IUBÍ iubesc vb. IV. 1. Tranz. A fi indragostit a simtzi o mare afectziune pentru o persoana (de sex opus). ♦ Refl. recipr. A avea sentimente de dragoste unul fatza de celalalt; spec. a avea relatzii sexuale cu o persoana (de sex opus). 2. Tranz. A avea afectziune deosebita fatza de cineva sau ceva. 3. Tranz. Ai placea sa... Din sl. ljubiti.

iubi [At: COD. VOR. 112/4 / V: ibi / Pzi: ~besc (inv) ibesc / E: vsl любити] 12 vt (Ioc a uri) A simtzi pentru cineva sau ceva (o mare) afectziune. 34 vt (Ioc a uri) A avea pentru cineva sau pentru ceva (o mare) simpatie shi admiratzie. 5 vt (SHi inv ilv a ~ mai mult (sau mai bine mai vartos) sa... ori a mai ~) A prefera. 6 vt (Inv) A alege. 7 vt (Inv) A pofti. 8 vt (Inv) A dori ceva. 9 vt(a) A avea o mare atractzie fizica pentru cineva. 1011 vtrr A avea sentimente de dragoste (unul pentru celalalt). 1213 vtrr A avea relatzii sexuale (unul cu altul).

IUBÍ iubesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. recipr. A fi indragostit a simtzi o mare afectziune pentru o persoana de sex opus. ♦ Refl. recipr. A avea relatzii sexuale cu o persoana de sex opus. 2. Tranz. shi refl. recipr. A tzine extrem de mult la cineva sau la ceva. 3. Tranz. Ai placea sa... Din sl. ljubiti.

IUBÍ iubesc vb. IV. Tranz. 1. A simtzi dragoste pentru o persoana de sex opus a fi indragostit de cineva; a avea relatzii de dragoste cu cineva. Oh tu shtii de buna seama K din suflet il iubesc SHi tu shtii k patimesc Pentru Sandru draga mama. COSHBUC P. II 211. Te iubeam cu ochi pagini. EMINESCU O. I 192. Mult ah! mult in viatza eu team iubit pe tine. ALECSANDRI P. A. 63. ◊ Absol. Pineram de nu iubeam Unde ma culcam dormeam; Dar acum de cind iubesc Nu pot sa ma odihnesc. JARNÍKBIRSEANU D. 12. ◊ Refl. reciproc. Sau dat a se iubi inca mai cu duioshie. SBIERA P. 239. Hai mindro sa ne iubim Camindoi ne potrivim SHi la ochi shi la sprincene K doi porumbashi la pene. JARNÍKBIRSEANU D. 49. 2. A nutri un sentiment puternic de afectziune (uneori shi de admiratzie) pentru cineva; a tzine foarte mult la cineva sau la ceva a indragi. Ashi iubi patria. ▭ Nu tziai iubit poporul maiestate! Sau nu lai intzeles shi e tot una. VLAHUTZA O. A. 38. In tine iubesc lumea prezent shi viitor. ALECSANDRI T. II 106. Obshtea nea trimis... satzi spunem k norodul nu te vrea nici te iubeshte. NEGRUZZI S. I 139. 3. (Invechit; urmat de un verb la conjunctiv sau la infinitiv) Ai placea sa... Judecatori ce nu iubesc a li cinta cucul din fatza. CREANGA A. 150. De vreme ce Alecu iubeshte mult a zugravi de aceea babaca teash ruga k sai tocmeshti un dascal de zugravit. KOGALNICEANU S. 86. In copilarie iubeam sa ma opresc Pe murii manastirii. ALEXANDRESCU M. 10.

A IUBÍ ~ésc tranz. 1) (persoane de sex opus) A trata cu sentimente de dragoste. 2) A trata cu un deosebit atashament sufletesc. Ashi ~ tzara. Ashi ~ mama. /<sl. ljubiti

A SE IUBÍ ma ~ésc intranz. A avea relatzii de dragoste (cu cineva); a se dragosti. /<sl. ljubiti

iubì v. 1. a avea inclinatziune pentru cineva; 2. a simtzi placere a avea gust pentru ceva. [Slav. LĬUBITI].

