MÍNTE mintzi s. f. 1. Facultatea de a gandi de a judeca de a intzelege; ratziune intelect. ◊ Loc. adj. Cu minte = cu judecata normala sanatoasa; p. ext. intzelept. ◊ Loc. adj. shi adv. Fara (de) minte = nebun; nesocotit nesabuit. ◊ Expr. Ieshit din mintzi = nebun; care shia pierdut cumpatul. Ashi ieshi din mintzi = a innebuni; ashi pierde cumpatul. Intreg (sau zdravan etc.) la minte = cu judecata normala sanatoasa. A fi in toate mintzile = a fi in deplinatatea facultatzilor mintale; a fi matur. Ashi pierde mintzile (sau mintea) sau a nu fi in toate mintzile = a innebuni sau a fi nebun. A invatza pe cineva minte = a pedepsi pe cineva pentru al face sa fie mai ratzional. A se framanta cu mintea sau ashi framanta mintea (sau mintzile) = a se gandi mult ashi bate capul. Ashi aduna mintzile = a nu mai fi distrat a se concentra. Ai sta (cuiva) mintea in loc se spune cand cineva ramane uluit shi nu mai shtie ce sa faca sau ce sa spuna. ♦ Gand cuget; imaginatzie; memorie. ◊ Expr. Ai veni cineva in minte sau ai trece ai da ai trasni cuiva ceva prin minte = a se gandi (dintrodata) la cineva sau la ceva. A fi dus cu mintea (sau cu mintzile) = a fi cufundat in ganduri. A avea (pe cineva sau ceva) in minte = a) a fi preocupat (de cineva sau de ceva); b) a avea intentzia sa faca ceva. 2. Judecata sanatoasa mod just de a ratziona; intzelepciune chibzuintza. ◊ Expr. Ai veni (cuiva) mintzile acasa (sau la loc la cap) sau ashi baga mintzile in cap = a deveni mai intzelept mai chibzuit; a se cumintzi. Ashi pune mintea cu cineva = a lua in serios pe cineva (care nu merita). Ai lua (sau ai suci ai fura) cuiva mintea (sau mintzile) = a face pe cineva sashi piarda judecata sa nu mai shtie ce face. A scoate pe cineva din mintzi = a) a face pe cineva sashi piarda judecata a zapaci; b) a enerva la culme a mania. ♦ Inteligentza istetzime iscusintza. ◊ Expr. A ajunge (sau a cadea a fi etc.) in mintea copiilor = a avea judecata slabita (din cauza batranetzii). La mintea omului (sau a cocoshului) = ushor de intzeles clar. 3. Imaginatzie fantezie. Lat. mens ntis.

