Definitzia cu ID-ul 898966:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
BÍNE1 adv. (in opozitzie cu rau exprima o apreciere prin care se pune in evidentza caracterul pozitiv sau avantajos al unei actziuni sau al unei stari) 1. In mod convenabil placut dupa cum ishi doreshte cineva dupa placerea sau pofta cuiva spre multzumirea cuiva. Citui lumea pe sub soare Nui bine can shezatoare K sint fete shi fecioare SHi mai uitzi din suparare. JARNÍKBIRSEANU D. 414. ◊ Expr. A trai bine = a duce o viatza placuta ushoara fara lipsuri fara griji fara necazuri. Pina codrul frunzashi tzine Totzi voinicii traiesc bine. JARNÍKBIRSEANU D. 289. A(i) merge (treburile) bine = a reushi a avea succes noroc. Ai avut noroc in viatza dumitale shi tziau mers bine treburile. SADOVEANU N. F. 17. Nu ia mers bine in acea zi. CREANGA P. 144. A primi (pe cineva) bine = a primi (pe cineva) cu dragoste bucuros prieteneshte. Sfinta Duminica a primito... tot asha de bine k shi surorile sale. CREANGA P. 92. A fi (sau a face a se simtzi) bine sau ai fi (sau ai merge) bine (cu sanatatea) = a fi sanatos. Uncheshule Haralambie am intrebat eu... spunemi ce mai face lelitza Anica?... Face bine mia raspuns el. SADOVEANU N. F. 13. A se face (sau a face pe cineva) bine = a (se) face sanatos a (se) insanatoshi a (se) vindeca. Se jura k intrun ceas il va face bine. VLAHUTZA O. A. 105. Se gindea k sar putea face bine shi calea i sar limpezi. VLAHUTZA N. 37. A nui fi bine = a fi bolnav; (familiar) a nu fi in toata firea. Ai fi cuiva bine sau a fi bine de cineva = a avea parte de linishte de multzumire de bunastare etc. El [SHtefan cel Mare] sa traiasca shi Moldovei ie bine! DELAVRANCEA A. 10. Vai de biata tzara cind vom avea razboaie intre noi shi poate _shi marieitale nui va fi bine. NEGRUZZI S. 1139. (Impers.) Porunceshte sai dea drumul k altfel nu e bine. DUMITRIU B. F. 10. A fi (sau a trai a se avea) bine (cu cineva) v. avea. Ai parea (cuiva) bine v. parea. A(i) prinde (cuiva) bine = a(i) fi de folos a(i) prii. Pastreazo k tzia prinde bine la nevoie. CREANGA P. 91. Deam fost rai tu nii ierta caci shi raul citeodata prinde bine la ceva. CREANGA P. 275. A sta bine = a fi bogat avut. Ai veni bine (sa... ) = a gasi momentul prielnic potrivit (sa...) ai fi la indemina (sa...). TZin minte oamenii shi cind le vine bine iar incep [rascoala]. DUMITRIU B. F. 156. Dupa ce se luptara de credeau k a sa se scufunde pamintul subt ei nu shtiu cum i veni bine fetei imparatului aduse paloshul cam piezish shii reteza capul. ISPIRESCU L. 27. (Decit...) mai bine sa... = (decit...) mai degraba prefer sa... Ceteshte ticalosule! sau mai bine las’sa tzil cetesc eu! NEGRUZZI S. I 22. Decit roaba turcilor Mai bine hrana peshtilor! JARNÍKBIRSEANU 496. Daca (sau de)... e bine = daca (sau de)... e mult e mare lucru potzi fi multzumit. Daca primeshti jumatate din cit ceri e bine. Bineai venit! formula de salut la primirea unui musafir. Bineai venit domnul inginer a nostru... la salutat batrina. SADOVEANU N. F. 42. Orice gind ai imparate shi oricum vei fi sosit Cit sintem inca pe pace eu itzi zic: Bineai venit! EMINESCU O. I 146. Bine vam gasit! formula de salut care o spune un nou venit. Bine vam gasit baditza! Bineai venit frate Danila! CREANGA P. 44. ◊ (Determinind adjective cu care formeaza compuse) Totzi imi dau buna ziua respectuoshi fiindca ma vad bine imbracat. SAHIA N. 16. Sper k vreo citeva exemple din aceste anecdote vor fi bine primite. MARIAN O. II 33. Fii bine incredintzata k nare sa ne shtie nici pamintul. CREANGA P. 171. Cit despre mine eu ramii tot bine incredintzat k cele mai dulci multzumiri ale vinatoarii sint... acele care izbucnesc cu veselie printre nishte buni tovarashi. ODOBESCU S. III 19. 