AVEÁ am vb. II. Tranz. I. 1. A stapani a poseda a detzine. ◊ Expr. (Fam.) Ceam avut shi ceam pierdut = nam ce pierde; putzin imi pasa. ◊ Fig. (Complementul indica abstracte) A avea o idee. ◊ Loc. vb. A avea asemanare = a se asemana. A avea bucurie = a se bucura. A avea o dorintza = a dori. A avea nadejde = a nadajdui. 2. A primi a capata a obtzine a cashtiga. Ai un leu de la mine daca imi spui. 3. A dispune de ceva a se bucura de ceva. Am un ceas de ragaz. ♦ A se folosi de serviciile cuiva sau de ceva. Are un doctor bun. 4. A fi compus din... alcatuit din...; a fi inzestrat sau prevazut cu... Blocul are doua etaje. ♦ A contzine a cuprinde. Lucrarea are tabele. 5. A tzine a purta. In mana avea un buchet. ◊ Expr. A avea drag (pe cineva) sau (refl. recipr.) a se avea dragi = a (se) iubi. (Refl.) A se avea bine (cu cineva) = a fi prieten cu cineva; a fi in relatzii de dragoste cu cineva. A se avea rau (cu cineva) = a fi certat cu cineva; a se dushmani. ♦ A fi imbracat cu... Avea un palton de blana. 6. A fi de o anumita dimensiune greutate varsta etc. Bara are 2 m. ◊ Expr. A nu (mai) avea margini = a intrece orice masura. 7. A fi cuprins de o senzatzie sau de un sentiment. A avea foame. ◊ Expr. Ce ai? = ce (necaz sau durere) tzi sa intamplat? Nare nimic! = a) nu i sa intamplat niciun rau; b) nare nicio importantza. A avea ceva (cu cineva) = a purta necaz cuiva a nu putea suferi pe cineva. ♦ A suferi (de o boala). Are pojar. II. 1. (Urmat de un verb la infinitiv conjunctiv sau supin) a) A trebui sa... Are de facut cumparaturi; b) (In forma negativa) A fi destul sa... Nare decat sa spuna shi se va face; c) (In forma negativa) A nu putea sa... Nare ce zice; d) (Rar) A fi in drept. ◊ Expr. (Eliptic) Nai (sau nare etc.) decat! = fa cum vrei (sau faca cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! 2. (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A shti (cum.. cand.. unde.. cine.. ce..) a gasi. Are ce sa faca. ♦ Unipers. A fi a se gasi cineva (sa faca ceva). Nare cine sal mangaie. III. (Cu valoare de verb auxiliar) 1. (Serveshte la formarea perfectului compus) A venit. 2. (Serveshte la formarea modului optativconditzional) Ar veni. 3. (Serveshte urmat de un verb la conjunctiv la formarea unui viitor popular familiar). Au sa vina. [Prez. ind. am ai are avem avetzi au (III 1) am ai a am atzi au (III 2) ash ai ar am atzi ar prez. conj. pers. 2 sg. ai shi (reg.) aibi pers. 3 aiba] Lat. habere.

