49 de definitzii pentru nas
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
- specializate (1)
- argou (35)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
NAS nasuri s. n. 1. Parte mediana proeminenta a fetzei situata intre frunte shi gura servind k organ al respiratziei shi al mirosului. ◊ Loc adv. Sub (sau rar in) nasul cuiva sau sub nas = in imediata apropiere in fatza sub ochii cuiva. (in legatura cu verbe k „a vorbi” „a canta” etc.) Pe nas = cu timbru nazal. ◊ Expr. A avea nas sau ashi ridica nasul = a indrazni a cuteza. (Fam.) Ashi lua nasul la purtare = a deveni prea indraznetz a se obraznici. A (nu)shi cunoashte (sau vedea shti) lungul nasului = a (nu)shi da seama cat e in stare sa faca cu puterile proprii; a (nu)shi da seama de masura care trebuie so pastreze fatza de altzii; a (nu) se comporta cuviincios. (Fam.) Ai cadea (sau ai pica) nasul cuiva = ashi pierde indrazneala sau ingamfarea a ramane rushinat umilit. (Fam.) Nutzi cade (sau pica) nasul daca... = nu tzi se intampla nimic nutzi pierzi demnitatea daca... Nui ajungi (nici) cu prajina la nas = e foarte increzut. (A umbla sau a fi a se tzine) cu nasul (pe) sus = a (fi) increzut sfidator. A stramba din nas = a fi nemultzumit. A da nas (cuiva) = a ingadui prea multe (cuiva). A taia (sau a scurta) nasul (cuiva) sau a da (cuiva) peste nas = a pedepsi a rushina a umili a pune la locul lui (pe cineva). Ai scoate (cuiva ceva) pe nas = ai reprosha (cuiva ceva) (cu rautate). A (nu) fi (sau face) de nasul cuiva = a (nu) fi potrivit cu cineva a (nu) corespunde cuiva a (nu) fi pentru cineva a (nu) i se cuveni cuiva. Ai veni (cuiva) mushtarul la nas sau ai tremura (cuiva) nasul = a se supara; a se enerva a se infuria. A fi cu nasul de ceara = a fi foarte susceptibil. A lasa (sau a pune) nasul in jos sau in pamant = a se rushina a se simtzi vinovat. A se intoarce (de undeva) cu nasul in jos = a se intoarce rushinat. (Fam.) Satzi fie in nas! = satzi fie rushine! (Fam.) Ashi baga (sau ashi vari) nasul in ceva (sau undeva in toate unde nui fierbe oala) = a se amesteca intro afacere intro problema (care nul priveshte). A duce (sau a purta) de nas (pe cineva) = a) a domina a stapani a conduce (pe cineva) determinandul sa faca ceva (care nu este in interesul sau); b) a amagi a inshela (pe cineva). A scoate panglici pe nas = a exagera; a mintzi. A(i) trece (cuiva) pe la (sau pe langa) nas = a(i) trece pe dinaintea ochilor; a pierde un prilej favorabil. A da (cuiva) cu ceva pe la nas = a tenta (pe cineva). (Fam.) A arunca (cuiva ceva) in nas = a spune (cuiva ceva) direct fara menajamente. Ai rade cuiva in nas = a rade cuiva in fatza batandushi joc de el. (Fam.) Ai ieshi (sau ai da) pe nas = a o patzi a i se infunda. (Fam.) A(i) intoarce nasul (cuiva) = a ignora ostentativ (pe cineva) a intoarce spatele (cuiva). A tranti (sau a inchide (cuiva) usha in nas = a) a refuza sa primeasca (pe cineva); b) a pleca suparat de la cineva inchizand usha cu putere. A se impiedica de nas = a avea nasul excesiv de lung. A nu vedea de nas = a fi neatent. A nu vedea mai departe decat lungul nasului = a fi marginit. A da cu nasul (pe undeva) = a trece (pe undeva) in graba sau intamplator. (Fam.) Ashi arata sau a(shi) scoate nasul (la iveala) = a aparea a se infatzisha. A da nas(ul) cu cineva = a se intalni cu cineva pe neashteptate (shi fara a dori). (A se intalni) nas in nas (cu cineva) = (a se intalni) fatza in fatza (cu cineva). Nu miroase a nas de om = nu e fapta de om vrednic. (Ir.) Ii curge untura (sau grasimea) pe nas = e foarte slab. ♦ Fig. Miros dezvoltat fin; simtz de orientare in imprejurari dificile capacitate de intuire exacta a unei situatzii. ♦ (Rar) Fatza obraz cap. 2. Proeminentza a unei piese care serveshte la fixarea piesei intro anumita pozitzie sau la ghidarea ridicarea sau distantzarea unei alte piese. 3. Partea anterioara a fuzelajului unui avion sau a corpului unei nave. Lat. nasus.