minte sf [At: PSALT. HUR. 115^V/13 / V: (inv) mente / Pl: ~ntzi / E: ml mens tis] 1 Facultate de a gandi de a judeca de a intzelege Si: ratziune. 2 (Ioc trup) Spirit. 3 (Ivp; detenninat prin „toata” „intreaga” „buna”) Stare de integritate a facultatzilor mintale. 4 (Ila) Cu ~ Cu judecata normala sanatoasa. 5 (Ial; pex) Cumpatat. 67 (Ils ila) Fara (de) ~ sau fara mintzi (Om) lipsit de ratziune. 89 (Pex; iljv) Fara (de) ~ sau fara mintzi (In mod) nesocotit. 10 (Inv; ils) Fara de ~a Fapta nechibzuita. 11 (irg; ie) A nushi fi in ~ (sau in mintzi) A fi nebun. 1213 (Iljv) Ieshit din mintzi (sau rar din ~) (Care este) nebun. 1415 (Ial) (Care este) necontrolat. 16 (Ilv) Ashi pierde ~a (sau mintzile) sau a(shi) ieshi din ~ (sau din mintzi) A innebuni. 17 (Ial) Ashi pierde cumpatul. 18 (Ilv) Ashi rataci ~a (sau mintzile) A innebuni. 1920 (Ie) A (nu) fi in (sau inv; cu) toata ~a sau in toate ~ntzile A (nu) fi in deplinatatea facultatzilor mintale. 2122 (Iae pex) A (nu) fi matur. 23 (Ie) A lua (sau rar a fura a rapi a pierde cuiva) mintzile (ori ~a) sau a scoate (sau a lua reg a shtilbura) (pe cineva) din mintzi (ori din ~) A face pe cineva sa nu mai ratzioneze sashi piarda controlul judecata Si: a zapaci. 24 (Ie) A suci ~a (sau mintzile cuiva) (reg) a lua de mintzi (pe cineva) A zapaci. 25 (iae) A face sa se indragosteasca nebuneshte. 26 (Reg; ie) A se aluneca cu ~a Ashi pierde judecata. 27 (Pfm; ie) Ashi bea mintzile A se imbeciliza din cauza bauturii. 28 (Ie) A se framanta cu ~a sau ashi framanta ~a (sau mintzile) A se gandi mult ashi bate capul. 29 (Inv; ie) Ashi veni in ~ A deveni intzelept. 30 (Pop; iae) Ashi recapata calmul Si: a se calma a se linishti. 3132 (Ie) A (nu) fi intreg la (sau de) ~ A (nu) fi cu judecata normala sanatoasa 33 (Fig) Om persoana care ratzioneaza. 34 Cuget. 35 Atentzie. 36 Imaginatzie. 37 Memorie. 38 (Fam; ie) Unde mis ~ntzile? Se spune pentru a scuza lipsa de atentzie o scapare. 39 (Ie) Unde tzie ~a (sau tzis vis etc.) ntzile? Se spune pentru a reprosha lipsa de atentzie neglijentza in executarea unei actziuni. 40 (Pfm; ie) Itzi sta ~an loc Indica cel mai inalt grad de uluire de surprindere. 41 (ilav) in ~ In gand fara a vorbi sau a gesticula. 42 (Inv; ie) De ~a mea (sau a ta a sa etc.) Din proprie initziativa. 43 (lv) Ai veni (cuiva ceva) in ~ Ashi aminti de ceva. 44 (Ie) Ai trece (sau ai trasni reg ai pica cuiva ceva) prin ~ A se gandi la ceva. 45 (Iae icn) A nu banui. 46 (Iae) Ashi imagina. 47 (Inv; ie) A avea (ceva) in ~ A intentziona. 48 (Iae) A fi preocupat de ceva sau de cineva. 4950 (Ie; icn) A (nu)shi pune ~a (cu cineva sau cu ceva) A (nu) lua in serios pe cineva sau ceva. 51 (Ie) A fl dus cu ~a (sau cu mintzile) A fi cufundat in ganduri a fi distrat neatent. 52 (Ilv) Ashi aduna mintzile A se concentra. 53 Mod de a gandi de a judeca. 54 (Inv; ie) A fi intro ~ (cu cineva) A avea aceeashi parere cu cineva. 55 (Ivp) Intentzie. 56 (Pre) Inteligentza. 57 Perspicacitate. 58 Discernamant. 59 Capacitate intelectuala Vz cap creier. 60 (Reg; ie) A fi orb de ~ A fi prost. 61 (Inv; ie) A nuI ajunge (pe cineva) ~a A nu fi in stare sa intzeleaga ceva. 62 (Ie) A fi ( sau a ajunge a da a cadea) in ~a copiilor A nu mai judeca cum trebuie din cauza batranetzii. 63 (Ie) La ~a omului (fam a cocoshului) Ushor de intzeles clar. 64 (Fig) Ganditor. 65 Intzelepciune. 66 Chibzuintza. 67 Cumpatare. 68 Cumintzenie. 69 (Pfm; ie) ~a romanului (sau moldoveanului) cea de pe urma Intzelepciune care o capata cineva dupa ce a greshit actzionand pripit. 70 (Pop; ie) Ai minte! Indemn de a nushi pierde cumpatul. 71 (Inv; ilav) Cu ~ buna Cu chibzuiala. 72 (Fam; ie) Ai veni (cuiva) ~a (sau mintzile) in (sau la) cap (sau acasa la loc) A se cumintzi. 73 (Iae) A deveni mai intzelept. 74 (Iae; pex) A se maturiza. 75 (SHi la Imt; ie) Ashi vari (sau ashi baga) mintzilen cap A judeca cu seriozitate. 76 (Iae) A renuntza la planuri nesocotite Si: a se cumintzi. 77 (Reg; d. copii; ila) Ajuns de ~ Ajuns la varsta intzelegerii. 78 (Inv) Invatzatura. 79 (Ie) A (se) invatza ~ A trage invatzaturi dintro intamplare personala neplacuta. 80 (Iae) A se obishnui sa fie prevazator atent. 81 (Ie) A invatza (pe cineva) ~ A face pe cineva sa devina intzelept chibzuit. 82 (Iae) A pedepsi pe cineva pentru al face sa fie mai cu judecata. 83 (Ivr) Parabola.