avea [At: COD. VOR. 120/5 / Pzi: 1: am (inv) aib 2: ai 3: are 4: avem 5: avetzi 6: au; cj: 36 sa aiba (inv) sa aiva (reg) sa aibe; (inv) se avure; par: avut; grz: avand (inv) aiband / E: ml habere] 1 vt A poseda ceva. 2 vt A detzine ceva. 3 vt A fi stapan pe cineva sau ceva. 4 vt (Ie) Ceam avut shi ceam pierdut Nam ce pierde. 5 vt (Iae) Sarac am fost sarac am ramas. 6 vt (Iae) Putzin imi pasa. 7 vt (Ie) A ~ ac de cojocul cuiva A shti cu ce arme sa invingi pe cineva. 8 vt (Iae) A shti sa invetzi minte pe cineva. 9 vt (Ie) A nu ~ dupa ce bea apa A fi foarte sarac. 10 vt (Inv; ie) A nu ~ nici un sfant A fi necredincios. 11 vt (Iae; fig) A nu avea nici o protectzie. 12 vt (Ie) A nu ~ nici un chichirez A nu avea nici o logica. 13 vt (Iae) A nu avea nici un haz. 14 vt (Ie) A nu ~ ochi decat pentru... A fi indragostit de... 15 vt (Ie) A (nu) ~ rost sa... A (nu) fi potrivit sa... 16 vt A purta cu sine. 17 vt A fi imbracat cu... 18 vt A se folosi de serviciile cuiva. 19 vt A tzine. 20 vt (D. femei; inv; ie) A ~ pre sine A avea menstruatzie. 21 vt (D. femei; inv; ie) A ~ in pantece A fi insarcinata. 22 vt (Ie) A ~ seu la rarunchi (sau a ~ cheag) A fi bogat. 23 vt (Ie) A nu ~ nici in clin nici in maneca (cu cineva) A nu cunoashte pe cineva. 24 vt (Iae) A nu avea nici o legatura cu... 25 vt A ~ ceva in gand (sau in cuget in minte) A avea o anumita intentzie. 26 vt (Ie) A ~ pe (sau inv la) capul sau A avea o responsabilitate (nedorita). 27 vt (Ie) A ~ pe cineva la (sau in) inima sa A iubi pe cineva. 28 vt (Ie) A (nu) ~ pe cineva la stomac A (nu) putea suporta pe cineva. 29 vt (Ie) A ~ (ceva) pe suflet (sau pe conshtiintza ori inv la sufletul sau) A suferi mustrari de conshtiintza pentru ceva. 30 vt (Ie) A ~ (ceva) la indemana (sau inv a ~ mana) A avea (ceva) in imediata sa apropiere. 31 vt (Iae) A se putea ushor folosi (de ceva). 32 vt (Ie) A ~ (ceva) pe mana A dispune de... 33 vt (Ie) A ~ la (sau in) degetul (cel) mic A domina clar. 34 vt (Iae) A cunoashte foarte bine. 35 vt (Ie) A ~ gargauni in cap A fi infumurat. 36 vt (Iae) A avea pretentzii nejustificate. 37 vt (Iae) A avea idei extravagante. 38 vt (Inv; ie) A ~ pe cineva in tashca A avea pe cineva in puterea sa. 39 vt (Ie) Nici acasa nam de coasa Nu ma grabesc. 40 vt (Iae) Nu am nici o treaba. 41 vt A fi in relatzie de rudenie cu cineva. 42 vt A fi in relatzie de subordonare cu cineva. 43 vt A fi intro relatzie afectiva cu cineva. 44 vt (Ie) A ~ pe cineva de aproape A avea simpatie sau dragoste pentru cineva. 45 vt (Ie) A ~ pe cineva drag A iubi pe cineva. 46 vr (Ie) A se ~ dragi A se iubi. 47 vr (Ie) A se ~ bine (cu cineva) A se intzelege bine. 48 vr (Ie) A se ~ rau (cu cineva) A se certa. 49 vi (Iae) A fi dushmani. 50 vr (Eliptic) A avea o anumita relatzie cu cineva. 51 vr (Eliptic) A fi indragostitzi. 52 vt (Ie) A ~ pe cineva cu bine (sau cu drag) A iubi pe cineva. 53 vt (Inv) A considera pe cineva drept... 54 vr (Inv; eliptic) A fi egoist. 55 vr (Inv; eliptic) A fi infumurat. 56 vt A dispune de un interval de timp sau spatziu. 57 vt (Ie) A ~ vreme (sau timp) A dispune de timp pentru a face ceva. 58 vt (Iae) A fi liber. 59 vt (Iae) A dispune de timp pentru a se ocupa de cineva. 60 vt (Inv; ie) Ashi ~ un loc A ocupa un loc. 61 vt (Ilv) A ~ loc A gasi un loc. 62 vt (Iae) A se intampla. 63 vt (Ie) A nu ~ margini A fi foarte intins. 64 vt (D. o insushire; iae) A fi intrun grad peste masura de mare. 65 vt (Inv; ie) A ~ cale A se pregati sa parcurga un drum lung. 66 vt A detzine o capacitate abstracta. 67 vt (Ie) A ~ dreptate A fi indreptatzit. 68 vt (Ie) A ~ (de) gand sa... A intentziona sa... 69 vt (Ie) A ~ grija A fi nelinishtit pentru ceva. 70 vt (Iae) A nu uita sa... 71 vt A se simtzi responsabil. 72 vt (Ie) A (nu) ~ gresh (sau gresheala) A (nu) greshi. 73 vt (Ie) A (nu) ~ habar A (nu) shti. 74 vt (Ie) A ~ treaba A fi ocupat. 75 vt (Ie) A ~ o (sau de) vorba cu cineva A trebui sa discute cu cineva. 76 vt (Ilv) A (nu) ~ asemanare A (nu) se asemana. 77 vt (Ial; neg) A fi neasemuit. 78 vt (Ilv) A (nu) ~ deosebire A (nu) se deosebi. 79 vt A (nu) ~ fiintza A (nu) exista. 80 vt (Ial) A (nu) se nashte. 81 vt (Inv; ilv) A (nu) ~ intamplare A (nu) i se intampla. 82 vt (Ilv) A (nu) ~ banuiala (sau inv prepus) A (nu) banui. 83 vt (Ilv) A (nu) ~ spor A (nu) spori. 84 vt (Ilv) A (nu) ~ trai (sau viatza) A nu trai. 85 vt (Ial) A (nu mai) putea trai (cu cineva). 86 vt (Ie) A (nu) ~ zile (sau zilishoare) A (nu) mai trai. 87 vt (Iae) A (nu) se mai bucura de viatza. 88 vt (Ie) A (nu) (mai) ~ zile bune (cu cineva) A (nu) (mai) trai in pace (cu cineva). 89 vt (Ilv) A ~ (un) vis A visa. 90 vt (Fig; ial) A nazui spre ceva. 91 vt (Ilv) A nu ~ moarte A fi nemuritor. 92 vt (Ilv) A nu ~ numar A fi nenumarat. 93 vt (Ilv) A (nu) ~ nadejde A (nu mai) spera. 94 vt (Ilv) A ~ mare lauda A fi laudat. 95 vt (Ilv) A ~ iertare A fi iertat. 96 vt (Ilv) A (nu) ~ scapare A (nu) scapa. 97 vt A primi (ceva) de la cineva. 98 vt A cashtiga ceva. 99 vt A obtzine ceva. 100 vt A fi partash la ceva. 101 vt A se folosi de serviciile cuiva. 102 vt A dispune de ceva. 103 vt A fi alcatuit din... 104 vt A fi inzestrat cu... 105 vt A fi prevazut cu... 106 vt A contzine. 107 vt A cuprinde. 108 vt (Urmat de o unitate de masura de lungime greutate etc.) A fi de o anumita dimensiune. 109 vt (Ie) A ~... ani A fi in varsta de... ani. 110 vt (Ie) A ~ ocazia (sau inv prilejul) A i se da posibilitatea. 111 vt (Ie) A ~ mila A starni mila cuiva. 112 vt (Iae) A simtzi mila pentru cineva. 113 vt (Ie) A (nu) ~ odihna A fi mereu activ. 114 vt (Iae; fig) A fi nelinishtit. 115 vt (Ie) A ~ semne (sau presimtziri) A presimtzi ceva. 116 vt (D. o marfa; ie) A ~ cautare A fi cerut de clientzi. 117 vt (Ie) A ~ trecere A fi cunoscut shi respectat. 118 vt (Iae) A fi apreciat de superiorii sai. 119 vt (Ie) A ~ folos (sau cashtig ori inv dobanda) A profita. 120 vt (Ie) Atata bine (sau folos ori cashtig) sa am! Formula prin care se garanteaza adevarul celor exprimate. 121 vt (Fam) A inshela pe cineva. 122 vt (Fam) A profita de cineva. 123 vt (Ie) A nu ~ chip sa... A nu reushi sa... 124 vt (Ie) A ~ parte (de ceva) A fi predestinat sa... 125 vt (Ie) A ~ voie (sau permisiunea) sa... Ai fi permis sa... 126 vt A fi inzestrat cu o anumita insushire sau capacitate de a indeplini ceva. 127 vt (Ie) A ~ gura rea A prevesti evenimente rele care se implinesc. 128 vt (Ie) A ~ nas A avea miros fin. 129 vt (Iae) A fi (prea) indraznetz. 130 vt (Ie) A (nu) ~ obraz A fi nerushinat. 131 vt (Ie) A ~ ochi A vedea bine. 132 vt (Iae) A distinge esentzialul. 133 vt (Ie) A ~ inima A fi curajos. 134 vt (Iae) A fi milos. 135 vt (Ie) A ~ curaj (sau indrazneala) A fi curajos. 136 vt (Ie) A ~ putere A fi puternic. 137 vt (Ie) A ~ bunatate A fi bun. 138 vt (Ie) A ~ rautate A fi rau. 139 vt (Ie) A ~ darul sa... A fi inzestrat cu puterea de a... 140 vt (Ie) A ~ dar (sau talent) A fi talentat. 141 vt A ~ haz A provoca rasul. 142 vt (Ie) A ~ cap (sau minte) A fi deshtept. 143 vt (Ie) A ~ tzineredeminte (sau memorie) A putea sashi aminteasca multe lucruri. 144 vt (Ie) A ~ noroc (sau shansa) A fi favorizat de intamplari. 145 vt (Ie) A ~ socoteala (sau inv randuiala) A se desfashura potrivit unei ordini shi ratziuni. 146 vt (Ie) A ~ gura (mare) A fi certaretz. 147 vt (Ie) A ~ (h)artzag A fi certaretz. 148 vt (Ie) A ~ (a)plecare (sau plecaciune) A avea inclinatzie spre... 149 vt (Ie) A ~ obicei (sau deprindere) A obishnui sa... 150 vt (D. cai; ie) A ~ narav A fi naravash. 151 vt (D. oameni; ie) A avea un viciu. 152 vt (D. oameni; ie) A ~ beteshug A fi infirm. 153 vt (Ie) A ~ aerul A parea. 154 vt (Ie) A ~ pe vinoncoace A fi atractiv. 155 vt A fi cuprins de o senzatzie. 156 vt A fi cuprins de un sentiment. 157 vt (Ie) A~ bucurie A se bucura. 158 vt (Ie) A ~ dor Ai fi dor. 159 vt (Ie) A ~ teama (sau groaza) A se inspaimanta. 160 vt (Ie) A ~ nevoie (sau inv lipsa ori trebuintza) de... Ai fi necesar ceva. 161 vt A suferi de o boala. 162 vt (Ivp; ie) A ~ peri rai A avea o boala de ochi provocata de genele prea lungi care irita globul ocular. 163 vt (Ie) A ~ un of A fi necajit. 164 vt (Ie) A ~ pe dracul A avea un rau inexplicabil. 165 vt (Iae) A nu avea nimic. 166 vt (Iae) A fi foarte rau. 167 vt (Ie) A nu ~ nici pe dracul A fi sanatos. 168 vt (Iae) A nu avea nimic. 169 vt (Ie) Nare nimic! Nu are nici o importantza. 170 vt (Iae) Nu sa intamplat nici un rau. 171 vt (Ie) A nu ~ somn A nu putea dormi. 172 vt (Ie) A ~ orbulgainilor A nu vedea lucruri evidente. 173 vt (Ie) A ~ dureri de cap Al durea capul. 174 vt (Fig; iae) A fi ingrijorat pentru ceva. 175 vt (Ie) A ~ friguri A suferi de malarie. 176 vt (Fig; iae) A fi foarte nerabdator shi emotzionat. 177 vt (Ie) A ~ iubire A iubi. 178 vt (Ie) A ~ ciuda (sau inv manie) (pe cineva) A uri pe cineva. 179 vt (Jur; inv; ie) A ~ para (cu cineva) A fi in proces cu cineva. 180 vt (Ie) A ~ ceva (de impartzit) cu cineva A antipatiza pe cineva. 181 vi (Ie) A ~ de furca cu cineva A avea dificultatzi. 182 vt (Iae) A avea mult de luptat impotriva cuiva. 183 vi (Ie) A ~ de gand A se gandi. 184 vi A ~ de grija A fi atent la ceva. 185 vi (Ie) A ~ de fala A se mandri cu ceva. 186 vi (Ie) A ~ in dragoste A iubi. 187 vi (Ie) A ~ de shtire A shti. 188 vr (Inv; fig) A fi propriul sau stapan. 189 vr (Inv) A fi astfel. 190 vr (Inv) A se simtzi. 191 vt (Inv; urmat de un infinitiv) A fi menit sa... 192 vt (Inv; urmat de un infinitiv conjunctiv sau supin) A voi sa... 193 vt (Inv; urmat de un infinitiv conjunctiv sau supin) A trebui sa... 194 vt (Inv; urmat de un infinitiv) Exprima o actziune desfashurata in viitor. 195 vt (Inv; urmat de un infinitiv conjunctiv sau supin) A putea. 196 vi (Ie) A ~ dea face cu... A avea ceva comun cu... 197 vt (Iae) A intra in relatzii cu... 198 vt (Ie) Nare a face Nu se potriveshte. 199 vt (Iae) Nu are nimic comun cu... 200 vt (Inv; urmat de un verb la conjunctiv prezent) A fi destinat sa... 201 vt (Inv; urmat de un verb la conjunctiv prezent) A avea scopul de a... 202 vt (Inv; urmat de un verb la conjunctiv prezent) Exprima imperativul. 203 vt (Urmat de un verb la supin) Ai ramane sa indeplineasca. 204 vt (Urmat de un verb la supin) A shti. 205 vt (Urmat de un verb la supin) A gasi o solutzie pentru a... 206 vt (Ie) A nu (mai) ~ ce zice A nu (mai) shti. 207 vt (Iae) A ramane fara replica. 208 vt (Ie) A nu (mai) ~ ce face A nu (mai) putea... 209 vt (Ie) A nu ~ pentru ce (sau de ce) A nu avea nici un motiv. 210 vt (Ie) A nu ~ cand A nu mai avea timpul necesar sa... 211 vt (Ie) Ce ai? Ce simtzi? 212 vt (Iae) De ce te impotriveshti? 213 vt (Iae) Cetzi pasa? 214 vt (Ie; impersonal) Nare cum Nu este posibil. 215 vt (Iae) Nu exista modalitatea de a... 216 vt (Ie) Nare cine sa... Nu exista cineva care sa... 217 vt (Ie) A nu ~ unde A nu exista spatziu disponibil. 218 vi (Ie) Nare decat sa... shi... E suficient sa... pentru a... 219 vi (Ie) Nai ~ decat! Eshti liber sa... 220 vt (Iae) Incearca numai daca indrazneshti! 221 vt (Iae) Numi pasa. 222 va Serveshte la formarea indicativului perfect compus. 223 va Serveshte la formarea modului conditzional optativ. 224 va (Reg) Serveshte la formarea unui indicativ mai mult k perfect compus. 225 va Intra in componentza imperfectului perifrastic indicativ. 226 va Intra in componentza mai mult k perfectului perifrastic indicativ. 227 va Serveshte impreuna cu prezentul conjunctivului la formarea viitorului popular.

