NAS nasuri s. n. 1. Parte proeminenta a fetzei intre frunte shi gura servind la respiratzie shi k organ al mirosului. Apoi mai baietzi sa va jucatzi dar sa nu va batetzi asha: k uite tu TZilica tziai turtit nasu. BUJOR S. 174. Nasul i era cam adus. ISPIRESCU U. 28. Curteanul cel care sta linga capatiiul califului apropie de nasul adormitului un burete inmuiat in otzet de trandafir. CARAGIALE P. 132. ◊ Expr. A avea nas ashi ridica nasul sau ai da (cuiva) nasul = a indrazni a cuteza. De ia mai da lui nasul sa mai miroase peaici apoi las’! CREANGA P. 28. Gospodarii buni... nushi radica nasul mai sus decit se cuvine. ALECSANDRI T. I 165. Ashi lua nasul la purtare v. lua. Ashi cunoashte (sau vedea) lungul nasului = (mai ales in constructzii negative) ashi da seama cit e in stare sa faca cu cunoshtintzele sau cu puterile proprii; ashi da seama de masura care trebuie so pastreze fatza de altzii; a nu se obraznici. Viindui cu greatza de atita cutezare vru... sai arate k nushi cunoashte lungul nasului. ISPIRESCU U. 109. Ai cadea nasul= ashi pierde cutezantza ingimfarea. Nui ajungi cu prajina la nas = e foarte increzut ingimfat. (A umbla sau a fi a se tzine) cu nasul (pe) sus = (a fi) infumurat increzut; ashi da importantza. A strimba din nas v. strimba. A da (cuiva) nas = a ingadui (cuiva) prea multea lasa sau a incuraja pe cineva sa se obrazniceasca. Tu le dai nas shi le tzii hangul. CREANGA A. 39. A taia (sau a scurta) nasul (cuiva) = a) a pedepsi pe cineva desfigurindul prin mutilarea nasului. Intimpinind pre Joldea il birui shi prinzindul i taie nasul. NEGRUZZI S. I 444; b) a pune la locul lui (pe cineva) a pune capat ingimfarii sau obrazniciei (cuiva). K sai taie nasul i raspunsa: Ba mai bine sa mori tu! SHEZ. III 27. A da (cuiva) peste nas = a pune (pe cineva) la locul lui; a spune (cuiva) vorbe aspre pentru al pune la punct. (Neobishnuit) Ai trece pe sub nas = ai reprosha. Vad k ma socotitzi ahtiat dupa averi shi milioane cum mia trecuto aceasta pe sub nas shi prietenul Zaharia. C. PETRESCU R. DR. 178. Nui (sau nu face) de nasul tau (lui etc.) = nu meritzi e mai presus de ceea ce tzi se cuvine. Imi aduce... doua sticle de lichior... De unde le gasishi ma uritule? intreb astea nu sint de nasul tau! C. PETRESCU I. II 124. (A fi) k de nasul tau (lui etc.) = (a fi) potrivit cu... Itzi dau o parohie asha k de nasul sfintzieitale. STANOIU C. I. 39. Ai veni mushtarul la nas = a se minia a se supara. Ai tremura nasul = a fi suparat; a se enerva. A fi cu nasul de ceara = a fi extrem de susceptibil. A lasa (sau a pune) nasul in jos (sau in pamint) = a se rushina a se simtzi vinovat. George puse nasul in pamint shi tacu. REBREANU I. 24. A se intoarce (de undeva) cu nasul in jos = a se intoarce rushinat cu coada intre picioare; a se intoarce suparat mofluz. Ceash mai ride sa te vaz intorcindute cu nasul in jos! ISPIRESCU L. 15. Satzi fie in nas! = satzi fie rushine! Ashi baga (sau ashi viri) nasul in ceva (undeva sau in toate) = a se amesteca in ceva (undeva sau in toate). Pretutindenea virindushi nasul au venit la acest... izvor. TZICHINDEAL F. 32. Nutzi viri nasul unde nutzi fierbe oala. A duce a purta sau rar a tiri de nas (pe cineva) = a determina (pe cineva) sa faca tot ce voim; a amagi a inshela. Nu e om sa se lase dus de nas. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 306. Pre dinsul amorul nul tiriie de nas. NEGRUZZI S. I 63. A scoate panglici pe nas = a) a face scamatorii; b) a mintzi a inshela. A pune (cuiva) belciug de (sau in la) nas v. belciug. (Ai) ride (cuiva) in nas v. ride. A trece (cuiva) pe la (sau pe linga) nas = a) a trece ceva pe dinaintea ochilor cuiva a amagi; b) a scapa ceva din mina a pierde un prilej favorabil. A da (cuiva) cu ceva pe la nas = a tenta (pe cineva). A lua (cuiva ceva) de sub (sau de la de linga) nas = a lua cuiva ceva din fatza din apropiere. Mama... ia luat farfuria de sub nas. SAHIA N. 57. Ai scoate (cuiva ceva) pe nas = ai reprosha cuiva ceva ai face imputari (amintindui de serviciile care i lea facut altadata). A zvirli sau a arunca (cuiva ceva) in nas = a reprosha a spune direct fara inconjur fara menajamente. Ce te tzii ma dupa mine? racni oshteanul tare inturninduse shi zvirlindui vorbele in nas. SADOVEANU O. VI 127. Ai ieshi (sau ai da cuiva ceva) pe nas = a o patzi in urma unei intimplari. Las’daca nu ia da odihna pe nas zise boierul in gindul sau. CREANGA O. A. 206. Bine bine! cercatzi voi marea cu degetul dar ia! sa vedem cum itzi da de fund? Va vor ieshi ele toate aceste pe nas. id. P. 260. A da (pe cineva) cu nasul de ceva = a duce a impinge a obliga (pe cineva) sa vada un lucru care nul gasea nul vedea sau un lucru rau care la facut. A trinti (sau a inchide) cuiva usha in nas = a) a goni a expedia; a refuza sa primeshti pe cineva; b) a pleca minios inchizind usha cu putere. A nu vedea de nas = a fi neatent; a nu fi in stare sa vada ceva. A nu vedea mai departe decit lungul nasului = (despre oameni) a fi marginit. A da cu nasul (pe undeva) = a trece (pe undeva) intimplator de forma. Ashi arata nasul = a se infatzisha a aparea. Predescu nu vroia sashi arate nasul pe peron. POPA V. 210. Ashi scoate nasul = a ieshi. A da nas(ul) cu cineva = a se intilni cu cineva; a avea curajul indrazneala de a se intilni cu cineva. (A se intilni) nas in nas (cu cineva) = (a se intilni) fatza in fatza (cu cineva). Nu miroase a nas de om = nu e fapta de om vrednic de isprava. Sa umblatzi numai asha frunza frasinelului... shi sa va laudatzi k sintetzi feciori de crai asta nu miroasa a nas de om. CREANGA P. 188. A vorbi (sau a cinta etc.) pe nas = a vorbi (sau a cinta etc.) fonfait. Matache in capul mesii cinta pe nas. CARAGIALE O. III 13. Un bondar rotund in pintec Somnoros pe nas k popii glasuieshtencet un cintec. EMINESCU O. I 87. (Ironic) Ii curge untura (sau grasimea) pe nas = e foarte slab. ♦ Simtzul mirosului; fig. simtz pentru realitatea inconjuratoare. Copoiul are nas. ◊ Expr. A avea nas de prepelicar = a presimtzi a intui exact o situatzie. 2. Proeminentza a unei piese servind pentru a o fixa intro anumita pozitzie pentru a o distantza de alta piesa etc.; cioc. 3. Partea din fatza a fuzelajului unui avion.