MÍNTE mintzi s. f. 1. Facultatea de a gandi de a judeca de a intzelege; ratziune intelect. ◊ Loc. adj. Cu minte = cu judecata normala sanatoasa; p. ext. intzelept. ◊ Loc. adj. shi adv. Fara (de) minte = nebun; nesocotit nesabuit. ◊ Expr. Ieshit din mintzi = nebun; care shia pierdut cumpatul. Ashi ieshi din mintzi = a innebuni; ashi pierde cumpatul. Intreg (sau zdravan etc.) la minte = cu judecata normala sanatoasa. A fi in toate mintzile = a fi in deplinatatea facultatzilor mintale; a fi matur. Ashi pierde mintzile (sau mintea) sau a nu fi in toate mintzile = a innebuni sau a fi nebun. A invatza pe cineva minte = a pedepsi pe cineva pentru al face sa fie mai cu judecata. A se framanta cu mintea sau ashi framanta mintea (sau mintzile) = a se gandi mult ashi bate capul. Ashi aduna mintzile = a nu mai fi distrat a se concentra. Ai sta (cuiva) mintea in loc se spune cand cineva ramane uluit shi nu mai shtie ce sa faca sau ce sa zica. ♦ Gand cuget; imaginatzie; memorie. ◊ Expr. Ai veni cineva in minte sau ai trece ai da ai trasni cuiva ceva prin minte = a se gandi (dintro data) la cineva sau la ceva. A fi dus cu mintea (sau cu mintzile) = a fi cufundat in ganduri. A avea (pe cineva sau ceva) in minte = a) a fi preocupat (de cineva sau de ceva); b) a avea intentzia sa faca ceva. 2. Judecata sanatoasa mod just de a ratziona; intzelepciune chibzuintza. ◊ Expr. Ai veni (cuiva) mintzile acasa (sau la loc la cap) sau ashi baga mintzile in cap = a deveni mai intzelept mai chibzuit; a se cumintzi. Ashi pune mintea cu cineva = a lua in serios pe cineva (care nu merita). Ai lua (sau ai suci ai fura) cuiva mintea (sau mintzile) = a face pe cineva sashi piarda judecata sa nu mai shtie ce face. A scoate pe cineva din mintzi = a) a face pe cineva sashi piarda judecata sanatoasa al zapaci; b) a enerva la culme a mania. ♦ Inteligentza istetzime iscusintza. ◊ Expr. A ajunge (sau a cadea a fi etc.) in mintea copiilor = a avea judecata slabita (din cauza batranetzii). La mintea omului (sau a cocoshului) = ushor de intzeles clar. 3. Imaginatzie fantezie. Lat. mens ntis.