AVEÁ am vb. II. Tranz. I. 1. A stapani a poseda a detzine. ◊ Expr. (Fam.) Ceam avut shi ceam pierdut = nam ce pierde; putzin imi pasa. ◊ Fig. (Complementul indica abstracte) A avea o idee. ◊ Loc. vb. A avea asemanare = a se asemana. A avea bucurie = a se bucura. A avea o dorintza = a dori. A avea nadejde = a nadajdui. 2. A primi a capata a obtzine a cashtiga. Ai un leu de la mine daca imi spui. 3. A dispune de ceva a se bucura de ceva. Am un ceas de ragaz. ◊ Expr. A avea un post (sau o slujba etc.) = a detzine un post. A avea o meserie (sau o profesiune etc.) = a cunoashte (shi a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). 4. A fi compus din... alcatuit din...; a fi inzestrat sau prevazut cu... Blocul are doua etaje. ♦ A contzine a cuprinde. Lucrarea are tabele. 5. A tzine a purta. In mana avea un buchet. ◊ Expr. A avea drag pe cineva sau (refl. recipr.) a se avea dragi = a (se) iubi. (Refl.) A se avea bine cu cineva = a fi prieten cu cineva; a fi in relatzii de dragoste cu cineva. A se avea rau cu cineva = a fi certat cu cineva; a se dushmani. ♦ A fi imbracat cu... Avea un pantalon de blana. 6. A fi de o anumita dimensiune greutate varsta etc. Bara are 2 m. ◊ Expr. A nu (mai) avea margini = a intrece orice masura. 7. A fi cuprins de o senzatzie sau de un sentiment. A avea foame. ◊ Expr. Ce ai? = ce (necaz sau durere) tzi sa intamplat? Nare nimic! = a) nu i sa intamplat nici un rau; b) nu are nici o importantza. A avea ceva cu cineva = a purta necaz cuiva a nu putea suferi pe cineva. ♦ A suferi (de o boala). Are pojar. II. 1. (Urmat de un verb la infinitiv conjunctiv sau supin) a) A trebui sa... Are de facut cumparaturi; b) (In forma negativa) A fi destul sa... Nare decat sa spuna shi se va face; c) (In forma negativa) A nu putea sa... Nare ce zice; d) (Rar) A fi in drept. ◊ Expr. (Eliptic) Nai (sau nare etc.) decat! = fa cum vrei (sau faca cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! 2. (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A shti (cum... cand... unde... cine... ce...) a gasi. Are ce sa faca. ♦ Unipers. A fi a se gasi cineva (sa faca ceva). Nare cine sal mangaie. III. (K valoare de verb auxiliar) 1. (Serveshte la formarea perfectului compus) A venit. 2. (Serveshte la formarea modului optativconditzional) Ar veni. 3. (Serveshte urmat de un verb la conjunctiv la formarea unui viitor popular familiar) Au sa vina. [Prez. ind. am ai are avem avetzi au (III 1) am ai a am atzi au (III 2) ash ai ar am atzi ar prez. conj. pers. 2 sg. ai shi (reg.) aibi pers. 3 aiba] Lat. habere.