2. (Fiind vorba despre senzatzii) Placut agreabil. Floarea miroase bine. ◊ (In unele constructzii fixe) E bine = e vreme buna placuta. Nu e soare dar e bine SHi pe riu e numai fum. Vintui linishtit acum. COSHBUC P. I 223. 3. Comod confortabil. Frunza vazindul cum vrea sashi ascunda oftatul sasheza mai bine pe prispa ishi rasuci o tzigara cu simtzamintul k omul e gata sashi dezlege baierile inimii. CAMILAR TEM. 29. ◊ (Adesea in legatura cu un supin) Casa ramine nici fierbinte nici rece cum e mai bine de dormit intrinsa. CREANGA P. 251. 4. (Eliptic cu sensul unei propozitzii aprobative) Sint de acord imi place imi convine. Bine domnule. Potzi pleca. DUMITRIU B. F. 12. Vreau sa ma duc... sai spun ceva. Bine Ivane dute. CREANGA P. 312. ◊ (Adesea repetat in semn de avertisment sau de amenintzare) Bine bine! cercatzi voi marea cu degetul dar ia sa vedem cum itzi da de fund? CREANGA P. 260. ◊ (Uneori intarit prin «dapoi» sau «dar» exprimind nedumerirea neincrederea uimirea) Dar bine fiule de unde pot eu satzi dau un astfel de lucru? ISPIRESCU L. 2. ◊ (Expr.) Bine de bine exprima aprobarea uneia din doua alternative cu o ushoara indiferentza fatza de cealalta. Deoi putea face ceva bine de bine iara de nu mii crede shi dumneata. CREANGA P. 172. ◊ (Exprima acceptarea numai in parte a celor spuse cu oarecare nedumerire shi indoiala fatza de rest) Bine asta merge o zi doua dar eu bag de seama k vremea trece... VLAHUTZA la TDRG. ◊ (Expr.) Ba bine k nu! = se intzelege! fireshte (k da)! desigur! Mai Buzila mi se pare k tu eshti toata pricina gilcevei...Ba bine k nu! zise Ochila. CREANGA P. 254. Ei bine! = fie (shi asha)! Ei bine sint vinovat pedepseshtema. Bine k... = noroc k (cel putzin)... Ducase shi cobe shi tot numai bine cam scapat de belea! CREANGA P. 68.II. 1. Cum trebuie cum se cere. A plouat bine. ▭ Pe ce punea mina punea bine. DELAVRANCEA H. T. 16. Eu ma raped in crama saduc shi un cofaiel de vin k sa mearga placintele acestea mai bine pe git. CREANGA P. 10. Oi clatari plosca bine shioi umpleao cu apa. CREANGA P. 204. ◊ Expr. A pune (ceva) bine = a pune la o parte pentru mai tirziu a pune la pastrare. (Popular) A pune bine (pe cineva) = a da gata (pe cineva). Bine rau = mai mult sau mai putzin dupa posibilitatzi dupa putintza. Dupa ce neam pus binerau gura la cale neam covrigit imprejurul focului. CREANGA A. 31. 2. (In legatura cu verbele cunoashterii ale Perceptziei ale distingerii ale vorbirii exprima o apreciere de ordin intelectual) Conform realitatzii adevarului; exact precis corect. Tu Iliutza inca nu potzi intzelege bine unele k acestea. SADOVEANU N. F. 29. Plopii! Ma cunosc ei bine De copil. COSHBUC P. I 261. Apoi ma mieram eu de ce vorbeshti asha de bine moldoveneshte. CREANGA P. 129. Eu strig mindra nu maude. Ba zau bade aud bine Dar nu pot veni la tine. JARNÍKBIRSEANU D. 56. ◊ Expr. A shti (prea) bine (ceva) = a) a shti (ceva) mai dinainte a fi (deja) informat exact (despre ceva) a avea (deja) cunoshtintza (de... ). SHtii bine k no sa mai fure. DAVIDOGLU M. 20. Pina la urma shtiu bine Doar tu mai ramii. BENIUC67. Tu bade shtiutai bine K nus frumoasa k tine; Ce foc ai catat la mine? JARNÍKBIRSEANU D. 271; b) a fi convins de ceva. TZiam fost draga shtiu eu bine! COSHBUC P. I 51. Sa shtiu bine k... = macar sa... chiar daca... A vedea bine = ashi da seama (de ceva) a baga de seama (ceva). Dar HarapAlb vede el bine unde merge treaba... da neavind incotro iesa mihnit. CREANGA P. 219. Vezi bine (k...) = fireshte negreshit natural. Vii cu noi?Vezi bine (k viu)! (K) bine zici = asha este ai dreptate. K bine zici mama; iaca mie nu mia venit in cap de una k asta. CREANGA P. 87. 