ACÓLO adv. In acel loc (relativ) indepartat (de cel care vorbeshte); in alt loc. ◊ (Precedat de diferite prepozitzii cu sensul determinat de acestea) Pe acolo = cam in locul acela. De (sau dintr)acolo = din partea aceea din locul acela. Intracolo = spre acel loc spre directzia aceea. De (pe) acolo = cam din acel loc. Pana acolo... = pana la situatzia... la imprejurarea (care depasheshte limita ingaduita)... ◊ Expr. (Reg.) (Pan’)peacolo = peste masura din caleafara (de greu mare frumos etc). Ce ai acolo? = ce ai la tine (sau in mana etc)? Ce faci acolo? = cu ce te ocupi (chiar in momentul de fatza)? Fugi deacolo! = da de unde! nici gand! imposibil! Ce am eu deacolo? = ce ma priveshte ce avantaj am din asta? [Acc. shi: acoló] Lat. eccum[i]lloc.

acólo av [At: (a. 1651) HEM 201 / V: (reg) aclo / A shi: acolo / E: lat eccum illoc] 1 In acel loc (relativ departat de vorbitor). 2 (Ivr) intro perioada indepartata Si: atunci. 3 (Ilav) Pana ~ Pana la o situatzie care depasheshte limita.

ACÓLO adv. In acel loc (relativ) indepartat (de cel care vorbeshte); in alt loc. ◊ (Precedat de diferite prepozitzii cu sensul determinat de acestea) Pe acolo = cam in locul acela. De (sau dintr) acolo = din partea aceea din locul acela. Intracolo = spre acel loc spre directzia aceea. De (pe) acolo = cam din acel loc. Pana acolo... = pana la situatzia... la imprejurarea (care depashetze limita ingaduita)... ◊ Expr. (Reg.) (Pan’) peacolo = peste masura din caleafara (de greu mare frumos etc.). Ce ai acolo? = ce ai la tine (sau in mana etc.)? Ce faci acolo? = cu ce te ocupi (chiar in momentul de fatza)? Fugi de acolo! = da’ de unde! nici gand! imposibil! Ce am eu deacolo? = ce ma priveshte ce avantaj am din asta? [Acc. shi acoló] Lat. eccum[i]lloc.

ACÓLO adv. (In opozitzie cu aici) In acel loc sau in acele locuri (relativ) indepartate (de cel care vorbeshte); in alt loc. Pinacolo cale nui Decit piatra muntelui in bataia vintului. DESHLIU M. 63. Spre virful catre care nazuiesc Pe care pajuri mari ishi au culcushul Acolo e palatul din poveste. BENIUC V. 72. Vazind o casutza tupilata... a batut la poarta. Atunci se aude dinlauntru un glas... Cinei acolo! Eu sint un drumetz ratacit. CREANGA P. 90. ◊ (Precizat prin determinari locale adesea in corelatzie cu «unde») Acolo unde au huzurit tilharii Rid astazi voiniceshte faurarii. DESHLIU G. 38. Unde lovea el cu nuiaua shi unde se deschidea talazurile care inconjura virful nuielei acolo tzisht shi ea [broasca]. ISPIRESCU L. 34. Acolo linga izvoara iarba pare de omat. EMINESCU O. I 85. ◊ (Precedat de diferite prepozitzii cu sensul determinat de acestea) Pe acolo = cam in locul acela. Am trecut pe acolo dar nam intrat in casa. Dintracolo = din acel loc din directzia aceea. Un loc gol luminat k ziua de puterile flacarilor; dintracolo trebuia sa vina detashamentul de partizani. CAMILAR N. II 534. Intracolo = spre acel loc in directzia aceea. Cerul e roshu de parca sa aprins intracolo o padure. STANCU D. 125. De acolo = din locul de unde porneshte o actziune sau o mishcare. Deacolo urlun glas de tunet. BENIUC V. 11. (Adjectival; familiar) Ma tu ala deacolo... da o mina de ajutor aici. PAS L. I 97. De pe acolo = cam din acel loc. Venea de pe acolo. (Adjectival) A gasit un om de pe acolo care ia aratat locurile. ◊ Expr. (Mold.; cu valoare de superlativ de obicei in constructzii negative) Pin’ pe acolo = peste masura din cale afara (de mare greu frumos etc.). Matusha zice nevasta dapoi oare cum om face noi k sa fie mai bine? Aceasta nui vrun lucru piti pe acolo copila hai zise baba. CREANGA P. 173. Ce ai acolo? = ce ai in fatza (in mina etc.) Ce faci acolo? = ce faci cu ce te ocupi (chiar in momentul de fatza)? (Familiar) Fugi deacolo! = da de unde! nici gind sa fie asha! Ash! fugi deacolo nu te pot crede. Ce am eu deacolo? = ce ma intereseaza? ce ma priveshte? ce avantaj am din asta? Las’ sa ma cheme cum ma chema; ce ai dumneata deacolo? CREANGA P. 149. Accentuat shi: acoló (EMINESCU O. I 85 KOGALNICEANU S. 3 JARNÍKBIRSEANU D. 38).

