FRUMÓS OÁSA frumoshi oase adj. adv. s. n. I. Adj. 1. (Adesea substantivat; despre fiintze shi partzi ale lor despre lucruri din natura obiecte opere de arta etc.) Care place pentru armonia liniilor mishcarilor culorilor etc.; care are valoare estetica; estetic. ◊ Arte frumoase = pictura sculptura gravura (in trecut shi arhitectura poezie muzica dans). ♦ (Substantivat f. pl. art.) Ielele. 2. Care place care trezeshte admiratzie din punct de vedere moral. ◊ Expr. (Substantivat) A lua (pe cineva) cu frumosul = a trata (pe cineva) blajin cu menajamente. 3. (Despre timp) Senin calm (din punctul de vedere al starii atmosferei). 4. (Despre lucruri sau fapte) Important considerabil remarcabil. II. Adv. 1. In mod placut armonios estetic. 2. Potrivit bine; asha cum se cuvine. ◊ Expr. A sta (sau a shedea) frumos = (despre obiecte de imbracaminte) a i se potrivi (cuiva) ai veni bine; (despre purtari) a fi asha cum trebuie cum se cere. A face frumos = (despre caini) a sta sluj. A fi frumos (din partea cuiva) = a se cuveni a fi cuviincios; a fi laudabil. III. S. n. Categorie fundamentala a esteticii prin care se reflecta insushirea omului de a simtzi emotzie in fatza operelor de arta a fenomenelor shi a obiectelor naturii etc. shi care are k izvor obiectiv dispozitzia simetrica a partzilor obiectelor imbinarea specifica a culorilor armonia sunetelor etc. Lat. formosus.

frumos ~oasa a [At: COD. VOR. 139/10 / Pl: ~oshi ~oase / E: ml formosus] 1 a (D. fiintze shi partzi ale lor d. lucruri din natura obiecte opere de arta etc.) Care place pentru armonia liniilor a mishcarilor a culorilor etc. 2 a Care are valoare estetica Si: estetic. 3 a (Is) Arte ~oase Pictura sculptura gravura (in trecut shi arhitectura poezie muzica dans). 4 smf Fiintza frumoasa (1). 5 a (Fam; ie) A se face ~ A se imbraca shi aranja cu grija Si: a se gati. 6 sfp a (Pop; euf) Ielele. 7 a Care trezeshte admiratzia din punct de vedere moral Si: admirabil laudabil. 8 sn (Ie) A lua (pe cineva) cu ~ul A trata (pe cineva) cu blandetze cu menajamente. 9 a (D. timp) Senin (din punctul de vedere al starii atmosferice). 10 a (D. lucruri sau fapte) Important. 11 a (D. lucruri sau fapte) Remarcabil. 12 av In mod placut Si: armonios estetic. 13 av Bine. 14 av Suficient. 15 av Adecvat. 16 av Asha cum se cuvine. 17 (D. obiecte de imbracaminte; ie) A sta (sau a shedea) ~ A i se potrivi cuiva 18 av (D. purtari; iae) A fi asha cum cer regulile de bunacuviintza. 19 (D. caine) A face ~ A sta sluj. 20 av (Irn; d. oameni; iae) A se manifesta dupa placul cuiva. 21 av (Ie) A fi ~ (din partea cuiva) A se cuveni. 22 av (Iae) A fi laudabil. 23 av (D. copii ie mai ales la imperativ) A sta ~ A sta linishtit. 24 i (Irn) Buna treaba! 25 sn Categorie fundamentala a esteticii prin care se reflecta insushirea omului de a simtzi emotzie in fatza operelor de arta a fenomenelor shi a obiectelor naturii etc. shi care are k sursa obiectiva dispozitzia simetrica a partilor obiectelor imbinarea specifica a culorilor armonia sunetelor etc. 26 sfa (Pop) Nume de capra sau de vaca. 27 sf (Bot; ic) ~oasanoptzii Barbaimparatului (Mirabilis jalapa).