nas1 sn [At: PSALT. HUR. 99v/5 / Pl: ~uri (inv) ~ure / E: ml nasus] 1 Parte proeminenta a fetzei situata intre obraji gura shi frunte servind k organ de respiratzie shi k organ olfactiv Si: (irg) nara (9) (arg) nasuliu (8). 2 (Pex) Bot al unor animale Si: (irg) nara (10). 3 (Is) ~acvilin (sau coroiat cocarjat) Nas (1) cu varful incovoiat k ciocul acvilei. 4 (is) ascutzit Nas (1) lung shi subtzire. 5 (Pop; ics) Suflarea ~ului fara degete Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 6 (Pop; ics) ul la prashit Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 7 (Ilav) Sub (sau rar in) ~ul (cuiva) sau sub ~ In imediata apropiere. 8 (Ilav) In fatza cuiva. 9 (In legatura cu verbe k „a vorbi” „a canta”; ilav) Pe ~ Cu timbru nazal. 10 (Ilv) A avea ~ sau ashi ridica ~ul A indrazni. 11 (Ie) A stramba (sau a carni) din ~ sau (rar) ashi carni ~ul Ashi manifesta nemultzumirea dezaprobarea dispretzul. 1213 (Ie) A da (sau a baga) pe sub ~ A manca (cu lacomie). 14 (Ie) Ai da (cuiva) shi pe gura shi pe ~ A da cuiva mai mult decat i trebuie Si: a imbuiba. 15 (Ie) A rade pe sub ~ A rade pe ascuns discret. 16 (Ie) A nu vedea de ~ Se spune in bataie de joc atunci cand cineva nu vede un lucru aflat chiar in apropierea sa. 17 (Iae) A fi neatent. 1819 (Ie) A nu vedea mai departe de(cat) lungul ~lui (A fi prost sau) a fi limitat din punct de vedere intelectual. 20 (Iae) A fi neprevazator. 2122 (Ie) A (nu)shi cunoashte (sau shti) lungul ~ului A (nu) shti sashi limiteze pretentziile. 2324 (Iae) A (nu) fi modest. 2526 (Iae) A (nu)shi da seama de masura care trebuie sa o pastreze fatza de altzii. 2728 (Pex; iae) A (nu) se comporta cuviincios. 2930 (Iae) A (nu)shi da seama de cate este in stare sa faca cu fortzele proprii. 31 (Fam; d. oameni; ie) Ashi arata sau a(shi) scoate ~ul (la iveala) A se arata undeva unde nu a mai fost vazut de mult timp Si: a aparea. 32 (Ie) A da cu ~ul (pe undeva sau prin ceva) A trece in graba pe undeva. 33 (Iae) A trece intamplator pe undeva. 34 (Ie) A da cu ~ul de ceva A intampina o dificultate. 35 (Ie) A da ~ul (cu ceva) A lua cunoshtintza de ceva. 36 (Iae) A se familiariza cu ceva. 37 (Ie) A da ~ul cu cineva A se intalni cu cineva pe neashteptate shi de obicei fara a dori. 38 (Ie) A avea lumanari la ~ Se spune despre cineva care este inca un copil. 39 (Iae) Se spune despre cineva care se comporta copilareshte prosteshte. 40 (Ie) Ashi beli (sau jupui rupe) ~ul A fi in primejdie. 41 (Iae) A se pacali. 42 (Iae) A o patzi. 43 (Fam; ie) Ashi baga (sau ashi vari) ~ul (undeva) sau in (ori la) ceva sau unde nui fierbe oala A se amesteca intro problema afacere etc. care nul priveshte. 44 (Ie) Ai da (cuiva) peste ~ sau a da (sau a pune cuiva ceva) peste ~ a scoate (cuiva ceva) pe (ori prin pe sub) ~ a(i) trece (cuiva ceva) pe sub ~ ai freca (ceva) sub ~ ai trage una (ori un ibrishin) pe la ~ A face pe cineva sa simta k nu sa purtat cum se cuvine. 45 (Iae) Ai face cuiva aluzii rautacioase. 46 (Iae) Ai reprosha cuiva ceva cu rautate. 4748 (Ie) A (nu) (i) da ~ (cuiva) A (nu) permite cuiva sa fie prea familiar prea indraznetz sau obraznic. 49 (Ie) Ashi lua ~ul la purtare sau a(shi) lua ~ ashi lungi ~ul A deveni prea indraznetz. 50 (Pex; iae) A se obraznici. 51 (Ie) A umbla (sau a fi a se tzine a merge) cu ~ul pe sus (sau in vant) sau ashi tzine (ori ashi ridica ashi purta etc.) ~ul (pe sau in) sus A fi ingamfat. 52 (Iae) A fi obraznic. 53 (Iae) A fi sfidator. 54 (Ie) A pune (sau a lasa) ~ul in jos (sau in pamant) A se rushina. 55 (Iae) A se simtzi vinovat. 56 (Ilav) Cu ~ul (lasat) in jos Rushinat. 57 (Ial) Umilit. 58 (Ie) A(shi) pleca ~ul A se umili. 5960 (Ie) A (nu) avea ~ A (nu) indrazni. 6162 (Iae) A (nu) avea autoritate trecere credit. 63 (Reg; ie) A avea (sau a fi cu) ~ de caine A fi fara rushine. 64 (Ie) A taia (sau a frange a rupe a scurta reg a tampi) (cuiva) ~ul A pune pe cineva la locul lui. 65 (Pex) A umili pe cineva. 66 (Iae) A pedepsi pe cineva. 67 (Ie) Sami tai ~ul daca... Se spune pentru a intari o afirmatzie sau negatzie. 68 (Ie) Ai creshte (cuiva) ~ul cel taiat A se obraznici din nou dupa ce a fost mustrat pedepsit. 69 (Fam; ie) Ai cadea (sau ai pica rar a i se muia cuiva) ~ul Ashi pierde mandria. 70 (Fam; iae) Ashi pierde indrazneala. 71 (Fam; iae) A ramane rushinat. 72 (Fam; iae) A ramane umilit. 73 (Fam; ie) Nutzi pica sau nutzi cade ~ul ori nutzi ia din ~ Nu tzi se intampla nimic. 74 (Fam; iae) Nutzi pierzi din demnitate. 75 (Ie) A nui ajunge (cuiva) cu prajina (sau cu stramurarea) la ~ A fi foarte ingamfat. 76 (Rar; ie) Ashi face ul matura Ashi pierde omenia. 7778 (Ie) A (nu) fi (sau face) de ~ul (cuiva) sau a (nu)i fi de ~ A (nu) fi potrivit cu cineva. 7980 (Iae) A (nu) fi destul de bun pentru cineva. 81 (Ilv) Ai fi (rushine) pe la ~ A se rushina. 82 (Ilv) A da ~ul (sa...) A indrazni. 