MÍNTE mintzi s. f. (La pl. cu valoare de sg.) 1. Facultatea de a gindi de a judeca de a intzelege; gind cuget ratziune cugetare. SHi pe veci aceeashi groaza port shin minte shin privire. MACEDONSKI O. I 95. In prezent cugetatorul nushi opreshte a sa minte Cintro clipa gindul duce mii de veacuri inainte. EMINESCU O. I 133. Feciorashi cu mintea cruda SHi barbatzi voinici la truda. ALECSANDRI P. P. 36. ◊ (Popular) Mult stau eu citeodata shi ma gindesc in mintea mea. CREANGA P. 162. ◊ Expr. Ai veni cuiva ceva in minte (sau ai trece ai da ai trasni cuiva ceva prin minte) = a se gindi (dintro data) la ceva a banui (ceva) ai da (cuiva ceva) prin gind. Fiul craiului boboc in felul sau la trebi de aieste se potriveshte spinului shi se baga in fintina fara sal trasneasca prin minte ce i se poate intimpla. CREANGA P. 205. Nici nui trecea prin minte k pe el lar fi putut iubi cineva. EMINESCU N. 41. Iau venit in minte o inchipuire. DRAGHICI R. 58. A invatza pe cineva minte = a pedepsi pe cineva pentru al face sa fie mai cu judecata sa se cumintzeasca; a pedepsi in mod exemplar. A sarit sa ma bata pentru k nu vreau sa ma duc fatan casa la curte. Ia las’ cal invatz eu minte! BUJOR S. 92. A (se) invatza minte = a se cumintzi. Tei invatza tu minte alta data. CREANGA P. 146. A se framinta cu mintea sau ashi framinta mintea (sau mintzile) = a se munci (cu gindul) a se gindi mult ashi bate capul. Se framinta ei cu mintea fel shi chip dar nici unuia nui vine in cap ce sa faca. CREANGA P. 310. A fi dus cu mintea (sau cu mintzile) = a fi cufundat in ginduri a se gindi aiurea. Nu vedea nu auzea. Atita era de dus cu mintzile. ISPIRESCU L. 34. Ashi aduna mintzile = a se concentra ashi reveni din distrare a se dezmetici. Toate mintzileshi aduna Sa ia lumean cap nebuna Parcatitai mai ramine. EMINESCU O. I 102. Ai sta (cuiva) mintea in loc se spune cind cineva ramine uluit shi nu shtie ce sa faca sau sa zica. A avea (ceva sau pe cineva) in minte a) a avea (ceva sau pe cineva) in gind in amintire; a fi preocupat de ceva (sau de cineva) a tzine la cineva. Spunemi tinere pe cine Fata areacum in minte? EMINESCU L. P. 147; b) a avea intentzia sa faca ceva. Nici nau avut in minte k sa ne inshale pre noi. TZICHINDEAL P. 133. Aproape de mintea omului v. aproape. La mintea omului (sau a cocoshului) = ushor de intzeles de aflat pe intzelesul tuturor clar. A ajunge (sau a intra a cadea a fi) in mintea copiilor = a avea judecata slabita (din cauza batrinetzii). E pur shi simplu cazuta in mintea copiilor. DUMITRIU N. 133. Na! joacate. Tot eshti in mintea copiilor. C. PETRESCU I. II 227. Al ajunge (pe cineva) mintea sau ai sta (cuiva ceva) in minte = a intzelege a pricepe. (Mai ales in constructzii negative) Numi stan minte cum Lasha frumoasa fata Buturuga StatuPalma au putut sa fie tata. ALECSANDRI la TDRG. ◊ Masea de minte = fiecare dintre cele patru masele ashezate la extremitatzile celor doua shiruri de dintzi shi care apare la sfirshitul adolescentzei fiind de obicei mai putzin rezistenta decit celelalte masele. 2. Judecata sanatoasa dreapta; mod just de a ratziona. Rudele sustzin k i sa cam slabit mintea. C. PETRESCU C. V. 76. Sami dedic a mele versuri la cucoane bunaoara SHi dezgustul cel din suflet sal impac prin a mea minte. EMINESCU O. I 138. De cind dorul mau lovit Mintzile miau ratacit. ALECSANDRI P. P. 243. ◊ Loc. adj. In toata mintea (sau cu mintea intreaga) = (despre oameni) in toata firea cu judecata sanatoasa cu mintea echilibrata. Nu Tomsha romin dintre strabuni E om in toata mintea ferit de gargauni. ALECSANDRI T. II 116. ◊ Expr. Ashi bea shi mintzile v. bea. A nu avea minte (sau a nu fi in toate mintzile a nu fi in mintzile lui) = a fi nebun. SHi fata shi voda sa juri k nar fi in mintzile lor. DELAVRANCEA O. II 221. Ashi pierde mintzile (sau mintea) = a innebuni. Femeile au crezut k fratele lor shia pierdut mintzile din cauza norocului. PAS Z. I 226. Lumea ma afla atit de schimbat k se teme sa numi pierd mintzile. BOLINTINEANU O. 355. Ai veni (cuiva) mintzile acasa (sau la loc in cap la cap) a prinde la minte = a se potoli a se cumintzi a deveni mai intzelept. Apoi da!... baditza! panaici toateau fost cum au fost; da deacum ani prins eu la minte. CREANGA P. 45. Cinta cucun deal la vie Inima k sami invie In cap mintzile sami vie. BELDICEANU P. 95. Ashi ieshi din mintzi v. ieshi. Ashi pune mintea cu cineva = a se cobori la nivelul cuiva a lua in serios pe cineva care nu merita (sau credem noi k nu merita). Nam sami pun mintea cu vorbele ei. STANCU D. 251. Na vrut sashi puie mintea co sturlubateca. CREANGA P. 292. Ashi pune mintea cu ceva = a se potrivi la... Nu cumva sa va punetzi mintea cu toata mincarea shi bautura capoi al vostru e dracul! CREANGA P. 260. A lua (sau a fura a rapi a suci) cuiva mintea (sau mintzile) = a face pe cineva sashi piarda judecata sa nu mai shtie ce face. Parca dracul mia luat mintzile. CREANGA P. 44. Elen hora incepuraa senvirti Cuo mishcare gratzioasa Luminoasa Care mintzilemi rapi. ALECSANDRI P. II 61. Tentreaha te ispiteshte Pina mintea tzio suceshte. JARNÍKBIRSEANU D. 276. A scoate din mintzi (sau din minte) = a face pe cineva sashi piarda dreapta judecata al zapaci. Mai Chirica tare mai eshti shi tu nu shtiu cum; scotzi omul din mintzi cu vorbele tale. CREANGA P. 162. Nus frumoasa nici nam fost Dar voinic din minteam scos. JARNÍKBIRSEANU D. 66. 3. Intzelepciune chibzuintza prudentza socotintza. Doamne moshule doamne! multa minte itzi mai trebuie! CREANGA P. 82. Cantemir sa purtat cu mare minte atunci. NEGRUZZI S. I 184. ◊ Loc. adj. Fara (de) minte (sau mintzi) = lipsit de intzelepciune. Binetzi pare sa fii singur crai batrin fara de mintzi Sa oftezi dupa ta fata cu ciubucul intre dintzi? EMINESCU O. I 83. Bine!... Va iert k pe nishte copii fara minte shi va dau de shtire k mini vom pleca spre tzara noastra. ALECSANDRI T. II 37. Cit de fara minte eram eu in tineretzile mele. DRAGHICI R. 58. Ashi baga mintzile in cap v. baga (I 1). ♦ Inteligentza deshteptaciune istetzime iscusintza. Trei feciori naltzi k nishte brazi shi tari de virtute dar slabi de minte. CREANGA P. 3. Trebuie... cap bun shi minte ascutzita shi sanatoasa. SHEZ. I 98. ◊ Fig. Mia parea cum k natura Toata mintea ei shia pus Decit orishice papusha Sa te faca mai presus. EMINESCU O. I 100. 4. (Precedat de prep. «in») Amintire memorie. SHi daca ramuri bat in geam SHi se cutremur plopii E k in minte sa te am SHincet sa te apropii. EMINESCU O. I 193. Cuvintele lui Schiller ce le cetisem in tablitzele Olgai imi venira in minte. NEGRUZZI S. I 54. Aceasta tata o vom tipario in mintea noastra. DRAGHICI R. 141. ◊ Expr. A tzine minte = ashi aminti de a inregistra in memorie a nu uita. Il cunosc. Dar nu shtiu de unde. Pe front sint multzi ne intilnim atitzia shi ziua shi noaptea dar nu tzinem minte SAHIA N. 75. TZine tu minte copile cetzi spun eu. CREANGA P. 28. O sarmane! tzii tu minte citen lumeai auzit Cetzi trecu pe dinainte cite singur ai vorbit? EMINESCU O. I 134. ◊ Compus: tzineredeminte = memorie amintire; facultatea posibilitatea de ashi aminti de a pastra in memorie. Eu una credeam k ai pierdut cu totul tzinereademinte. GALACTION O. I 135. Fiusau are tzineredeminte grozava shi ia in cap ushor cele ce i se arata. ISPIRESCU la TDRG. 5. Imaginatzie inchipuire fantezie. Toate cele povestite de masa se desfashurau in mintea ei cu o putere ametzitoare. BUJOR S. 135. Dar toatan tot Frumoasa cit eu nici nu pot O mai frumoasa sami socot Cu mintea mea. COSHBUC P. I 57. Mintea lui era departe cu atitzia ani in urma. VLAHUTZA O. A. III 13.

