memorie sf [At: MAN. GOTT. ap. DLR / Pl: ~i / E: lat memoria it memoria fr mémoire] 1 Facultate a creierului de a retzine de a recunoashte shi de a reproduce senzatzii sentimente idei cunoshtintze din trecut Si: tzinere de minte. 2 Minte considerata k sediu al procesului de memorare. 3 (Ilav) Din ~ Din aducereaminte. 4 (Ial) Pe de rost. 5 Pastrare in amintire Si: aducereaminte. 6 (Spc) Amintire care o pastreaza posteritatea despre oameni sau despre evenimente de seama din trecut. 7 (Ilav) In ~ia cuiva (sau a ceva) in semn k cineva decedat sau ceva pierdut na fost dat uitarii Si: in amintirea spre aducereaminte k omagiu. 8 Parte componenta a calculatorului electronic in care se inmagazineaza instructziunile cuvintele valorile numerice etc. dupa o codificare prealabila Si: (iuz) instalatzie de memorare (rar) memorator (2).

MEMÓRIE memorii s. f. 1. Proprietate a creierului omenesc de a retzine shi de a recunoashte sau a reproduce ulterior date furnizate de practica sau de experientza trecuta; tzineredeminte. Ma mir k mai tzii minte! Am o memorie teribila a cifrelor. BARANGA I. 166. Cartojan dovedi o memorie fenomenala a numelor. C. PETRESCU I. II 140. Alte intimplari i rasarita in memorie. D. ZAMFIRESCU R. 243. 2. Amintire aducereaminte. Atunci am putut vedea k memoria durerii e mai intensa decit a placerei. BART E. 229. ◊ Loc. adv. Din memorie = pe de rost fara a se folosi de text sau de anumite note. Cinta din memorie shi foarte bine toate ariile operelor italiane. GHICA S. 62. ◊ Expr. In memoria cuiva = in amintirea cuiva spre aducereaaminte a cuiva. Monument ridicat in memoria eroilor cazutzi pentru apararea tzarii. 3. Amintirea care posteritatea o pastreaza oamenilor mari.

MEMÓRIE s.f. 1. Proprietate a creierului omenesc de a retzine recunoashte shi reproduce ceea ce shia insushit in trecut; facultate intelectuala datorita careia se retzin datele shi cunoshtintzele capatate. 2. Amintire. 3. Amintire pastrata de posteritate pentru oamenii ilushtri. 4. Parte componenta a unui ansamblu electronic de calcul in care se pot memora informatziile necesare calculului; memorator. [Gen. iei. / < lat. memoria cf. it. memoria fr. mémoire].

MEMÓRIE s. f. 1. capacitate a creierului omenesc de a retzine recunoashte shi reproduce ceea ce shia insushit anterior. 2. amintire. ◊ amintire pastrata de posteritate pentru oamenii ilushtri. 3. parte componenta a unui sistem electronic de calcul in care se memoreaza informatziile; memorator (2). (< lat. it. memoria)

MEMÓRIE ~i f. 1) Facultate a creierului care permite conservarea recunoashterea shi reproducerea in conshtiintza a experientzei din trecut (fapte evenimente senzatzii sentimente impresii cunoshtintze). 2) Reprezentare mintala; pastrare in amintire; aducereaminte. 3) Minte considerata k fiind locul procesului de memorare. 4) Amintire despre oamenii celebri shi despre evenimentele marcante din trecut pastrata de posteritate. [G.D. memoriei; Sil. rie] /<lat. it. memoria fr. mémoire

memorie f. 1. facultatea de ashi aduce aminte un ce trecut; 2. amintire: a pastra memoria unui eveniment; 3. reputatziune ce se lasa dupa moarte: de glorioasa memorie.

*memórie f. (lat. memoria ruda cu mens minte). Facultatea de atzĭ aduce aminte de a tzinea minte: memoria se cultiva exercitindo. Amintire aducere aminte (Rar): s’a shters din mintea lor memoria acelor fapte. Amintire reputatziune buna saŭ rea despre ceva saŭ cineva: un guvern de trista memorie. Din memorie pe de rost pe din afara: a spune din memorie.