83 (Ie) Ai rade (cuiva) in ~ Ai rade cuiva in fatza batandushi joc de el. 84 (Ie) A se intalni (sau a da) ~ in ~ (cu cineva) A se intalni fatza in fatza cu cineva pe neashteptate. 85 (Ilav) ~ in ~ Fatza in fatza cu cineva. 86 (Reg; ie) Ashi duce ~ul undeva A raspunde de ceva. 87 (Reg; iae) A patzi rushine pentru ceva. 88 (Ie) Ai intoarce (cuiva) ~ul A ignora in mod voit shi ostentativ prezentza cuiva. 89 (Iae) A manifesta dispretz fatza de cineva. 90 (Ie) Ai da (cuiva) cu ardei (sau cu chibritul cu frunza de tutun cu ceva) pe la ~ A supara pe cineva. 91 (Iae) A intarata pe cineva. 92 (Ie) A stoarce cuiva ceapa (sau lamaia) in ~ sau ai freca cuiva radichea la ~ A infrunta vehement pe cineva. 93 (Ilv) Ashi umfla ~ul sau ai tremura (ori ai fumega) cuiva ~ul ai veni (cuiva) mushtarul (ori musca) la ~ a fi (sau a umbla) cu tzafna la (sau in) ~ ai da (cuiva) dracul cu coada pe la ~ A se supara. 94 (Ial) A se infuria. 95 (Ie) Ai sari (cuiva ceva) in ~ A fi suparacios sensibil. 96 A se simtzi jignit. 97 (Ie) A cadea cu ~un terci sau ashi turti ~ul a lua in ~ (rushinea) Ashi pierde reputatzia. 98 (Iae) A patzi ceva rushinos. 99 (Ie) Ai da (sau ai ajunge ai mirosi cuiva) pe sub ~ A se simtzi jignit. 100 (Ie) Ai sta (cuiva) k piperun ~ A nui fi pe plac cuiva. 101 (Ie) A fi cu ~ul de ceara A se supara ushor shi din nimic. 102 (Iae) A fi mofturos. 103 (Iae) A fi timid rushinos. 104 (Ie) Ai da (sau ai ieshi cuiva) ceva pe ~ sau (inv) a varsa ceva pe ~ A o patzi. 105 (Rar; ilv) Ai da (cuiva) cu luleaua in ~ A nesocoti. 106 (Ial) A dispretzui. 107 (Reg; ilv) A prinde (pe cineva) de ~ A mitui pe cineva. 108 (Ie) Ai pune (cineva) belciug(ul) in ~ sau (reg) ai atarna (cuiva) cinghelul (sau iabashaua) de ~ A conduce pe cineva dupa voie. 109 (Iae) A obliga pe cineva la o actziune mituindul. 110 (Ie) A duce (sau a purta a tari a tzine pe cineva) de ~ A stapani pe cineva determinandul sa actzioneze intrun anumit fel. 111 (Iae) A purta pe cineva cu vorba Si: a amagi. 112 (Iae) A inshela pe cineva. 113 (Reg; ie) A duce (sau a trage) pe cineva cu ~ul la teica A da in judecata pe cineva. 114 (Ie) Ai tranti (sau ai inchide ai da cuiva cu) ushan ~ A refuza sa primeasca pe cineva. 115 (Iae) A goni pe cineva cu dispretz. 116 (Iae) A pleca suparat trantind usha. 117 (Ilv) Ai da (cuiva) cu cadelnitza pe la ~ A lingushi pe cineva. 118 (Ilv) A da (sau a trece cuiva ceva) pe la (sau pe langa) ~ A tenta. 119 (Ial) A amagi. 120 (Ie) A umbla (sau a fi) cu plosca (ori cu tzuica) la (sau in) ~ sau a putzi a ~ belit ai ieshi cuiva vinul in ~ A fi betziv. 121 (Gmtz; irn; ie) Ii curge untura (sau i da grosul) pe ~ Se spune despre oamenii slabi. 122 (Ie) Cu ~un shold cu manan vant Se spune despre ceva nepotrivit. 123 (Ilv) A scoate panglici pe ~ A exagera. 124 (Ial) A mintzi. 125 (Ie) A se intoarce (de undeva) cu ~ul in jos A se intoarce rushinat. 126 (Fam; ie) Satzi fie de ~! Se spune pentru a arata k unei persoane ar trebui sai fie rushine. 127 (Ie) Ai trece (cuiva) pe la (sau pe langa) ~ Ai trece pe dinaintea ochilor. 128 (Iae) A pierde un prilej favorabil. 129 (Ie) A se impiedica de ~ A avea nasul (1) excesiv de lung. 130 (Fam; ie) A arunca ceva cuiva in ~ Ai spune cuiva ceva in fatza fara menajamente. 131 (Ie) Nu miroase a ~ de om Nu e fapta de om vrednic. 132 (Mol; ic) ~ulvladichei Partea posterioara a coloanei vertebrale la pasari de unde cresc penele cozii Si: tartitza. 133 (Bot; pop; ic) ~ulcurcanului Motzulcurcanului (Polygonum orientale). 134 (Bot; pop; iae) Busuiocroshu (Amarantus caudatus). 135 (Bot; irg; ic) ~decocor Greghetin (Geranium pratense). 136 (Fig) Miros dezvoltat fin. 137 (Fig) Simtz de orientare dezvoltat in imprejurari dificile. 138 Capacitate de intuire exacta a unei situatzii. 139 (Pop) Trompa de elefant. 140 (Prin sinecdoca) Fatza. 141 (Pex) Cap. 142 (Pan) Parte anterioara a corpului unei nave sau a fuselajului unui avion. 143 (Buc; pan) Parte din varf a opincii stransa cu nojitze Si: (reg) gurgui. 144 (Reg; pan) Varf al securii. 145 (Pan) Capacel care apara impotriva vantului gura unui cosh de aerisire. 146 (Reg; lpl) Coltzuri ale scoabei. 147 (Reg) Picior al plugului de la piua in care se prind aripile. 148 (Teh) Proeminentza pe o piesa sau pe un organ de mashina care serveshte fie la ghidarea ridicarea sau distantzarea unei alte piese sau a unui alt organ al aceleiashi mashini fie la fixarea acestora intro anumita pozitzie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
nas2 ~a sm vz nash2
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