ibi v vz iubi corectata

ighi v vz iubi

ĭubésc v. tr. (vechĭ lĭubesc k in Ps. S. 118 140 d. vsl. lĭubiti ruda cu lat. libére atzĭ placea sa shi germ. lieben a ĭubi. V. libov ibovnic). Simt afectziune amicitzie gust inclinatziune pentru cineva saŭ ceva mĭe drag imĭ place: Romeo o ĭubea pe Julieta parintziĭ ĭubesc copiiĭ soldatu ĭubeshte patria invatzatziĭ ĭubesc shtiintza. Fam. e maĭ uzitat mĭe drag shi imĭ place.

iubí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. iubésc imperf. 3 sg. iubeá; conj. prez. 3 sa iubeásca

iubí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. iubésc imperf. 3 sg. iubeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. iubeásca

IUBÍ vb. 1. a (se) indragi a (se) placea (inv.) a (se) libovi. (La ~ de cum la vazut.) 2. (pop.) a se dragosti. (Se ~ cu ea.) 3. v. placea.

IUBÍ vb. v. dori jindui pofti ravni voi vrea.

IUBI vb. 1. a (se) indragi a (se) placea (inv.) a (se) libovi. (La ~ de cum la vazut.) 2. (pop.) a se dragosti. (Se ~ cu ea.) 3. ai placea. (~ sa mearga la vinat.)

iubi vb. v. DORI. JINDUI. POFTI. RIVNI. VOI. VREA.

A (se) iubi ≠ a (se) uri

A iubi ≠ a uri

A se iubi ≠ a se uri

iubí (iubésc iubít) vb. A fi indragostit. Var. (inv.) liubi. Sl. ljubiti (Miklosich Slaw. Elem. 29; Cihac II 151; DAR) cf. bg. ljuba sl. ljubiti rut. ljubyty rus. ljubitĭ. Este cuvint comun (ALR I 249). Der. iubire s. f. (dragoste); iubit s. n. (dragoste); iubit s. m. (persoana iubita dragutz amant); iubita s. f. (amanta ibovnica dragutza); iubitor adj. (care iubeshte); iubetz adj. (pasionat); iubaretz adj. (pasionat); (l)iuboste s. f. (inv. dragoste) cu var. iboste s. f. (dragoste) din sl. *ljubostĭ; libov s. n. (inv. dragoste) din sl. *ljubovĭ cf. bg. libov; libovi vb. refl. (Bucov. a se desfata a se distra a trindavi) din sl. ljubovati cf. rus. ljubovati sja; ibovnic (var. libovnic) s. m. (amant iubit) din sl. ljubovnikŭ cf. bg. libovnik; ibovnica s. f. (amanta concubina tziitoare); preaiubi vb. (inv. a face dragoste) format pe baza sl. prĕljubiti.

NEMO PATRIAM QUIA MAGNA EST AMAT SED QUIA SUA (lat.) nimeni nushi iubeshte patria fiindca este mare ci pentru k este a sa Seneca „Epistulae” 66 26.

PAUCI QUOS AEQUUS AMAVIT IUPITER (lat.) putzini (sunt) cei care ia iubit dreptul Iupiter Vergiliu „Eneida” VI 129130. Referire la rarii muritori care ocrotitzi de Iupiter au ieshit din Infern. Cu alte cuvinte putzini sunt cei favorizatzi de soarta.

SI VIS AMARI AMA! (lat.) daca vrei sa fii iubit iubeshte! Seneca „Epistulae ad Lucilium” IX 6.

A quoi bon tant d’amis? Un seul suffit quand il nous aime. (fr. „La ce bun atitzia prieteni? Unul singur e de ajuns daca ne iubeshte”). Cuvintele apartzin fabulistului francez Florian (secolul al XVIIIlea). Fac parte din fabula: Iepurele prietenii sai shi cei doi capriori shi vor sa arate k e mai bine sa ai un singur prieten bun sincer devotat care te iubeshte intradevar decit sa te inconjuri cu prea multzi care itzi sint prieteni doar cu numele. Cu doua veacuri mai inainte poetul francez Guy du Faur de Pibrac (secolul al XVIlea) in Quatrains contenant préceptes et enseignements utiles pour la vie de l’homme (Catrene cuprinzind precepte shi invatzaminte folositoare pentru viatza omului) sustzinea o idee apropiata intro forma mai amuzanta: „Les amis de l’heure présente Ont le naturel du melon: Il faut en essayer cinquante Avant d’en rencontrer un bon.” (Prietenii din ziua de azi / sint aidoma pepenilor: / Trebuie sa incerci cincizeci / pina dai de unul bun). LIT.