FRUMÓS OÁSA frumoshi oase adj. adv. s. n. I. Adj. 1. (Adesea substantivat; despre fiintze shi partzi ale lor despre lucruri din natura obiecte opere de arta etc.) Care place pentru armonia liniilor mishcarilor culorilor etc.; care are valoare estetica; estetic. ◊ Arte frumoase = pictura sculptura gravura (in trecut shi arhitectura poezie muzica dans) ♦ (Substantivat f. pl. art.) Ielele. 2. Care place care trezeshte admiratzia din punct de vedere moral. ◊ Expr. (Substantivat) A lua (pe cineva) cu frumosul = a trata (pe cineva) blajin cu menajamente. 3. (Despre timp) Senin calm (din punctul de vedere al starii atmosferice). 4. (Despre lucruri sau fapte) Important considerabil remarcabil. II. Adv. 1. In mod placut armonios estetic. 2. Potrivit bine; asha cum se cuvine. ◊ Expr. A sta (sau a shedea) frumos = (despre obiecte de imbracaminte) a i se potrivi (cuiva) ai veni bine; (despre purtari) a fi asha cum trebuie cum se cere. A face frumos = (despre caini) a sta sluj. A fi frumos (din partea cuiva) = a se cuveni a fi cuviincios; a fi laudabil. III. S. n. Categorie fundamentala a esteticii prin care se reflecta insushirea omului de a simtzi emotzie in fatza operelor de arta a fenomenelor shi a obiectelor naturii etc. shi care are k izvor obiectiv dispozitzia simetrica a partzilor obiectelor imbinarea specifica a culorilor armonia sunetelor etc. Lat. formosus.

FRUMÓS¹ adv. 1. Intrun mod placut armonios cu valoare estetica. Imparatul puse de impodobi palaturile shi cetatea cit se putu mai frumos. ISPIRESCU L. 36. Par de aur pieptana SHi frumos se oglindea. ALECSANDRI P. I 105. Ushurel vint cind batea Fluierul frumos cinta. JARNÍKBIRSEANU D. 510. 2. Potrivit bine asha cum se cuvine. Ce frumos miar explica... mama lucrul acesta. SAHIA N. 49. Sal poata trimite peaci incolo dupa ce la gazduit frumos o noapte. CARAGIALE O. III 62. ◊ Expr. A sta (sau a shedea) frumos = (despre obiecte de imbracaminte) a i se potrivi (cuiva) ai veni bine ai sta bine; (despre purtari) a fi asha cum trebuie cum se cuvine cum se cere. Stai omule! nu shade frumos! CARAGIALE O. III 36. A face frumos = (despre animale mai ales despre ciini) a se ridica pe picioarele dinapoi a sta sluj. A fi frumos (din partea cuiva) = a se cuveni a fi cuviincios. Nui frumos sa lashi k sa te sarute ofitzerii. ALECSANDRI T. I 209.

FRUMÓS¹ adv. 1) Intrun mod care place. A scrie ~. 2) Asha cum trebuie; bine. A se purta ~. /<lat. formosus

frumos a. 1. bine facut cu forme placute: om frumos;2. care face sa simtzim o placere amestecata cu admiratziune: un frumos spectacol; 3. insemnat: are o avere frumoasa. [Lat. FORMOSUS]. ║ n. ceeace e frumos: adevarul frumosul binele. ║ adv. (uneori) linishtit: shezi frumos.

frumós oása adj. (lat. formosus [d. forma forma] de unde s’a facut *furmos apoĭ frumos; it. pg. formoso pv. formos sp. hermoso). Bine facut cu forme placute ochilor: femeĭe casa armata lupta frumoasa. Care place spirituluĭ: poema frumoasa cintec frumos. Mare insemnat: avere frumoasa. Bun favorabil: ocaziune frumoasa. Cuviincĭos: purtare frumoasa. Frumos la fatza cu fatza frumoasa. S. f. pl. V. ĭele. S. n. Frumusetza lucru frumos: frumosu in arta. Adv. In mod frumos: a scrie a te purta frumos.