NAS nasuri s. n. 1. Parte proeminenta a fetzei situata intre obraji frunte shi gura servind k organ al respiratziei shi al mirosului. ◊ Loc. adv. Sub (sau rar in) nasul cuiva sau sub nas = in imediata apropiere in fatza sub ochii cuiva. (In legatura cu verbe k „a vorbi” „a canta” etc.) pe nas = cu timbru nazal. ◊ Expr. A avea nas sau ashi ridica nasul = a indrazni a cuteza. (Fam.) Ashi lua nasul la purtare = a deveni prea indraznetz a se obraznici. A (nu) shi cunoashte (sau vedea shti) lungul nasului = a (nu) shi da seama cat e in stare sa faca cu puterile proprii; a (nu) shi da seama de masura care trebuie so pastreze fatza de altzii; a (nu) se comporta cuviincios. (Fam.) Ai cadea (sau ai pica) nasul cuiva = ashi pierde indrazneala sau ingamfarea a ramane rushinat umilit. (Fam.) Nutzi cade (sau pica) nasul daca... = nu tzi se intampla nimic nutzi pierzi demnitatea daca... Nui ajungi (nici) cu prajina la nas = e foarte increzut. (A umbla sau a fi a se tzine) cu nasul (pe) sus = a (fi) increzut sfidator. A stramba din nas = a fi nemultzumit. A da nas (cuiva) = a ingadui prea multe (cuiva). A taia (sau a scurta) nasul (cuiva) sau a da (cuiva) peste nas = a pedepsi a rushina a umili a pune la locul lui (pe cineva). Ai scoate (cuiva ceva) pe nas = ai reprosha (cuiva ceva) (cu rautate). A (nu) fi (sau face) de nasul cuiva = a (nu) fi potrivit cu cineva a (nu) corespunde cuiva a (nu) fi pentru cineva a (nu) i se cuveni cuiva. Ai veni (cuiva) mushtarul la nas sau ai tremura (cuiva) nasul = a se supara; a se enerva a se infuria. A fi cu nasul de ceara = a fi foarte susceptibil. A lasa (sau a pune) nasul in jos sau in pamant = a se rushina a se simtzi vinovat. A se intoarce (de undeva) cu nasul in jos = a se intoarce rushinat. (Fam.) Satzi fie in nas! = satzi fie rushine! (Fam.) Ashi baga (sau ashi vari) nasul in ceva (sau undeva in toate unde nui fierbe oala) = a se amesteca intro afacere intro problema (care nul priveshte). A duce (sau a purta) de nas (pe cineva) = a) a domina a stapani a conduce (pe cineva) determinandul sa faca ceva (care nu este in interesul sau); b) a amagi a inshela (pe cineva). A scoate panglici pe nas = a exagera; a mintzi. A(i) trece (cuiva) pe la (sau pe langa) nas = a(i) trece pe dinaintea ochilor; a pierde un prilej favorabil. A da (cuiva) cu ceva pe la nas = a tenta (pe cineva). (Fam.) A arunca (cuiva ceva) in nas = a spune (cuiva ceva) direct fara menajamente. Ai rade cuiva in nas = a rade cuiva in fatza batandushi joc de el. (Fam.) Ai ieshi (sau ai da) pe nas = a o patzi a i se infunda. (Fam.) A(i) intoarce nasul (cuiva) = a ignora ostentativ (pe cineva) a intoarce spatele (cuiva). A tranti (sau a inchide cuiva) usha in nas = a) a refuza sa primeasca (pe cineva); b) a pleca suparat de la cineva inchizand usha cu putere. A se impiedica de nas = avea nasul excesiv de lung. A nu vedea de nas = a fi neatent. A nu vedea mai departe decat lungul nasului = a fi marginit. A da cu nasul (pe undeva) = a trece (pe undeva) in graba sau intamplator. (Fam.) Ashi arata sau a(shi) scoate nasul (la iveala) = a aparea a se infatzisha. A da nas(ul) cu cineva = a se intalni cu cineva pe neashteptate (shi fara a dori). (A se intalni) nas in nas (cu cineva) = (a se intalni) fatza in fatza (cu cineva). Nu miroase a nas de om = nu e fapta de om vrednic. (Ir.) Ii curge untura (sau grasimea) pe nas = e foarte slab. ♦ Fig. Miros dezvoltat fin; simtz de orientare in imprejurari dificile capacitate de intuire exacta a unei situatzii. ♦ (Rar) Fatza obraz cap. 2. Proeminentza a unei piese care serveshte la fixarea piesei intro anumita pozitzie sau la ghidarea ridicarea sau distantzarea unei alte piese. 3. Partea anterioara a fuzelajului unui avion sau a corpului unei nave. Lat. nasus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de cornel
- actziuni
NAS nasuri s. n. 1. Parte proeminenta a fetzei intre frunte shi gura servind la respiratzie shi k organ al mirosului. Apoi mai baietzi sa va jucatzi dar sa nu va batetzi asha: k uite tu TZilica tziai turtit nasu. BUJOR S. 174. Nasul i era cam adus. ISPIRESCU U. 28. Curteanul cel care sta linga capatiiul califului apropie de nasul adormitului un burete inmuiat in otzet de trandafir. CARAGIALE P. 132. ◊ Expr. A avea nas ashi ridica nasul sau ai da (cuiva) nasul = a indrazni a cuteza. De ia mai da lui nasul sa mai miroase peaici apoi las’! CREANGA P. 28. Gospodarii buni... nushi radica nasul mai sus decit se cuvine. ALECSANDRI T. I 165. Ashi lua nasul la purtare v. lua. Ashi cunoashte (sau vedea) lungul nasului = (mai ales in constructzii negative) ashi da seama cit e in stare sa faca cu cunoshtintzele sau cu puterile proprii; ashi da seama de masura care trebuie so pastreze fatza de altzii; a nu se obraznici. Viindui cu greatza de atita cutezare vru... sai arate k nushi cunoashte lungul nasului. ISPIRESCU U. 109. Ai cadea nasul= ashi pierde cutezantza ingimfarea. Nui ajungi cu prajina la nas = e foarte increzut ingimfat. (A umbla sau a fi a se tzine) cu nasul (pe) sus = (a fi) infumurat increzut; ashi da importantza. A strimba din nas v. strimba. A da (cuiva) nas = a ingadui (cuiva) prea multea lasa sau a incuraja pe cineva sa se obrazniceasca. Tu le dai nas shi le tzii hangul. CREANGA A. 39. A taia (sau a scurta) nasul (cuiva) = a) a pedepsi pe