MÍNTE ~tzi f. 1) Facultate a omului de a gandi shi de a intzelege sensul shi legatura fenomenelor; intelect; judecata; ratziune. * Cu ~ cu judecata sanatoasa; intzelept. Fara (de) ~ lipsit de ratziune; nebun. Ashi ieshi din ~tzi ashi pierde cumpatul; a innebuni. A invatza pe cineva ~ a dojeni pe cineva cu asprime. Ashi framanta ~tea (sau ~tzile) a se gandi mult la ceva; ashi bate capul. Ai sta cuiva ~tea in loc a ramane uimit uluit. La ~tea omului (sau a cocoshului) pe intzelesul oricui; de la sine intzeles. In toata ~tea (sau cu ~tea intreaga) cu ratziunea sanatoasa. A prinde la ~ a dobandi mai multa experientza; a se face mai intzelept. Ashi pune ~tea cu cineva a lua in serios pe cineva care nu merita. 2) fig. Individ k fiintza natzionala. ~ sanatoasa. 3) Facultate a creierului care permite conservarea recunoashterea shi reproducerea in conshtiintza a experientzei din trecut (fapte evenimente senzatzii cunoshtintze etc.); memorie. * A avea in ~ a pastra in memorie. A tzine ~ a nu uita. 4) Judecata sanatoasa; cap. * Al (a nul) ajunge (sau al (a nul) duce) ~tea a avea (a nu avea) destula intzelepciune. Fara (de) ~ (sau ~tzi) lipsit de judecata de intzelepciune. 5) rar Capacitate a omului de ashi inchipui ceva; inchipuire. Ai rasari ceva in ~. [G.D. mintzii] /<lat. mens ~ntis