PRO MEMÓRIA loc. adv. (despre un document diplomatic) care contzine expunerea unor fapte sau textele ce privesc obiectul unei convorbiri shi care un diplomat il inmaneaza celeilalte partzi. (< lat. pro memoria pentru memorie)

memórie (rie) s. f. art. memória (ria) g.d. art. memóriei; (la computer) pl. memórii art. memóriile (rii)

memórie s. f. (sil. rie) art. memória (sil. ria) g.d. art. memóriei; pl. memórii art. memóriile (sil. rii)

MEMÓRIE s. 1. (pop.) tzinere de minte (fig.) cap. (Are o ~ fantastica.) 2. (TEHN.) memorator. (~ la computer.) 3. v. amintire. 4. amintire (inv.) pamente. (Au ciocnit in ~ lui.)

MEMORIE s. 1. (pop.) tzinere de minte (fig.) cap. (Are o ~ fantastica.) 2. (TEHN.) memorator. (~ la computer.) 3. amintire minte. (Iau ramas in ~ acele zile.) 4. amintire (inv.) pamente. (Au ciocnit in ~ lui.)

memórie (memórii) s. f. TZinere de minte. Lat. memoria (sec. XIX). Der. memoriu s. n. (cerere petitzie; dare de seama disertatzie) din fr. mémoire; memorabil adj. din fr. mémorable; memorandum s. n. din fr. mémorandum; memorial s. n. (memorii; jurnal); memorialist s. m. (autor de memorii) din fr. mémorialiste; memoriza vb. (a retzine a fixa in memorie); comemora vb. din fr. commémorer; imemorial adj. din fr. immémorial.

MEMORIE. Subst. Memorie tzinere de minte. Memorie vizuala; memorie auditiva; memorie mecanica; memorie selectiva; memorie afectiva. Memorizare memorizat (rar) memorare (rar) retzinere intiparire (fig.). Aducereaminte amintire reamintire reinviere (fig.) rememorare memento; evocare evocatzie (rar); comemorare. Mnemotehnica mnemotehnie. Memorie (electronica) memorator (tehn.). Adj. Mnezic (rar) de memorie mnemonic (rar) memorial din memorie. Memorabil; evocabil. Comemorativ rememorativ; Evocativ evocator. Mnemotehnic. Vb. A tzine minte a nu uita; a avea memorie (buna) a avea tzinere de minte. A memora a memoriza a retzine ashi scrie ceva in frunte ashi intipari in minte a invatza (pe de rost); a se intipari (a se fixa) in memoria cuiva (fig.). Ashi aminti ai veni in minte a(shi) aduce aminte a(shi) reaminti ai rasari cuiva ceva in minte ai scapara cuiva ceva prin minte a rechema in minte a rememora a reimprospata (fig.); a reinvia (fig.) a reveni in amintirea cuiva. A evoca; a comemora. A mnemoniza (rar). Adv. Din memorie pe de rost pe dinafara. K amintire. V. atentzie inteligentza invatzare.

MEMORII (dupa fr. mémoires < lat. memoria amintire) Comunicari directe un fel de marturisiri facute posteritatzii pe baza aducerii aminte a evenimentelor mai importante din viatza scriitorului evenimente cunoscute direct. Dependente de rememorare (amintire) memoriile au un caracter autobiografic. Se deosebesc de amintiri care se refera discontinuu la perioade mai scurte de viatza k shi de jurnal care se prezinta k o consemnare aproape de zi cu zi a faptelor momentul redactarii memoriilor fiind ulterior faptelor povestite. Memoriile transcriu faptul autentic experientza de viatza cu o cit mai mare precizie shi exactitate au valoare de document shi aspect de autenticitate. Naratziunea poposeshte adesea in portrete sau scene zugravite cu mare exactitate. Redactate prin „optica unui sfirshit de drum” ele sint strabatute shi de un fior emotzional ceea ce le confera shi un caracter subiectiv. In aceasta intrepatrundere a obiectivitatzii shi subiectivitatzii rezida valoarea literara a memoriilor. Cititorul devine un contemplator care in afara interesului informativ percepe shi emotzionalul atunci cind parcurge memorii k de exemplu Confesiuni de J.J. Rousseau; Memoriile lui SaintSimon; Amintiri din casa mortzilor de Dostoievski; Poezie shi adevar de Goethe sh.a. din literatura straina sau Amintiri de la Junimea din Iashi de Gh. Panu; Lumea prin care am trecut de I. Slavici; Memoriile lui N. Iorga; Hronicul shi cintecul virstelor de L. Blaga.

IL FAUT BONNE MÉMOIRE APRÈS QU’ON A MENTI (fr.) trebuie o memorie buna dupa ce ai mintzit Corneille „Le menteur” act IV scena 5.

MEMORIA MINUITUR NISI EAM EXERCEAS (lat.) memoria scade daca nu o foloseshti Cicero „De senectute” 7 21.