cineva desfigurindul prin mutilarea nasului. Intimpinind pre Joldea il birui shi prinzindul i taie nasul. NEGRUZZI S. I 444; b) a pune la locul lui (pe cineva) a pune capat ingimfarii sau obrazniciei (cuiva). K sai taie nasul i raspunsa: Ba mai bine sa mori tu! SHEZ. III 27. A da (cuiva) peste nas = a pune (pe cineva) la locul lui; a spune (cuiva) vorbe aspre pentru al pune la punct. (Neobishnuit) Ai trece pe sub nas = ai reprosha. Vad k ma socotitzi ahtiat dupa averi shi milioane cum mia trecuto aceasta pe sub nas shi prietenul Zaharia. C. PETRESCU R. DR. 178. Nui (sau nu face) de nasul tau (lui etc.) = nu meritzi e mai presus de ceea ce tzi se cuvine. Imi aduce... doua sticle de lichior... De unde le gasishi ma uritule? intreb astea nu sint de nasul tau! C. PETRESCU I. II 124. (A fi) k de nasul tau (lui etc.) = (a fi) potrivit cu... Itzi dau o parohie asha k de nasul sfintzieitale. STANOIU C. I. 39. Ai veni mushtarul la nas = a se minia a se supara. Ai tremura nasul = a fi suparat; a se enerva. A fi cu nasul de ceara = a fi extrem de susceptibil. A lasa (sau a pune) nasul in jos (sau in pamint) = a se rushina a se simtzi vinovat. George puse nasul in pamint shi tacu. REBREANU I. 24. A se intoarce (de undeva) cu nasul in jos = a se intoarce rushinat cu coada intre picioare; a se intoarce suparat mofluz. Ceash mai ride sa te vaz intorcindute cu nasul in jos! ISPIRESCU L. 15. Satzi fie in nas! = satzi fie rushine! Ashi baga (sau ashi viri) nasul in ceva (undeva sau in toate) = a se amesteca in ceva (undeva sau in toate). Pretutindenea virindushi nasul au venit la acest... izvor. TZICHINDEAL F. 32. Nutzi viri nasul unde nutzi fierbe oala. A duce a purta sau rar a tiri de nas (pe cineva) = a determina (pe cineva) sa faca tot ce voim; a amagi a inshela. Nu e om sa se lase dus de nas. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 306. Pre dinsul amorul nul tiriie de nas. NEGRUZZI S. I 63. A scoate panglici pe nas = a) a face scamatorii; b) a mintzi a inshela. A pune (cuiva) belciug de (sau in la) nas v. belciug. (Ai) ride (cuiva) in nas v. ride. A trece (cuiva) pe la (sau pe linga) nas = a) a trece ceva pe dinaintea ochilor cuiva a amagi; b) a scapa ceva din mina a pierde un prilej favorabil. A da (cuiva) cu ceva pe la nas = a tenta (pe cineva). A lua (cuiva ceva) de sub (sau de la de linga) nas = a lua cuiva ceva din fatza din apropiere. Mama... ia luat farfuria de sub nas. SAHIA N. 57. Ai scoate (cuiva ceva) pe nas = ai reprosha cuiva ceva ai face imputari (amintindui de serviciile care i lea facut altadata). A zvirli sau a arunca (cuiva ceva) in nas = a reprosha a spune direct fara inconjur fara menajamente. Ce te tzii ma dupa mine? racni oshteanul tare inturninduse shi zvirlindui vorbele in nas. SADOVEANU O. VI 127. Ai ieshi (sau ai da cuiva ceva) pe nas = a o patzi in urma unei intimplari. Las’daca nu ia da odihna pe nas zise boierul in gindul sau. CREANGA O. A. 206. Bine bine! cercatzi voi marea cu degetul dar ia! sa vedem cum itzi da de fund? Va vor ieshi ele toate aceste pe nas. id. P. 260. A da (pe cineva) cu nasul de ceva = a duce a impinge a obliga (pe cineva) sa vada un lucru care nul gasea nul vedea sau un lucru rau care la facut. A trinti (sau a inchide) cuiva usha in nas = a) a goni a expedia; a refuza sa primeshti pe cineva; b) a pleca minios inchizind usha cu putere. A nu vedea de nas = a fi neatent; a nu fi in stare sa vada ceva. A nu vedea mai departe decit lungul nasului = (despre oameni) a fi marginit. A da cu nasul (pe undeva) = a trece (pe undeva) intimplator de forma. Ashi arata nasul = a se infatzisha a aparea. Predescu nu vroia sashi arate nasul pe peron. POPA V. 210. Ashi scoate nasul = a ieshi. A da nas(ul) cu cineva = a se intilni cu cineva; a avea curajul indrazneala de a se intilni cu cineva. (A se intilni) nas in nas (cu cineva) = (a se intilni) fatza in fatza (cu cineva). Nu miroase a nas de om = nu e fapta de om vrednic de isprava. Sa umblatzi numai asha frunza frasinelului... shi sa va laudatzi k sintetzi feciori de crai asta nu miroasa a nas de om. CREANGA P. 188. A vorbi (sau a cinta etc.) pe nas = a vorbi (sau a cinta etc.) fonfait. Matache in capul mesii cinta pe nas. CARAGIALE O. III 13. Un bondar rotund in pintec Somnoros pe nas k popii glasuieshtencet un cintec. EMINESCU O. I 87. (Ironic) Ii curge untura (sau grasimea) pe nas = e foarte slab. ♦ Simtzul mirosului; fig. simtz pentru realitatea inconjuratoare. Copoiul are nas. ◊ Expr. A avea nas de prepelicar = a presimtzi a intui exact o situatzie. 2. Proeminentza a unei piese servind pentru a o fixa intro anumita pozitzie pentru a o distantza de alta piesa etc.; cioc. 3. Partea din fatza a fuzelajului unui avion.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