minte f. 1. facultate de a cugeta intzelege concepe shi judeca: om ager la minte; 2. dreapta judecata intzelepciune: om cu minte; a pierde (lua) mintzile a innebuni; a scoate din mintzi fig. a amagi a momi; a invatza minte a mustra aspru pe cineva al bate; a se invatza minte a se intzeleptzi singur din patzite; 3. atentziune: ashi incorda mintea;. 4. memorie: a aduce cuiva aminte; 5. pl. cunoshtintza sau simtzire de sine: ashi ieshi din mintzi. [Lat. MENTEM].

minte f. (lat. mens mentis minte din rad. men care e ruda cu vsl. pomĭenŭ pomana; it. pg. menge pv. fr. cat. ment sp. miente. V. aminte memorie mint). Ratziune inteligentza cuget facultatea de a pricepe shi judeca: om ager la minte. Judecata dreapta: om cu minte mintea nu invinge totdeauna pasiunile. Atentziune gind: a fi cu mintea la arme atzĭ incorda mintea. Memorie: imĭ vine in minte (imĭ aduc aminte) imĭ fuge din minte (uĭt). A perde mintea (saŭ mintzile) a inebuni. A invatza minte pe cineva al pedepsi k sa tzie minte k sa prinda minte. A te invatza minte a prinde minte a deveni maĭ deshtept dupa o experientza dupa o patzanie. A scoate din mintzĭ 1. a amagi a seduce 2. a infuria grozav a scoate din fire. A ĭeshi din mintzĭ a te infuria grozav a inebuni. Atzĭ baga mintzile’n cap a deveni ĭar cuminte serios atent. A fi aproape de mintea omuluĭ saŭ a fi la mintea omuluĭ (un lucru) a fi ushor de priceput. A tzine minte a nu uĭta: acest turn e vechĭ de nu se tzine minte. Atzĭ pune mintea cu cineva al lua in serios a te supara de faptele luĭ: nutzĭ pune mintea cu copiiĭ. A te duce mintea a te taĭa capu a te pricepe: fiecare face cum il duce mintea. In minte in gind in cuget: mĭam zis in minte. Din minte din gind din cuget: aceasta mashina e scoasa din mintea luĭ.

