III. (Cu sens intaritor) 1. Dea binelea de tot pe deplin. Vorba bine nu sfarshea SHi de cale se gatea (ALECSANDRI). 2. Tare mult foarte... ◊ Expr. Mai bine (de...) = mai mult (de...). Mult shi bine = foarte mult. (Fam.) De bine ce... = abia cu toate k. De bine ce am venit tu pleci. A dormi bine = a dormi adanc fara intrerupere. A manca bine = a manca mult din lucruri bune. Lat. bene.

BÍNE¹ adv. 1) In mod favorabil; in mod prielnic. * A(i) prinde ~ cuiva ceva a(i) fi de folos. A(i) veni cuiva ~ (sa...) a(i) veni cuiva la indemana. 2) Asha cum se cere; dupa toate regulile. A lucra ~. 3) In mod corect shi frumos. A scrie ~. A canta ~. 4) In concordantza deplina cu realitatea; cu precizie; exact. A shti ~. ◊ K ~ zici ai dreptate. A shti prea ~ ceva a) a fi convins de ceva; b) a shti ceva dinainte. 5) Plin de sanatate; sanatos. 6) In cantitate indestulatoare; destul; indeajuns; suficient. A manca ~. ◊ Mult shi ~ foarte mult. 7) De tot; pe deplin. E beat ~. 8) (cu sensul unei propozitzii aprobative) Imi convine; de acord. * Ei ~! fie! Ba ~ k nu! desigur; se intzelege. /<lat. bene

bine adv. 1. asha cum se cuvine conform cu adevarul cu morala: fa bine vorbeshte bine; mai bine mai mult: de 20 shi mai bine de ani: 2. cu folos: a vinde bine; 3. foarte prea: nod bine strans; d’a binele de tot: a dormi d’a binele; 4. sanatos: sunt bine. [Lat. BENE]. ║ n. 1. ceea cei folositor: binele ades vine pe urmele mahnirii GR. AL.; 2. noroc: vin’ cu bine cu bine te du! AL.; s’auzim de bine! ramanetzi sanatoshi! (formula de urat la plecare).

bíne adv. (lat. bĕne d. benus bonus bun; it. bene pv. ben fr. sp. bien pg. bem). Asha cum se cuvine frumos conform adevaruluĭ esteticiĭ saŭ moraleĭ: a face bine a vorbi bine. Tare mult foarte: a ploŭat bine e beat bine (= e beat raŭ). A shedea bine a shedea linishtit a fi cuminte a fi astimparat; a veni a se potrivi bine pe corp: haĭnaĭ shade bine. A sta bine a fi infloritor a fi bogat: bine staĭ! Bine facut robust zdravan. Bine vazut stimat respectat. A vinde bine a vinde cu folos. A fi bine atzĭ fi bine a fi sanatos: acumas bine dar ierĭ mĭa fost raŭ. Nu tziĭ bine? Eshti nebun? A face bine cu a’mprumuta cu: famĭ bine c’un franc! A pune bine (Munt.) a pune la o parte a economisi a ascunde k sa se pastreze. Satzĭ fie de bine satzĭ foloseasca satzĭ priĭasca (iron. orĭ serios): satzi fie de bine prinzu! Ia fa bine shi pleaca de aci ia fa bunatate (orĭ placere) shi pleaca de aci! Exclamativ: 1) k aprobare (= imĭ place am intzeles am auzit): Duten’data! Bine! 2) K aprobare ironica saŭ k amenintzare: Vrea sa zica nu vrei? Bine saŭ Binebine! Maĭ bine maĭ degraba preferabil: daca e asha ramin maĭ bine acasa. Maĭ mult: doĭ anĭ shi maĭ bine maĭ bine de doĭ anĭ. A vrea maĭ bine a prefera. Dea binele serios cu tot dinadinsu de tot: a adormit dea binele. Cu binele cu binishoru cu blindetza incet. Vezĭ bine! se’ntzelege fara’ndoiala! Ba bine k nu! se’ntzelege nici nu poate fi altfel! De bine de raŭ cu maĭ multe orĭ maĭ putzin folos: avea de bine de raŭ o vacutza care ia murit. Mult shi bine V. mult. Bine zici! in adevar aĭ dreptate (cp. cu curat asha!). De bine ce arata contrastu surpriza: lupiĭ miaŭ mincat caiĭ de bine ce miĭ cumparasem; de bine ce lam ajutat m’a ocarit. S.n. fara pl. Actziune buna frumoasa morala: binele va fi rasplatit mult bine a facut saracilor. Folos: ploaĭa a facut mult bine semanaturilor. Noroc bucurie: dute cu bine vino cu bine (formula de urare unuĭa care pleaca). S’auzim de bine sa fim sanatoshĭ raminetzĭ sanatoshĭ. Ramiĭ cu bine ramiĭ sanatos (formule de atzĭ lua adiĭo). A vorbi de bine a lauda (o persoana).

om de bíne sint. s. (Pusa in circulatzie dupa 1989 pentru ai desemna pe cei care sau dat de partea puterii nou instaurate) ◊ „Dat fiind k miam ingaduit sa le spun mai marilor zilei cateva lucruri neconvenabile o multzime de oameni de bine miau telefonat la toate orele din zi shi din noapte sa ma intrebe de ce numi vad eu de treaba mea.” ◊ „22” 1117 II 93 p. 14. ◊ „Emanuel Valeriu nea delectat prin prezentarea numitului «om de bine» I.C. Dragan.” R.lit. 1420 VII 93 p. 24; v. shi R.l. 30 VI 93 p. 1; v. shi implementa mininomenclaturist (1990)

bíne¹ adv.

bíne adv.