NAS ~uri n. 1) Organ al mirosului shi al respiratziei situat deasupra gurii. ~ acvilin. ~ carn. * A vorbi pe ~ a vorbi fonfait. Cu ~ul in jos a) cuprins de rushine; b) mofluz. A lasa (sau a pune) ~ul in jos (sau in pamant) a fi cuprins de un sentiment de vinovatzie. A (nu) avea ~ a (nu) indrazni. A stramba din ~ a) a manifesta nemultzumire; b) a face mofturi. Ashi baga (sau ashi vari) ~ul in ceva (sau unde nui fierbe oala) a se amesteca nepoftit in treburile altuia. A (nu)shi cunoashte (sau a (nu)shi shti) lungul ~ului a) a (nu)shi shti locul; b) a (nu) shti masura. A da ~ in ~ cu cineva a se intalni fatza in fatza (pe neashteptate) cu cineva. A duce (sau a purta) pe cineva de ~ a) a amagi pe cineva; b) a manipula dupa plac pe cineva. Ai ieshi cuiva (ceva) pe ~ a avea de suferit de pe urma unui folos anterior. A (nu) fi de ~ul cuiva a (nu) fi potrivit pe masura cuiva. A fi cu ~ul de ceara a fi foarte sensibil. ~ in ~ fatza in fatza. Sub ~ aproape de tot. De sub ~ din fatza ochilor. 2) Simtz al realitatzii inconjuratoare. * ~ subtzire simtz ascutzit; spirit subtil. A avea ~ fin a fi perspicace; a avea fler. 3) Proeminentza pe partea dinainte a unui mecanism sau a unei mashini. ~ul avionului. ~ul corabiei. /<lat. nasus
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
nas n. 1. parte rasarita a fetzii organul mirosului; a taia nasul a infrana semetzia (in vechea legislatziune taierea nasului era o pedeapsa infamanta shi persoana astfel slutita era expusa dispretzului shi injosirii); 2. fig. libertate prea mare arogantza: a da nas ashi lua nas; 3. curaj prea mare cutezantza: a nu avea nas ai taia nasul; 4. obraz persoana: asta nu e de nasul tau; a da peste nas a pune la locul sau; a duce (a purta) de nas a purta cu vorba a amagi intr’una; cu nasul in jos umilit trist. [Lat. NASUS].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
nas n. pl. urĭ (lat. nasus shi nasum germ. nase vsl. nosŭ; pv. cat. nas fr. nez. V. nare). Proeminentza din mijlocu fetzeĭ intre ceĭ doĭ obrajĭ gura shi frunte shi care e organu mirosuluĭ. Fig. Libertate prea mare arogantza: atzĭ lua nas. Indrazneala curaj: a nu avea nas sa viĭ. A vorbi pe nas a vorbi afectat shi cu fudulie saŭ a vorbi fornait. Atzĭ sufla nasu atzĭ curatza nasu suflindul. A te intilni nas in nas cu cineva a te intilni bot in bot fatza in fatza. A duce de nas a duce pe cineva dupa placu taŭ. A ride cuĭva in nas aĭ ride cu nepasare in fatza. A taia cuĭva nasu aĭ scurta pretentziile al face respectuos. Cu nasu pe sus (orĭ in sus) arogant mindru. Atzĭ lua nas a prinde curaj a deveni indraznetz arogant. A lasa a pleca nasu a deveni maĭ modest maĭ moderat. Nu e de nasu taŭ nu e de mutra ta nu e p. un inferior k tine. A strimba din nas a face mofturĭ a se arata nemultzumit. A fi cu tzifna’n nas a fi tzifnos mofturos. Atzĭ cunoashte lungu nasuluĭ a shti cit trebuĭe sa indrazneshtĭ cit sa te intinzĭ. A da nas cuĭva al incuraja sa fie obraznic. A da cu nasu de ceva a da peste ceva a intilni ceva. A da in nas a da in bot a cadea de osteneala. A da pe la nas a duce pe la nas a da sa miroasa. Atzĭ lua nasu la purtare a te obraznicĭ. A scoate cuĭva ceva pe nas aĭ imputa ceĭa ce aĭ facut p. el al plictisi aducinduĭ aminte un serviciŭ facut saŭ facindul sa sufere perderĭ marĭ maĭ de cit un cishtig care la avut pe nedrept. Atzĭ baga nasu’n toate a te amesteca in toate.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
nas s. n. pl. násuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
nas s. n. pl. násuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
NAS s. 1. (ANAT.) (inv. shi reg.) nara. 2. (TEHN.) pinten. (~ la o piesa.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
NAS s. 1. (ANAT.) (inv. shi reg.) nara. 2. (TEHN.) pinten. (~ la o piesa.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
nas (násuri) s. n. 1. Organ al mirosului. 2. Nerushinare neobrazare. Megl. nas istr. nǫs. Lat. nāsus (Pushcariu 1154; CandreaDens. 1205; REW 5842) cf. it. naso friul. prov. cat. nas fr. nez. Der. nasos adj. (cu nas mare); nasut adj. (nasos) cuvint suspect care Pushcariu 1157 CandreaDens. 1206 shi REW 5843 il deriva din lat. nāsūtus cf. it. nasuto.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
NAS barnau carina carma nashcarina patlagea trompa.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
nas! interj. 1. (rostita atunci cand stranuta cineva) noroc! sanatate! 2. (tzig.) fugi!
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a arunca (ceva cuiva) in nas expr. a spune (ceva cuiva) cu reprosh
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a arunca flacari pe nas expr. a fi furios
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a da nas in nas cu cineva expr. a se intalni cu cineva in mod neashteptat.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a face pe nas expr. (adol.) a fi exagerat de pretentzios.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a intoarce nasul / spatele (cuiva) expr. a ignora ostentativ (pe cineva).