AVEÁ am vb II. Tranz. I. 1. A stapini a poseda. Nu au despotzii atitea pushti k sa poata dobori pe totzi cei insetatzi de libertate. CAMIL PETRESCU B. 119. [Copilul] dupa ce vazu k nu mai are de nici unele shi nici parintzi se puse pe un plins detzi era mai mare jalea de dinsul. ISPIRESCU L. 287. Nu mai avea baiatul nici cu ce sa vienapoi acasa.CARAGIALE O. III 39. Am auzit k ai o furca de aur care toarce singura. CREANGA P. 96. ◊ Expr. (Familiar) Ceam avut shi ceam pierdut = nam avut ce pierde; putzin imi pasa. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «de la» precizind provenientza obiectului posedat) Avem de moshtenire de la tata o pereche de opinci. ISPIRESCU L. 215. Imbracate iute in pielea cea de urs care o ai de la tatatau. CREANGA P. 215. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» aratind destinatzia obiectului posedat) So aibi de zestre pe cind tei marita. SBIERA P. 207. Sa prinzi vreo fitza de peshte k sa avem de leguma pentru azi shi miine. ISPIRESCU L. 280. ◊ Fig. (Complementul este un abstract; uneori cu determinari introduse prin prepozitzii) Ai dreptate badie Neculaiesh... De unde sa shtii dumneata ceashtept eu? SADOVEANU P. M. 45. Avea o parere proasta despre el cu totul pe nedrept. CAMIL PETRESCU U. N. 26. TZara are nevoie de tihna. DELAVRANCEA A. 55. Trebuie intii sa omorim pe zmeu fiul zmeoaicei caci pina va fi acesta deasupra pamintului pace de el nu vetzi avea. ISPIRESCU L. 195. Imparateasa a avut de grija shi pentru aceasta. ISPIRESCU L. 107. (Popular) Nu shtiu daca ai la shtiintza ori ba. CREANGA P. 313. ◊ Expr. (Eliptic) Ce am eu de acolo? v. acolo. ◊ (Verbul impreuna cu complementul sau formeaza o locutziune verbala) A avea asemanare = a se asemana. A avea bucurie = a se bucura. A avea (o) dorintza = a dori. A avea o cearta = a se certa. Se vede k a avut vreo cearta cu sorasa. ISPIRESCU L. 5. A avea scapare = a scapa. Nu mai ai scapare din mina mea! ISPIRESCU L. 223. A avea nadejde = a nadajdui. Pot sa am nadejde in voi? CREANGA P. 20. A avea (un) vis = a visa. Vis frumos avutam noaptea. EMINESCU O. I 80. A avea in cinste = a cinsti. Ciocnesc un pahar cu cazacii a caror sabie shi galoane roshii le au in mai mare cinste. RUSSO O. 102. A avea trebuintza = ai trebui. Nu am trebuintza sa mai descriu multzamirea ce nea pricinuit acest concert original la miezul noptzii. ALECSANDRI C. 43. ◊ (Verbul impreuna cu complementul sau corespund unui verb pasiv) Sa avem iertare stapine! CREANGA P. 204. ♦ Expr. A avea cautare v. cautare. ◊ (Complementul indica un raport de rudenie de prietenie sau altfel de raporturi sociale; uneori aceste complemente sint introduse prin prep. «de») Am un comandant energic. ▭ Mi sau dus in pribegie doi feciori ceam avut. SADOVEANU N. P. 7. Avereai azi shi dumneata Nepotzi satzi zica: moshu... Aveai cui spune la poveshti Cu imparatul Roshu. GOGA P. 33. Acela va avea fata de nevasta. RETEGANUL P. IV 73. Ishi alese... un ogar sal aiba de tovarash. ISPIRESCU L. 297. Pardon raspunse shireata cu un zimbet nevinovat; nu shtiam k... avea musafiri. NEGRUZZI S. 227. (Refl. reciproc) Nea Toma shi nea Costea se au prieteni de cind jucau leapsha impreuna. TEATRU 188. ♦ (Cu privire la creatzii ale spiritului omenesc) A fi autorul a... Vasile Alecsandri are multe piese de teatru. ♦ (De obicei in legatura cu o determinare locala sau temporala) A exista a se afla (in posesia in preajma in mediul cuiva). Avetzi pe acolo astfel de cartzi? ▭ Noi avem in veacul nostru acel soi ciudat de barzi Carencearca prin poeme sa devie cumularzi. EMINESCU O. I 137. ◊ (In legatura cu o determinare locala indica pozitzia unor obiecte in raport cu cineva sau ceva) Ia cetzi place din ceea ce am dinainte. ISPIRESCU L. 384. ♦ A primi a capata. Cineo zice «Nitzu vine» Areun galben de la mine. TEODORESCU P. P. 305. 2. A dispune de ceva; a se bucura de ceva. Nui chip oare... sa am un ceas tihnit cind ma intorc la mine acasa de la treburi? SADOVEANU N. F. 43. ◊ Expr. A avea ac de cojocul cuiva v. ac. A avea loc v. loc. A avea un post = a ocupa a detzine un post. A avea o meserie = a cunoashte shi a practica o meserie. A avea vreme (sau timp) = a dispune de timp a fi liber sau disponibil (pentru a face ceva). Acum lasama! nam vreme. Imi spui cind ma intorc. DAVIDOGLU M. 10. Avem vreme sa aducem alte rasaduri am murmurat eu. SADOVEANU N. F. 33. Imparatul nici navea vreme sa se minuneze. ISPIRESCU L. 390. A avea (ceva) pe mina v. mina. A avea (ceva) la indemina v. indemina. A avea zile v. zi. Cite zile o avea v. zi. A (nu) avea zile bune (cu cineva) v. zi. ◊ (Locutziune verbala) A avea (ceva) la dispozitzie v. dispozitzie. ◊ A se folosi de serviciile cuiva a dispune de cineva sau de ceva in scopul unor servicii. Are un doctor bun. ▭ Are pazitor la cireada un ciine. ISPIRESCU U. 55. 3. A fi compus alcatuit din... Casa are patru etaje. ◊ A fi inzestrat (cu ceva). In frunte shapca avea citeva litere. DUMITRIU B. F. 6. Avea Ileana ochi de soare shi galben par un lan de griu. COSHBUC P. I 122. Scorpia... este mai rea decit sorasa shi are trei capete. ISPIRESCU L. 6. Dear avea codrul ista gura sa spuie cite a vazut... shtiu k am avea ce asculta! CREANGA P. 119. ◊ Expr. A avea cap (sau gura inima minte nas obraz ochi rost) v. c. A avea peri rai v. par. ◊ (Cu privire la calitatzi psihice) A avea talent. Are memorie buna. Nu are rabdare de loc. ▭ Ar trebui sa ai mai multa judecata. SADOVEANU N. F. 33. De ai curaj sa mai mergi potzi so intrebi pe dinsa. ISPIRESCU L. 358. In acel echipagiu dinapoi era o tinara dama blonda a careia figura avea acea blindetza ce se vede invecinicita de penelul lui Rafael. NEGRUZZI S. I 37. ♦ A cuprinde a contzine. Balta are peshte. 4. A tzine a purta. In bratzul drept Avea flori albe dragi odoare SHi flori avea lancingatoare SHin mina flori shi flori la piept SHi insashi ea era o floare. COSHBUC P. II 258. ◊ Expr. A avea in mina (shi) piinea shi cutzitul v. piine. A avea (pe cineva) la inima = al avea in puterea sa. (Fig.) A avea (ceva) in gind sau in minte pe suflet (sau la sufletul sau) pe conshtiintza pe cap; a avea (pe cineva) la inima (sau familiar la stomac) v. c. A avea (pe cineva) drag = ai iubi. Ei acum ghiceshte singur De te am eu drag ori nu? COSHBUC P. I 178. El o avea foarte draga k ochii din cap. SBIERA P. 169. (Refl. reciproc) Vai baditza dragi neavem; Neam lua nu ne putem. MARIAN O. II 199. ♦ A fi imbracat cu... a purta. Avea haina alba. 5. (Complementul exprima o masura de suprafatza de greutate de volum etc.) A fi de o anumita inaltzime intindere greutate etc. Un zid avind doi metri inaltzime. ▭ SHtiuca... avea cel putzin shase kilograme. SADOVEANU N. F. 103. ◊ Expr. A nu (mai) avea margini = a intrece orice masura. Supararea acum nu avea margini. RETEGANUL P. V 20. ♦ (Complementul exprima o notziune de timp) A fi de o anumita virsta. lam spus k eshti un copil k nu ai decit cincisprezece ani. CAMIL PETRESCU 57. Dinainte [in trasura] era un om balan ce putea sa aiba 35 ani. NEGRUZZI S. I 37. 6. (Cu privire la sentimente shi senzatzii) A simtzi. Are o foame de lup. ▭ Totzi avea mila de ea. ISPIRESCU L. 309. Dragostea ce el [Mihai Viteazul] arata k are pentru popoarele invinse... BALCESCU O. II 271. Are ciuda pe alia. SHEZ. I 157. Frunza verde sho nuia Cum sa nam inimarea: Eu iubesc altul mio ia. JARNÍKBIRSEANU D. 383. ♦ Expr. Ce ai? = ce suparare sau ce durere tea ajuns? ce tzie? Arald ce insemneaza pe tine negrul port?... Ce ai? EMINESCU O. I 97. [Pacala:] Ce ai astazi mai Tindala de eshti asha suparat? ALECSANDRI T. 161. (Familiar) A (nu) avea (nici) pe dracul v. drac. A avea ceva cu cineva = a purta necaz cuiva ai cauta pricina. De avetzi ceva cu noi raspundetzi! SEVASTOS N. 114. Eu nu shtiu ce are cu mine. RETEGANUL P. II 57. (Regional shi familiar) Nare nimic! = nui nimic nare nici o importantza. Ma gindeam: sa suparat Miai pe mine dar nare nimic acuma are sa ma cheme sai tai shi porcul lui shi gata are sai treaca supararea. PREDA I. 99. ♦ (Cu privire la afectziuni boli) A suferi de... Are scarlatina... Are batai de inima. 7. (In legatura cu procese ale gindirii) Ai trece (ceva) prin minte a fi preocupat de... Am o idee. Are ginduri multe. ◊ Expr. A avea de gind v. gind. 8. (In expr.) A avea (pe cineva) in de bine = a privi (pe cineva) cu ochi buni. Mihai... chema la sine pe Grigore Mako fratele lui George ostash curajos shi acesta dar mai dulce la caracter decit fratesau shi carel avea in de bine fiindui foarte credincios. BALCESCU O. II 302. ◊ Refl. (In expr.) A se avea bine (sau rau) cu cineva = a fi in raporturi de prietenie (sau de dushmanie) a trai in armonie a se intzelege (sau a fi in relatzii dushmanoase a fi certat). Se avea bine k fratzii. ISPIRESCU U. 34. Cu nimenean lume nu se aveau bine. PANN P. V. II 96. II. (In legatura cu un al doilea verb) 1. (Urmat de infinitiv conjunctiv sau supin) a) A trebui sa... Ceaveam sai spui? Nimic naveam Dar eran zori shi eu voiam Santreb cum a dormit. COSHBUC P. I 94. De cite ori avea cite ceva greu de facut chema calul. ISPIRESCU L. 149. Sa shtii de la mine ce ai sa faci cind vei ajunge acolo! CREANGA P. 170. Ce avui a mai vedea! PANN P. V. I 99. ◊ (Al doilea verb este subintzeles) Am examen = trebuie sa dau un examen. Am o conferintza = trebuie sa tzin o conferintza. Am shedintza = trebuie sa asist la o shedintza. ◊ Expr. A avea de furca cu cineva (sau ceva) v. furca. A avea de lucru cu cineva (sau ceva) v. lucru. b) (In forma negativa) A fi destul sa... Nau avut decit cu ochiul ori cu mina semn a face SHi apusul ishi impinse toate neamurilencoace. EMINESCU O. I 121. ◊ Expr. (Eliptic) Nai decit = incearca fa cum spui cum vrei treaba ta putzin imi pasa. c) A putea sa... Nam a ma plinge de nimic. ISPIRESCU L. 12. Ia mai sfirsheshte o data cu lupul cela altaceva nai de vorbit? CREANGA P. 123. ◊ Expr. (Eliptic) A nu avea incotro v. incotro. d) A fi in drept a i se cuveni. Sa faci tocmala k dupa ce tzii implini anii sa ai a lua din casa lui cei vrea tu. CREANGA P. 146. e) (In expr.) A avea (de)a face cu cineva (sau cu ceva) v. face. Nare a face! v. face. 2. (Mai ales in forma negativa construit cu «ce» «cum» «cind» «unde» «cine» urmate de un infinitiv fara prep. «a» sau de un conjunctiv) A (nu) shti a (nu) putea a (nu) gasi. Totzi ramasera de rushine caci navura ce le face. ISPIRESCU L. 380. Multe sint de facut shi putzine de vorbit daca ai cu cine te intzelege. CREANGA A. 100. HarapAlb nemaiavind ce zice multzameshte. CREANGA P. 223. Navea cui sa lese moshtenirea urii lui. EMINESCU N. 8. Eai raspunde: nam ce face. ALECSANDRI P. P. 240. ◊ Expr. A (nu) avea de ce v. ce. Navetzi pentru ce v. ce. A (nu) avea cind v. cind. A (nu) avea cum v. cum. A (nu) avea unde a (nu) avea de unde v. unde. ♦ Unipers. A (nu) fi a (nu) se gasi cineva (pentru a face un lucru). Nare cine sa ma hraneasca. ISPIRESCU L. 15. Ai sa te duci in fundul iadului shi nare sa aiba cine te scoate. CREANGA A. 17. Jelei doamne cui i jele Jelei doamne codrului De armele hotzului K le ploua shi le ninge SHi nare cine len cinge. JARNÍKBIRSEANU D. 288. ◊ (Popular in forma personala) Ast lucru lash facendata Dar nam cine sa ma bata. PANN P. V. I 107. III. (Cu valoare de verb auxiliar) 1. (Serveshte la formarea perfectului compus) Eu am luato fara drum in sus. BENIUC V. 7. Bine atzi venit sanatoshi! ISPIRESCU L. 1. Mia ieshit inainte un urs grozav care ma virit in totzi sparietzii. CREANGA P. 186. ◊ (Popular shi poetic; formele auxiliarului urmeaza dupa participiu) Nepoate mai vazutai pietre nestimate asha de mari? CREANGA P. 217. Juratumam shi ma jor (=jur). JARNÍKBIRSEANU D. 74. 2. (Serveshte la formarea modului optativconditzional) Daca matzi fi anuntzat ash fi putut merge caci terminasem lucrarea. ▭ Asha atzi vrea voi... sashi rupa oamenii coastele. DUMITRIU B. F. 7. 3. (Urmat de conjunctiv serveshte la formarea unui viitor popular shi familiar) Cind voi izbi o data eu cu barda Aceasta stinca are sa se crape. BENIUC V. 7. Cind ai sajungi doctorul Lor [al mashinilor]... ai sa shtii sa umbli cu orice fel de mashini. PAS Z. I 307. Curind avetzi sa ma plingetzi; in van avetzi sa ma chematzi; de unde moi duce nu ma mai intorc. SADOVEANU N. F. 7. Avetzi sa mergetzi! RETEGANUL P. III 9. Avem sa dam peste o primejdie mare. ISPIRESCU L. 6. Dapoi daca noi shti eu cine altul are sa shtie? CREANGA P. 299. 4. (In constructzii perifrastice) A urma sa... Aici avea sa se ridice o fabrica. Avea sa se inscrie la cursurile serale. ▭ In revarsatul zorilor avea sa plece din nou. BART E. 255. Forme gramaticale: prez. ind. am ai are avem avetzi au; prez. conj. pers. 2 sg. ai shi (regional) aibi (CREANGA P. 151) pers. 3 aiba; (III 1) am ai a am atzi au; (III 2) ash ai ar am atzi ar; part. avut.