mínte s. f. g.d. art. míntzii; pl. mintzi

mínte s. f. g.d. art. míntzii; pl. mintzi

+tzinere de minte (memorie) loc. s. f. g.d. tzineri de minte art. tzinerii de minte

MÍNTE s. 1. gand ratziune. (Cand cu ~ nai gandit.) 2. deshteptaciune intelect v. inteligentza. 3. cuget gandire intelect judecata ratziune spirit. (Opera a ~tzii.) 4. v. judecata. 5. judecata ratziune (rar) cunoshtintza (pop. shi fam.) glagore (inv.) rezon. (O ~ normala nar fi facut asta.) 6. judecata ratzionament ratziune (inv.) socoata socoteala socotintza. (Iata o ~ sanatoasa!) 7. v. chibzuiala. 8. v. amintire.

MÍNTE s. v. carte cultura cunoshtintze instructzie invatzatura pregatire studii.

minte s. v. CARTE. CULTURA. CUNOSHTINTZE. INSTRUCTZIE. INVATZATURA. PREGATIRE. STUDII.

MINTE s. 1. gind ratziune. (Cand cu ~ nai gindit.) 2. deshteptaciune intelect inteligentza judecata pricepere ratziune spirit (pop.) duh (Ban. Transilv. shi Olt.) pamet (inv.) intzelegere (fam.) doxa (fig.) cap creier. (Are o ~ de nivel mediu.) 3. gindire intelect judecata ratziune spirit. (Opera a ~.) 4. gindire intelect intzelegere judecata ratziune (fig.) cap. (Are o ~ extrem de limpede de lucida.) 5. judecata ratziune (rar) cunoshtintza (pop. shi fam.) glagore (inv.) rezon. (O ~ normala nar fi facut asta.) 6. judecata ratzionament ratziune (inv.) socoata socoteala socotintza. (Iata o ~ sanatoasa!) 7. chibzuiala chibzuintza chibzuire cumintzenie cumpat cumpatare intzelepciune judecata masura moderatzie ratziune socoteala socotintza tact (livr.) continentza (rar) cumintzie ponderatzie temperantza (pop.) scumpatate (inv. shi reg.) sfat (inv.) samaluire socoata tocmeala (fam.) schepsis (fig.) cumpaneala cumpanire. (Procedeaza cu multa ~.) 8. amintire memorie. (Iau ramas in ~ toate acele zile.)

mínte (míntzi) s. f. Intzelegere spirit inteligentza ratziune. Mr. minte megl. minti. Lat. mentem (Pushcariu 1090; CandreaDens. 1132; REW 5496) cf. alb. mënt (Philippide II 647) it. sp. port. mente prov. fr. cat. ment. Der. mintos adj. (inteligent intzelept cu minte); aminte adv. (in minte in memorie) mr. aminte; aminti vb. (ashi aduce in memorie; a mentziona); amintire s. f. (aducereaminte; memorie); amintitor adj. (care aminteshte); cuminte adj. (intzelept agil prudent avizat) cu prep. cu; cumintzi vb. (a fi cuminte); cumintzenie (var. cumintzie) s. f. (prudentza intzelepciune intzelegere); mintesc adj. (inv. mintal); cumintzesc adj. (intzelept).

FOAIE PENTRU MINTE INIMA SHI LITERATURA supliment literar al „Gazetei de Transilvania” aparut cu intermitentze la Brashov intre 2 iul. 1838 shi 24 febr. 1865 sub conducerea lui Gh. Baritziu shi a lui Iacob Mureshianu (singurul redactor din 1850). A sustzinut emanciparea culturala shi politica a romanilor. Colaborari din toate provinciile romaneshti: V. Alecsandri C. Bolliac A. Mureshanu I. Heliade Radulescu N. Balcescu T. Cipariu D. Bojinca sh.a.

HOC CAVERAT MENS PROVIDA REGULI (lat.) mintea prevazatoare a lui Regulus sa gandit la asta Horatziu „Ode” III 5 13. Elogiu adus clarviziunii senatorului Regulus care a salvat astfel Senatul de la luarea unei hotarari ce ar fi primejduit intrun viitor mai indepartat insashi existentza statului roman.