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a nu vedea mai departe de lungul nasului expr. 1. a fi limitat a avea vederi inguste. 2. a fi lipsit de imaginatzie.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a nui ajunge cu prajina la nas expr. a fi infumurat / ingamfat
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a nushi vedea lungul nasului expr. 1. a nushi da seama de ce e in stare sa faca cu propriile puteri. 2. a fi ingamfat / infatuat; a fi obraznic.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a scoate flacari pe nas expr. 1. a fi furios / manios. 2. a sudui a blestema.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a scoate panglici pe nas expr. a spune minciuni.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a se impiedica de nas expr. (glum.) a avea nasul lung.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a se lasa dus de nas expr. a se lasa pacalit.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a sparge la nas expr. (intl.) a bate.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a sufla (ceva) de sub nasul cuiva expr. ashi insushi un lucru care apartzine de drept altuia sau care ar dori sa shil insusheasca altcineva.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a suge nasul la mortzi expr. (obs.) v. a o suge.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a umbla cu nasul pe sus expr. a fi ingamfat a fi increzut / plin de sine.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ai (mai) taia din nas expr. a impune cuiva o atitudine respectuoasa a da cuiva o lectzie de bunacuviintza.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ai cadea (cuiva) parul din nas expr. (adol.) a fi surprins / uluit.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ai cadea nasul expr. 1. ashi pierde indrazneala sau ingamfarea; a ramane rushinat / umil. 2. ashi pierde privilegiile.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ai ieshi pe nas expr. a avea necazuri mari.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ai ieshi taratza pe nas expr. a se enerva.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ai muta (cuiva) nasul din loc expr. (iron.) a raspandi un miros greu a duhni a putzi.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ai pica nasul (cuiva) expr. ashi pierde indrazneala sau ingamfarea a ramane rushinat / umilit.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ai rade (cuiva) in fatza / in nas / in obraz expr. ashi bate joc (in mod) fatzish (de cineva); a sfida (pe cineva).
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ai trage (cuiva) un ibrishin pe la nas expr. (reg.) a ironiza a rade (de cineva).
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ai tranti (cuiva) usha in nas expr. 1. a refuza discutzia cu cineva. 2. a refuza sa primeasca pe cineva. 3. a vinde (un obiect).
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ashi baga nasul in toate expr. v. ashi baga botul.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ashi lua nasul la purtare expr. a se obraznici.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ashi scoate nasul la iveala expr. a aparea a se infatzisha.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ashi tzine nasul pe sus expr. a fi ingamfat; a se umfla in pene.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
cu shpritzu’ / tzuican nas expr. ametzit de bautura beat.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
mancatziai nasul! expr. (eufem. glum.) fireai tu sa fii!
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
nas in cur expr. (glum. vulg.) v. nas (1).
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
nas, nasurisubstantiv neutru
- 1. Parte mediana proeminenta a fetzei situata intre obraji frunte shi gura servind k organ al respiratziei shi al mirosului. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Nas acvilin. Nas carn. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Apoi mai baietzi sa va jucatzi dar sa nu va batetzi asha: k uite tu TZilica tziai turtit nasu. BUJOR S. 174. DLRLC
- Nasul i era cam adus. ISPIRESCU U. 28. DLRLC
- Curteanul cel care sta linga capatiiul califului apropie de nasul adormitului un burete inmuiat in otzet de trandafir. CARAGIALE P. 132. DLRLC
- 1.1. Miros dezvoltat fin. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: miros
- Copoiul are nas. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- 1.2. Simtz de orientare in imprejurari dificile capacitate de intuire exacta a unei situatzii. DEX '09
- 1.3. Simtz al realitatzii inconjuratoare. DLRLC NODEX
- Nas subtzire = simtz ascutzit; spirit subtil. NODEX
- A avea nas fin = a fi perspicace; a avea fler. NODEX
-
- Sub (sau rar in) nasul cuiva sau sub nas = in imediata apropiere in fatza sub ochii cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Mama... ia luat farfuria de sub nas. SAHIA N. 57. DLRLC
- De sub nas = din fatza ochilor. NODEX
-
- (In legatura cu verbe k „a vorbi” „a canta” etc.) pe nas = cu timbru nazal. DEX '09 DLRLC NODEXsinonime: fonfait
- Matache in capul mesii cinta pe nas. CARAGIALE O. III 13. DLRLC
- Un bondar rotund in pintec Somnoros pe nas k popii glasuieshtencet un cintec. EMINESCU O. I 87. DLRLC
-
- A avea nas sau ashi ridica nasul = cuteza, indrazni. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- De ia mai da lui nasul sa mai miroase peaici apoi las’! CREANGA P. 28. DLRLC
- Gospodarii buni... nushi radica nasul mai sus decit se cuvine. ALECSANDRI T. I 165. DLRLC
-
- Ashi lua nasul la purtare = a deveni prea indraznetz. DEX '09 DLRLCsinonime: obraznici
- A (nu) shi cunoashte (sau vedea shti) lungul nasului = a (nu) shi da seama cat e in stare sa faca cu puterile proprii; a (nu) shi da seama de masura care trebuie so pastreze fatza de altzii; a (nu) se comporta cuviincios. DEX '09 DLRLC NODEX