AVEÁ am vb. II. Tranz. I. 1. A stapani a poseda. Am auzit k ai o furca de aur (CREANGA). ◊ Expr. (Fam.) Ceam avut shi ceam pierdut = nam ce pierde; putzin imi pasa. ◊ Fig. (Complementul este un abstract) Avea o parere proasta despre el (CAMIL PETRESCU). ◊ (In locutziuni verbale) A avea asemanare = a se asemana. A avea (de) bucurie = a se bucura. A avea o dorintza = a dori. A avea nadejde = a nadajdui. ◊ (Complementul indica un raport social) A avea un shef energic. ♦ A fi autorul a... Alecsandri are multe piese de teatru. ♦ A primi a capata. Cineo zice „Nitzu vine” Areun galben de la mine (TEODORESCU). 2. A dispune de ceva; a se bucura de ceva. Nui chip oare... sa am un ceas tihnit? (SADOVEANU). ◊ Expr. A avea un post (sau o slujba etc.) = a detzine un post. A avea o meserie (sau o profesiune etc.) = a cunoashte (shi a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). ♦ A se folosi de serviciile cuiva sau de ceva. Are un doctor bun. 3. A fi compus din... alcatuit din... Blocul are doua corpuri. ♦ A fi inzestrat sau prevazut cu ceva. SHapca are cozoroc. A avea talent. ♦ A contzine a cuprinde. Cartea are ilustratzii. 4. A tzine a purta. In bratzul drept Avea flori albe (COSHBUC). ◊ Expr. A avea pe cineva la mana = a avea pe cineva in puterea sa (shtiind despre el lucruri compromitzatoare). A avea (de)a face cu cineva (sau cu ceva) = a fi in legatura in relatzii cu cineva (sau cu ceva). A avea drag pe cineva sau (refl.) a se avea drag cu cineva = a (se) iubi. (Refl.) A se avea bine cu cineva = a fi prieten cu cineva; a fi in relatzii de dragoste cu cineva. A se avea rau cu cineva = a fi certat cu cineva; a se dushmani. ♦ A fi imbracat cu... Avea palton de blana. 5. A fi de o anumita dimensiune greutate varsta etc. ◊ Expr. A nu (mai) avea margini = a intrece orice masura. 6. A fi cuprins de o senzatzie sau de un sentiment. ◊ Expr. Ce ai? = ce (necaz sau durere) tzi sa intamplat? Nare nimic ! = a) nu i sa intamplat nici un rau; b) nare nici o importantza. A avea ceva cu cineva = a purta necaz cuiva a nu putea suferi pe cineva. ♦ A suferi (de o boala). 7. Ai trece ceva prin minte a fi preocupat de... A avea o idee. II. 1. (Urmat de un verb la infinitiv conjunctiv sau supin) a) A trebui sa... Sa shtii de la mine ce ai sa faci cand vei ajunge acolo! (CREANGA). b) (In forma negativa) A fi destul sa... Nau avut decat cu ochiul ori cu mana semn a face SHi apusul ishi impinse toate neamurilencoace (EMINESCU). ◊ Expr. (Eliptic) Nai decat! = fa cum vrei! treaba ta!; incearca! c) (In forma negativa) A nu putea sa... Nam a ma plange de nimic (ISPIRESCU). d) (Rar) A fi in drept; a i se cuveni. Sa faci tocmeala... sa ai a lua din casa lui cei vrea tu (CREANGA). 2. (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A shti (cum... cand... unde... cine... ce...) a gasi. Eai raspunde: nam ce face (ALECSANDRI). ♦ Unipers. A fi a se gasi cineva (sa faca ceva). Nare cine sa ma hraneasca (ISPIRESCU). III. (Cu valoare de verb auxiliar) 1. (Serveshte la formarea perfectului compus) Bine atzi venit sanatoshi! (ISPIRESCU). 2. (Serveshte la formarea modului optativconditzional) Daca matzi fi anuntzat ash fi putut merge. 3. (Serveshte urmat de conjunctiv la formarea unui viitor popular shi familiar) In van avetzi sa ma chematzi (SADOVEANU). 4. (In constructzii perifrastice) A urma sa... a fi pe punctul de a... Aici avea sa se ridice o fabrica. [Prez. ind. am ai are avem avetzi au (III 1) am ai a am atzi au (III 2) ash ai ar am atzi ar prez. conj. pers. 2 sg. ai shi (reg.) aibi pers. 3 aiba] Lat. habere.