ACÓLO adv. In acel loc (relativ) indepartat (de cel care vorbeshte); in alt loc. ◊ (Precedat de diferite prepozitzii cu sensul determinat de acestea) Pe acolo = cam in locul acela. Dintracolo = din acel loc. Intracolo = spre acel loc. De acolo = din locul de unde porneshte o actziune sau o mishcare. De pe acolo = cam din acel loc. ◊ Expr. Pan’ peacolo = peste masura din caleafara (de greu mare frumos etc.). Ce ai acolo? = ce ai in fatza (sau in mana etc.)? Ce faci acolo ? = cu ce te ocupi (in clipa de fatza)? (Fam.) Fugi deacolo! = da de unde! Ce am eu deacolo? = ce ma priveshte ce avantaj am din asta? [Acc. shi: acoló] Lat. eccum[i]lloc.

ACÓLO adv. (in opozitzie cu aici) In acel loc. De ~. Pe ~. ◊ Fugi de ~! ce tot spui? vorba sa fie! da de unde! /<lat. eccum[i]lloc

acolo adv. in acel loc in opozitziune cu aci. [Lat. ECCU’IILOC de unde scurtat colo].

acólo shi (pop.) acólu (sud) shi acoló (nord) adv. de loc shi de directziune (lat. eccuilló de unde s’a facut acúlo k’n Mac. acoló k’n nord shi acló k’n Mac. shi Banat. Pe urma dupa vbg. kolĭe s’a facut acólo shi cólo acólea shi cólea). In acel loc in opoz. cu aci aicĭ acolea acilea: staŭ acolo ma duc acolo. Se uziteaza shi k termin care mareshte ideĭa de dispretz: ĭa un prost shi el acolo! are shi el 23 francĭ acolo shi se fuduleshte! Intr’acolo (nord) in colo. Dintr’acolo din colo. V. colo. A lucra intr’acolo (germ. dahin arbeiten) barb. ardelenesc = „a lucra in acest scop a lucra pentru”.

aclo av vz acolo

acólo (in acel loc) adv.

acólo (in acel loc) adv.

acolo

acolo.

acolo.

dintracólo (pop.) prep. + adv.

intracólo prep. + adv.

de pe acólo prep. + adv. (tempo lent)

de peacólo prep. + adv. (tempo rapid)

dintracólo prep. + adv.

intracólo loc. adv.

pe acólo prep. + adv. (tempo lent)

ACÓLO adv. (pop.) colo (prin Transilv.) acoace. (Sa dus imediat ~.)

ACOLO adv. (pop.) colo (prin Transilv.) acoace. (Sa dus imediat ~.)

Acolo ≠ aici

acóló adv. In acel loc. Var. acoló cólo coló (a)colosha. Mr. ac(u)ló istr. colo. < Lat. *eccum illōc (Philippide Principii 92; Pushcariu 15; CandreaDens. 12; REW 4270; DAR); cf. comel. kiló (Tagliavini Arch. Rom. X 127) v. fr. illuec leonez. alló allú.

AD APERTURAM LIBRI (lat.) acolo unde se deschide cartea A citi shi a comenta un text ad aperturam libri pe loc fara o pregatire prealabila. Varianta: Aperto libro.

APERTO LIBRO v. AD APERTURAM LIBRI.

UBI BENE IBI PATRIA (lat.) unde e bine acolo e patria Formula intalnita cu mici deosebiri la Aristofan Pacuvius Cicero. Deviza celor care sunt gata k pentru avantaje materiale sa calce in picioare sentimentul dragostei de patrie.

UBI SOLITUDINEM FACIUNT PACEM APPELLANT (lat.) acolo unde fac pustiu spun k fac pace Tacit „De vita Agricolae” 30. Cuvintele prin care eroul caledonian Calgacus infiereaza pe romani care pradau shi pustiau tzinuturile cucerite de ei.

Ad aperturam libri sau Aperto libro (lat. „La deschiderea cartzii”) In vechime cartzile fiind transcrise de mina aveau multe gresheli shi omisiuni. A traduce sau a comenta un asemenea text la primul contact era deci o treaba destul de dificila. Se impunea o cercetare prealabila o confruntare cu originalul. De aceea expresia „aperto libro” adica deschizind cartea a devenit sinonima cu „pe nepregatite” cu „la prima vedere”. IST.

tzine acolo! expr. (intl.) 1. pazeshte imprejurimile! 2. da alarma!