- Viindui cu greatza de atita cutezare vru... sai arate k nushi cunoashte lungul nasului. ISPIRESCU U. 109. DLRLC
-
- Ai cadea (sau ai pica) nasul cuiva = ashi pierde indrazneala sau ingamfarea a ramane rushinat umilit. DEX '09 DLRLC
- Nutzi cade (sau pica) nasul daca... = nu tzi se intampla nimic nutzi pierzi demnitatea daca... DEX '09
- Nui ajungi (nici) cu prajina la nas = e foarte increzut ingamfat. DEX '09 DLRLC
- (A umbla sau a fi a se tzine) cu nasul (pe) sus = a (fi) increzut sfidator. DEX '09 DLRLC
- A stramba din nas = a fi nemultzumit; a face mofturi. DEX '09 DLRLC NODEX
- A da nas (cuiva) = a ingadui prea multe (cuiva). DEX '09 DLRLC
- Tu le dai nas shi le tzii hangul. CREANGA A. 39. DLRLC
-
- A taia (sau a scurta) nasul (cuiva) sau a da (cuiva) peste nas = a pune la locul lui (pe cineva). DEX '09 DLRLC
- K sai taie nasul i raspunsa: Ba mai bine sa mori tu! SHEZ. III 27. DLRLC
-
- A taia (sau a scurta) nasul (cuiva) = a pedepsi pe cineva desfigurandul prin mutilarea nasului. DLRLC
- Intimpinind pre Joldea il birui shi prinzindul i taie nasul. NEGRUZZI S. I 444. DLRLC
-
- Ai scoate (cuiva ceva) pe nas = ai reprosha (cuiva ceva) (cu rautate). DEX '09 DLRLC
- Ai trece pe sub nas = reprosha. DLRLCsinonime: reprosha
- Vad k ma socotitzi ahtiat dupa averi shi milioane cum mia trecuto aceasta pe sub nas shi prietenul Zaharia. C. PETRESCU R. DR. 178. DLRLC
-
- A da (cuiva) peste nas = a pune (pe cineva) la locul lui; a spune (cuiva) vorbe aspre pentru al pune la punct. DLRLC
- A (nu) fi (sau face) de nasul cuiva = a (nu) fi potrivit cu cineva a (nu) corespunde cuiva a (nu) fi pentru cineva a (nu) i se cuveni cuiva. DEX '09 DLRLC NODEX
- Imi aduce... doua sticle de lichior... – De unde le gasishi ma uritule? – intreb – astea nu sint de nasul tau! C. PETRESCU I. II 124. DLRLC
- Itzi dau o parohie asha k de nasul sfintzieitale. STANOIU C. I. 39. DLRLC
-
- A fi cu nasul de ceara = a fi foarte susceptibil sensibil. DEX '09 DLRLC NODEX
- A lasa (sau a pune) nasul in jos sau in pamant = a se simtzi vinovat. DEX '09 DLRLC NODEXsinonime: rushina
- George puse nasul in pamint shi tacu. REBREANU I. 24. DLRLC
-
- A se intoarce (de undeva) cu nasul in jos = a se intoarce rushinat. DEX '09 DLRLC NODEX
- Ceash mai ride sa te vaz intorcindute cu nasul in jos! ISPIRESCU L. 15. DLRLC
-
- Satzi fie in nas! = satzi fie rushine! DEX '09 DLRLC
- Ashi baga (sau ashi vari) nasul in ceva (sau undeva in toate unde nui fierbe oala) = a se amesteca intro afacere intro problema (care nul priveshte). DEX '09 DLRLC NODEX
- Pretutindenea virindushi nasul au venit la acest... izvor. TZICHINDEAL F. 32. DLRLC
-
- A duce (sau a purta ori rar a tari) de nas (pe cineva) = a domina a stapani a conduce (pe cineva) determinandul sa faca ceva (care nu este in interesul sau). DEX '09 DLRLC NODEX
- Nu e om sa se lase dus de nas. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 306. DLRLC
- Pre dinsul amorul nul tiriie de nas. NEGRUZZI S. I 63. DLRLC
-
- A(i) trece (cuiva) pe la (sau pe langa) nas = a(i) trece pe dinaintea ochilor; a pierde un prilej favorabil. DEX '09 DLRLC
- A da (cuiva) cu ceva pe la nas = a tenta (pe cineva). DEX '09 DLRLCsinonime: tenta
- A arunca (cuiva ceva) in nas = a spune (cuiva ceva) direct fara menajamente. DEX '09 DLRLC
- Ce te tzii ma dupa mine? – racni oshteanul tare inturninduse shi zvirlindui vorbele in nas. SADOVEANU O. VI 127. DLRLC
-
- Ai rade cuiva in nas = a rade cuiva in fatza batandushi joc de el. DEX '09 DLRLC
- Ai ieshi (sau ai da) pe nas = a o patzi a i se infunda. DEX '09 DLRLCsinonime: patzi
- Las’ daca nu ia da odihna pe nas zise boierul in gindul sau. CREANGA O. A. 206. DLRLC
- Bine bine! cercatzi voi marea cu degetul dar ia! sa vedem cum itzi da de fund? Va vor ieshi ele toate aceste pe nas. CREANGA P. 260. DLRLC
-
- Ai ieshi cuiva (ceva) pe nas = a avea de suferit de pe urma unui folos anterior. NODEX
- A(i) intoarce nasul (cuiva) = a ignora ostentativ (pe cineva) a intoarce spatele (cuiva). DEX '09
- A tranti (sau a inchide cuiva) usha in nas = a refuza sa primeasca (pe cineva). DEX '09 DLRLC
- A tranti (sau a inchide cuiva) usha in nas = a pleca suparat de la cineva inchizand usha cu putere. DEX '09 DLRLC
- A da (pe cineva) cu nasul de ceva = a duce a impinge a obliga (pe cineva) sa vada un lucru care nul gasea nul vedea sau un lucru rau care la facut. DLRLC
- A se impiedica de nas = avea nasul excesiv de lung. DEX '09
- A nu vedea de nas = a fi neatent; a nu fi in stare sa vada ceva. DEX '09 DLRLC
- A nu vedea mai departe decat lungul nasului = a fi marginit. DEX '09 DLRLC
- A da cu nasul (pe undeva) = a trece (pe undeva) in graba sau intamplator de forma. DEX '09 DLRLC
- Ashi arata sau a(shi) scoate nasul (la iveala) = aparea, infatzisha. DEX '09 DLRLCsinonime: aparea infatzisha
- Predescu nu vroia sashi arate nasul pe peron. POPA V. 210. DLRLC
-
- A da nas(ul) cu cineva = a se intalni cu cineva pe neashteptate (shi fara a dori); a avea curajul de a se intalni cu cineva. DEX '09 DLRLC
- (A se intalni) nas in nas (cu cineva) = (a se intalni) fatza in fatza (cu cineva). DEX '09 DLRLC NODEX
- Nu miroase a nas de om = nu e fapta de om vrednic. DEX '09 DLRLC
- Sa umblatzi numai asha frunza frasinelului... shi sa va laudatzi k sintetzi feciori de crai asta nu miroasa a nas de om. CREANGA P. 188. DLRLC
-
- Ii curge untura (sau grasimea) pe nas = e foarte slab. DEX '09 DLRLC
-
- 2. Proeminentza a unei piese care serveshte la fixarea piesei intro anumita pozitzie sau la ghidarea ridicarea sau distantzarea unei alte piese. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: cioc
- 3. Partea anterioara a fuzelajului unui avion sau a corpului unei nave. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Nasul avionului. Nasul corabiei. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
-
etimologie:
- nasus DEX '09 DEX '98 NODEX