+ei bine [pron. eĭ bine] loc. interj.

+mult shi bine loc. adv.

BÍNE adv. adj. s. interj. 1. adv. v. placut. 2. adj. v. prezentabil. 3. adv. v. prieteneshte. 4. adv. v. comod. 5. adv. cumsecade (inv. shi reg.) tare. (Sal repare ~.) 6. adv. corect just. (Ai procedat ~.) 7. adv. v. exact. 8. adv. clar deslushit distinct lamurit limpede (reg.) razvedit. (Vede ~.) 9. v. tare. 10. s. v. binefacere. 11. interj. v. bravo!

BINE adv. adj. s. interj. 1. adv. agreabil placut. (A fost ~ in concediu.) 2. adj. prezentabil. (Un om ~.) 3. adv. amical prieteneshte prietenos. (Ma primit ~.) 4. adv. comod confortabil (Munt.) tablabasha. (Ashazate ~!) 5. adv. cumsecade (inv. shi reg.) tare. (Sal repare ~.) 6. adv. corect just. (Ai procedat ~.) 7. adv. corect exact precis. (Ai da ~ un calcul.) 8. adv. clar deslushit distinct lamurit limpede (reg.) razvedit. (Vede ~.) 9. adv. intens puternic tare virtos zdravan. (Ploua ~. ) 10. s. binefacere. (Itzi multzumesc pentru ~ care i lai facut.) 11. interj. bravo! perfect! (turcism inv.) aferim! mashala!

Bine ≠ rau prost

bíne adv. 1. Perfect in mod sau in cantitate satisfacatoare. 2. Asha cum se cuvine potrivit. 3. Da intradevar asha e (formula de aprobare). 4. (Fam.) Elegant ferchesh aratos (cu acest sens se foloseshte numai k adj.) 5. (S. m.) Bunastare fericire. 6. (S. m.) Avere bunuri. 7. Beneficiu (impreuna cu vb. a face). 8. Element care intra in compunerea unui anumit numar de cuvinte pentru a exprima ideea de „bine”: binecredincios binevesti; in general este traducere din gr. εὐ . Mr. gine megl. bini istr. bire. Lat. bĕnĕ (Pushcariu 203; REW 1028; CandreaDens. 160; DAR) cf. it. bene prov. ben fr. sp. bien port. bem. Der. binetze s. f. (formula de salut buna ziua) de la formula de salut bine atzi venit sau bine vam gasit (pentru posibilitatea de derivare a acestui cuvint megl. ghineatza megl. bineatza cu suf. eatza cf. Pascu Beiträge 15); binishor adv. (potrivit asha shi asha; incet cu bagare de seama).

DE MORTUIS NIL SINE BENE (lat.) despre mortzi numai de bine Dictonul atribuit lui Chilon din Sparta sa raspandit in versiune latina.

POTIUS SERO QUAM NUNQUAM (lat.) mai bine mai tarziu decat niciodata Titus Livius „Ab Urbe condita” 4 2 11.

PULCHRE BENE RECTE! (lat.) frumos bine drept! Horatziu „Ars poetica” 428. Poetul ironizeaza gloata criticashtrilor care elogiaza in termeni excesivi pe versuitorii cu dare de mana.

SE NON È VERO È BEN TROVATO (it.) daca nu e adevarat e bine gasit Giordano Bruno „Gli eroici furori”. Mod de a pune la indoiala veracitatea unei informatzii sau a unei legende admitzand totodata k e adecvata.

TOUT EST POUR LE MIEUX DANS LE MEILLEUR DES MONDES POSSIBLES (fr.) totul se petrece cel mai bine in cea mai buna dintre lumile posibile Teza deista apologetica enuntzata de Leibniz in „Thaeodicaea” care Voltaire a rastalmacito ironic in „Candide”.

UBI BENE IBI PATRIA (lat.) unde e bine acolo e patria Formula intalnita cu mici deosebiri la Aristofan Pacuvius Cicero. Deviza celor care sunt gata k pentru avantaje materiale sa calce in picioare sentimentul dragostei de patrie.

VIR BONUS DICENDI PERITUS (lat.) un om de bine avand meshteshugul vorbirii Calitatzile oratorului recomandate de Cato cel Batran.

a da bine cu bucata expr. (intl.) a lovi bine cu pumnul.

a i se uri cu binele expr. a actziona in dezacord cu interesele personale.

a nu vedea bine (pe cineva) expr. a nu prevedea k o anumita persoana va avea necazuri.

a o aduce bine din condei expr. 1. a se exprima cu ushurintza in vorbire sau in scris 2. a se dovedi abil / diplomat intro anumita imprejurare

a o plesni bine expr. a spune sau a face ceva foarte potrivit intro anumita situatzie intrun anumit moment.

a o ticlui bine expr. a da unei afirmatzii mincinoase aparentza de adevar.

a pune bine expr. ( intl.) a da pe mana politziei.

a se tzine bine expr. a se mentzine intro forma fizica buna raportata la varsta biologica reala.

a unge bine (pe cineva) expr. a bate zdravan (pe cineva)

bine shi mishto de tine expr. (glum.) folosita in replica la intrebarea „ce mai faci?”

facere(a) de bine (e) futere de mama prov. (obs.) generozitatea aratata altuia are adesea urmari nefaste pentru binefacator.