A AVEÁ am tranz. I. 1) A tzine in posesiune; a stapani; a poseda; a detzine. A avea casa. Catzi bani ai? A avea profesie buna. ◊ A avea la dispozitzie a utiliza dupa bunul plac; a dispune. Ceam avut shi ceam pierdut putzin imi pasa. 2) A contzine in sine. Odaia are doua ferestre. Cartea are trei capitole. Butoiul are 100 de litri. ◊ A avea o anumita varsta a fi de o anumita varsta. 3) A duce cu sine. Avea in mana o geanta. ◊ A avea numele (sau porecla titlul) a purta numele (sau porecla titlul). A avea ceva cu cineva a purta pica cuiva. 4) A percepe cu ajutorul simtzurilor. 5) (urmat de un verb la infinitiv conjunctiv sau supin) A fi necesar. Am de transcris un text. ◊ Nare (nam... ) decat ma (te il...) priveshte. 6) rar (urmat de o propozitzie complementara) A patrunde cu mintea; a shti. Are cum sa iasa din incurcatura. 7) rar A se afla in realitate; a fi; a exista. Are cine ma ajuta. Are cine vorbi. II. (in imbinari) 1) (sugereaza ideea de suferintza durere fizica sau morala) Are ulcer stomacal. Are mare necaz. ◊ Ce ai? a) ce tzi sa intamplat? b) ce te doare? Nare nimic! a) nu i sa intamplat nimic; b) nare nici o importantza. 2) (sugereaza ideea de a dispune) A avea multa energie. A avea capacitate de lucru. A avea o ora de ragaz. 3) (sugereaza ideea de cunoashtere urmat de o propozitzie complementara) Am ce face. Are unde pleca. III. (in imbinari substantivale ce redau sensul verbului de acelashi radical cu substantivul din imbinare sau cu echivalentul lui semantic): A avea asemanare a se asemana. A avea bucurie a se bucura. A avea nadejde (sau sperantza) a nadajdui (sau a spera). A avea scapare a scapa. A avea un vis a visa. IV. (cu functzie de verb semiauxiliar) Avea sa plece. Aveai sa fii medic. V. (cu functzie de verb auxiliar) 1) (la formarea perfectului compus) Am vazut. 2) (la formarea unor forme de viitor) Are sa ajunga. /<lat. habere