HOMO DOCTUS IN SE SEMPER DIVITIAS HABET (lat.) omul invatzat are totdeauna bogatziile in mintea sa Fedru „Fabulae” 2 7 14.

MENS SANA IN CORPORE SANO (lat.) minte sanatoasa in corp sanatos Iuvenal „Satirae” X 356. Omul intzelept aspira la o minte sanatoasa shi un corp sanatos. Ulterior aceste cuvinte au devenit deviza educatziei fizice.

NIHIL EST IN INTELLECTU QUOD NON PRIUS FUERIT IN SENSU (lat.) nu exista nimic in minte fara sa fi fost mai inainte in simtzuri Principiu care rezuma conceptzia senzualista a lui J. Locke indreptat impotriva teoriei carteziene a ideilor innascute.

PLUTÔT LA TÊTE BIEN FAITE QUE BIEN PLEINE (fr.) mai degraba o minte organizata decat una incarcata Montaigne „Essaias” I 25. Reactzie impotriva scolasticii medievale care educa tineretul conform unei metode dogmatice shi livreshti rupta de realitate. dand acestuia multe cunoshtintze inutile fara legatura intre ele.

QUIDQUID DELIRANT REGES PLECTUNTUR ACHIVI (lat.) orice le trazneshte prin minte regilor se abate pe capul grecilor Horatziu „Epistulae” I 2 14. Oamenii simpli au de suferit de pe urma nechibzuintzei monarhilor.

TE HOMINEM ESSE MEMENTO (lat.) tzine minte k eshti om Formula prin care romanii atrageau atentzia conducatorilor sa acorde semenilor lor consideratzia cuvenita.

A (se) vinde pe un blid de linte Expresia foarte veche shi raspindita vine din biblie care era pe vremuri singura carte care o invatzau shi… neshtiutorii de carte. Se povesteshte k Esau intiiul nascut al patriarhului Isac revenind intro zi acasa de la cimp obosit shi infometat ia cerut lui Iacob fratele sau geaman sai dea shi lui sa manince din lintea care acesta o gatise. Iacob care inca din pintecele mamei (spune legenda) se afla intro mare rivalitate cu Esau fu de acord sai dea un blid de linte dar cu conditzia k fratele sau sai cedeze in schimb dreptul de primogenitura (de primnascut) care la orientali k shi la casele domnitoare era legat de anumite privilegii. Tirgul sa facut shi acel biet „blid de linte” a ajuns de atunci in multe limbi shi in multe guri! Expresia inseamna: a te vinde pentru o nimica toata atzi inchiria serviciile pentru o bagatela etc. BIB.

a (nu)l duce capu / mintea expr. a (nu) fi inteligent.

a avea mintean coltzuri expr. (adol. perior.) a fi prost

a nul ajuta mintea expr. a fi inapoiat mintal; a fi prost

a scoate din mintzi (pe cineva) expr. 1. a enerva a infuria. 2. a entuziasma peste masura.

ai bese mintea expr. a vorbi prostii a fi penibil.

ai bubui (cuiva) mintea expr. (iron.) a avea idei sau propuneri extravagante; a vorbi prostii.

ai pune (cuiva) mintea pe bigudiuri expr. 1. a deruta a zapaci a incurca. 2. a mintzi a pacali. 3. a cicali a sacai.

ai veni mintea la cap expr. 1. ashi schimba in bine comportamentul a se cumintzi. 2. a incepe sa judece in mod direct / just lucrurile; a deveni intzelept.

ashi aduna mintzile expr. 1. a se calma 2. ashi pune in ordine gandurile 3. ashi veni in fire

ashi bea mintzile expr. a bea pana la inconshtientza sau nebunie.

ashi pierde mintzile expr. a innebuni.

ashi pune mintea (cu cineva) expr. a lua in serios pe cineva (care nu merita).

ashi pune mintea la contributzie expr. a gandi in mod creator.

ashi pune mintea pe bigudiuri expr. (shc.) a invatza pentru examene

in toate mintzile expr. lucid treaz; sanatos mintal.

la mintea cocoshului expr. logic; evident vadit; de la sinentzeles.