3. (Exprimind o apreciere de ordin estetic) Frumos reushit. A cinta bine. A declama bine. ▭ In zadar mi te gatzi bine: Mergi la joc nu te ia nime. JARNÍKBIRSEANU D. 446. ◊ Expr. Ai sta (sau ai shedea) bine = a i se potrivi. Binei sta mindrei gatata Cu veshminte de la shatra Dar mai bine iar shedea Dear fi tzesute de ea. JARNÍKBIRSEANU D. 424. 4. In conformitate cu cerintzele sociale morale profesionale etc. Asupra cirmuirii imparatziei nam nimic satzi zic fiindca tu cu iscusintza ta shtiu k ai so duci (= conduci) bine. ISPIRESCU L. 41. Lasama mindrutzon casa... Bucuros mi teoi lasa Daca bine tei purta. JARNÍKBIRSEANU D. 375. ◊ Expr. A fi bine sa... = a) (adesea in sfaturi) a fi recomandabil a fi spre binele cuiva. Nui bine sa te pui vezeteu la cai albi. CREANGA P. 107; b) (la comparativ urmat de o negatzie exprima parerea de rau pentru un lucru intimplat) SHi fostar fi mai bine K niciodatan viatza sa nu te vad pe tine! EMINESCU O. I 92. A face bine (k...) = a proceda asha cum e (mai) potrivit (mai) de dorit. Bine ai facut de tziai luat. calul. asta. ISPIRESCU L. 18. Vere nu faci bine ceea ce faci! CREANGA P. 209. Ce e bine nu e rau = nu strica satzi iei masurile de prevedere. Eu cred k cei bine nui rau: Danila face Danila trebuie sa desfaca! CREANGA P. 46. Bine tzia facut! = ashatzi trebuie! ai meritato! III. (Cu sens intaritor) 1. De tot dea binelea cum trebuie. Zmeoaica sufla ce sufla shi daca vazu k nu poate sai prapadeasca... plesni fierea intrinsa de necaz cazu shi crapa... iara ei ashteptara pina sa moara bine apoi negutzatorul baga degetul in gura inelului shi zidul pieri. ISPIRESCU L. 26. Codrui jalnic k shi mine Vara trece toamna vine Picai frunza toata bine. JARNÍKBIRSEANU 192. Vorba bine nu sfirshea SHi de cale se gatea. ALECSANDRI P. P. 23. 2. Tare mult foarte... A suris k dupa o gluma bine izbutita. C. PETRESCU A. 329. Se pazea shi el destul de bine. ISPIRESCU L. 18. O gvardie numeroasa de lefecii albanezi sherbi unguri izgonitzi pentru relele lor fapte ishi aflasera scapare linga Alexandru care platindui bine i avea harazitzi. NEGRUZZI S. I 143. Mindrulica ochii tai Bine seamana cuai mei! JARNÍKBIRSEANU402. ◊ (Repetat) Lau apucat shi lau imblatit binebine. SBIERA P. 289. ◊ Loc. adv. Mai bine (de... ) = mai mult (de... ). De atunci au trecut mai bine de doi ani. SAHIA N. 48. Doi cotzi intocmai nu va fi fost [coada vulpii] zise el asudind dar pre legea mea k era de un cot shi mai bine! ODOBESCU S. III 46. Mult shi bine! = foarte mult. Daca teai potrivi tu acestora i tzinea mult shi bine pe mamuca afara. CREANGA P. 23. (Familiar) De bine ce... = abia k... zadarnic. De bine ceam venit trebuie sa plec inapoi. ◊ (In legatura cu verbe care exprima satisfacerea unei necesitatzi trupeshti) A dormi bine = a dormi adinc fara intreruperi mult. Cind dormea barbatusau mai bine ea a luat pielea ceea de porc de undeo punea el shi a dato pe foc! CREANGA P. 87. A minca bine = a minca mult din lucruri bune. SHi maninca fata la placinte shi maninca hat bine! CREANGA P. 290.