aveà v. 1. auxiliar (inaintea unui participiu) pentru formarea trecutului: am zis; 2. (activ) a poseda: am un cal; 3. a simtzi: ce ai? am pofta; 4. a trebui (urmat de un infinitiv conjunctiv sau supin): am a scrie am sa scriu; am de scris; 5. a costa: cat are asta? 6. a se avea bine cu cineva a sta in legaturi de prietenie. [Lat. HABERE; pl. HABEMUS a dat avem shi aton am care dela plural a fost transportat asupra singularului (cf. eram = arhaic era); v. avere].

aveá (a) v. tr. V. am 1.

a avea harfe in cap expr. [Argotic] a avea idei nerealizabile a te gindi mereu la lucruri imposibile;

ash v. auxiliar intaia persoana a optativului dela avea: ash face. [Probabil reflex dela lat. HABUISSEM].

2) a v. ajutator p. formarea pers. III sing. a perf. compus (lat. habet; it. ha fr. a): a fost (in nord o fost).

3) aĭ v. ajutator la optativ. V. ash 1.

áĭba (lat. habeat habeant sa aiba el eĭ k cuĭb roĭb d. cubium rubeus) pers. III a subj. prez. d. am a avea. V. am 1.

áĭva v. tr. V. am 1.

2) am v. ajutator al optativuluĭ V. ash 1.

1) am avút a avea v. tr. (lat. habére a avea ĭar rom. am e contras din avem k’n am avut eŭ sau noĭ. Am aĭ are avem avetzĭ aŭ; aveam avuĭ; am avut eŭ am avut noĭ; avusesem; voĭ avea; voĭ fi avut; sa am sa aĭ sa aĭba shi aĭva sa avem sa avetzĭ sa aiba shi aiva; ash avea; aĭ aĭba avetzĭ aĭba; a avea avere; avut). Posed: am avere merit onoare. Simt: am curaj gust de vorba (dar mĭe frica mĭe sete mĭe pofta). Obtzin: cu un franc aĭ o gaina veĭ avea un premiŭ. Am dimensiunea de: Etna are peste treĭ miĭ de metrĭ. Trebuĭe (cu inf. subj. orĭ supinu): am a scrie am sa scriŭ am de scris. Cost am pretzu de (Pop.): aceasta carte are un franc (maĭ des shi maĭ lamurit costa un franc). V. refl. Is in relatziune: ma am bine cu el. Ma refer: A se are la B k C la D. V. ajutator care serveshte la formarea perfectuluĭ (am zis) orĭ a viitoruluĭ (am sa zic). A avea a fi: n’are cine sa ma ajute (nu e cine sa ma ajute).

4) ar v. ajutator V. ash 1.

atzĭ v. ajutator V. am 1 shi ash 1.

1) aŭ verb. V. am.

aveá¹ (a ~) vb. pred. ind. prez. 1 sg. am 2 sg. ai 3 sg. áre 1 pl. avém 2 pl. avétzi 3 pl. au; imperf. 3 sg. aveá; perf. s. 1 sg. avúi/avuséi 1 pl. avúram/avúseram m.m.c.p. 3 sg. avusése; conj. prez. 2 sg. sa ai 3 sa áiba; imper. 2 sg. ai neg. nu aveá (tempo lent)/naveá (tempo rapid) 2 pl. avétzi neg. (tempo lent) nu avétzi /(tempo rapid) navétzi; part. avút

aveá² (a ~) vb. aux. pentru perf. comp. 1 am 2 sg. ai 3 sg. a 2 pl. atzi 3 pl. au (am dat etc.); cond. 1 sg. ash 2 sg. ai 3 ar 1 pl. am 2 pl. atzi (ash da etc.); (reg.) viit. 3 sg. a (a da)

aveá vb. ind. prez. 1 sg. am 2 sg. ai 3 sg. are 1 pl. avém 2 pl. avétzi 3 pl. au perf. s. 1 sg. avúi/avuséi 1 pl. avúram/avúseram m. m. c. perf. 3 sg. avusése; conj. prez. 3 sg. shi pl. áiba; imper. 2 sg. ai 2 pl. avétzi neg. 2 sg. nu aveá/naveá 2 pl. nu avétzi/navétzi; part. avút

avea (ind.^[1] perf. avui m.m.c.p. avusesem conj. aiba)

a⁶ vb. aux. v. avea²

ai⁴ vb. v. aveá¹ aveá²

áiba v. aveá¹

*am vb. v. aveá¹ aveá²

ar² vb. aux. v. aveá²

áre vb. v. aveá¹

ash² vb. aux. v. aveá²

atzi vb. aux. v. aveá²

au⁴ vb. v. aveá¹ aveá²

dea fáce v. aveá¹

aveá a fáce/aveá dea fáce loc. vb.

aiba (v. avea)

ash (verb auxiliar)

aiba (conjunctivul dela avea).

am ai 2 ind. shi conj. aiba 3 conj.; el a facut ei au facut.

ash (verb auxiliar).

AVEÁ vb. 1. v. poseda. 2. a detzine a poseda a purta. (~ numele de...) 3. v. capata. 4. v. contzine. 5. v. cantari. 6. v. compune. 7. v. detzine. 8. v. tzine. 9. v. purta. 10. a nutri a purta. (~ cele mai bune sentimente pentru...) 11. v. shti. 12. a exista a fi a se gasi. (~ cine sa majute.) 13. a se bucura a dispune. (~ in sfarshit un ceas tihnit.) 14. v. simtzi. 15. v. trebui.

AVEA vb. 1. a detzine a poseda a stapini (inv.) a posesui. (~ un bun material.) 2. a detzine a poseda a purta. (~ numele de roman.) 3. a capata a cishtiga a dobindi a incasa a obtzine a primi. (~ 10 lei de la mine daca...) 4. a contzine a cuprinde. (Cartea ~ ilustratzii.) 5. a cintari (pop.) a atirna. (Cit ~ acest peshte?) 6. a se alcatui a se compune a consta. (Blocul ~ doua corpuri.) 7. a detzine a ocupa. (A ~ functzia de...) 8. a purta a tzine. (~ in mina un buchet de flori.) 9. a purta. (~ pantofi galbeni.) 10. a nutri a purta. (~ cele mai bune sentimente pentru...) 11. a gasi a poseda a shti. (~ eu solutzia problemei.) 12. a exista a fi a se gasi. (~ cine sa majute.) 13. a se bucura a dispune. (~ in sfirshit un ceas tihnit.) 14. a simtzi. (~ ametzeli.) 15. a trebui. (~ sa mai fac un singur pas.)

aveá (am avút) vb. 1. A poseda a detzine a stapani (uz absolut). 2. A dispune de ceva a capata a primi (compl. direct este un obiect posedat). 3. A fi var coleg etc. (compl. direct este un nume de persoana care indica rudenie sau relatzii de serviciu). 4. A contzine a insuma (compl. direct este o unitate de timp de suprafatza sau de capacitate). 5. A detzine a suporta a trebui sa etc. (compl. direct este determinat in calitatea sa fundamentala de alt compl. direct de o apozitzie un adj. un adv. sau un compl. de mod introdus prin prep. de). 6. A poseda a detzine (compl. direct este un abstract). 7. A suferi de ceva boala sau beteshug. 8. (Refl.) A intretzine relatzii trupeshti. 9. A poseda o femeie. 10. A obtzine a dobindi. 11. A fi a se gasi cineva (cu valoare impersonala mai ales in expr. nare cine nu exista nimeni). 12. A trebui sa (cind este urmat de un inf. scurt cu prep. a de un part. trecut cu prep. de sau de un conjunctiv; sensul oscileaza intre ideea de viitor shi aceea de actziune obligatorie). 13. (Cu valoare de verb auxiliar serveshte la formarea perf. simplu a. m. m. c. perf. shi a conditzionalului). Mr. megl. am istr. am(u). Lat. habēre (Pushcariu 72; CandreaDens. 126; REW 3958; DAR); cf. vegl. avar it. avere prov. aver fr. avoir sp. haber. Valorile 9 shi 10 sint galicisme. Der. avere s. f. (bunuri bogatzie avutzie) cf. fr. avoir sp. haberes; avut adj. (bogat avut); avut s. n. (bogatzie bunuri); avutzie s. f. (bogatzie); inavutzi vb. (a imbogatzi); neavere neavutzie s. f. (saracie). Din rom. provine sas. avere „bogatzie”.

A (se) vinde pe un blid de linte Expresia foarte veche shi raspindita vine din biblie care era pe vremuri singura carte care o invatzau shi… neshtiutorii de carte. Se povesteshte k Esau intiiul nascut al patriarhului Isac revenind intro zi acasa de la cimp obosit shi infometat ia cerut lui Iacob fratele sau geaman sai dea shi lui sa manince din lintea care acesta o gatise. Iacob care inca din pintecele mamei (spune legenda) se afla intro mare rivalitate cu Esau fu de acord sai dea un blid de linte dar cu conditzia k fratele sau sai cedeze in schimb dreptul de primogenitura (de primnascut) care la orientali k shi la casele domnitoare era legat de anumite privilegii. Tirgul sa facut shi acel biet „blid de linte” a ajuns de atunci in multe limbi shi in multe guri! Expresia inseamna: a te vinde pentru o nimica toata atzi inchiria serviciile pentru o bagatela etc. BIB.

a (nu) le avea cu (ceva) expr. a (nu) se pricepe la (ceva)