15 definitzii pentru aproape
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relatzionale (3)
- etimologice (1)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
APROÁPE adv. s. m. art. I. Adv. 1. La o distantza mica in spatziu de cineva sau de ceva; in preajma in vecinatate. Gara este aproape. ◊ Expr. A cunoashte (pe cineva) de aproape = a cunoashte (pe cineva) foarte bine. 2. La un interval mic de timp (in viitor sau in trecut) fatza de prezent. Vara este aproape. ◊ Aproape de... = cu putzin timp inainte de... Aproape de sfarshitul anului. 3. Cam mai aproximativ. Na mancat aproape nimic. ♦ Gata maimai cat pe ce. Aproape sal prinda. II. S. m. art. Orice om (in raport cu altul considerat apropiat); semen1. Aproapele nostru. Lat. adprope.
aproape [At: COD. VOR. 118/6 / E: ml adprope] 1 av (Construit shi cu pronumele personal in dativ if ~mi ~tzi) La distantza mica in spatziu de cineva (sau ceva) Si: in apropiere in preajma langa. 2 av (Ilav) Pe ~ Prin apropiere. 3 av (Ie) A cunoashte de ~ A cunoashte foarte bine. 4 av (Inv; ie) A avea pe cineva ~ Ashi pune (toata) increderea in cineva. 5 a (Inv; is) ~ cercetare Amanuntzit. 6 a (Inv; lpl; if apropi) Confident. 78 av La un interval mic de timp (in trecut sau viitor). 9 av (Ilav) ~ de... Cu putzin timp inainte de... 10 av (Precedat de „ruda” ila) De ~ Cu care exista relatzii de rudenie stranse. 11 av (Is) Prieten de ~ Amic intim. 12 av (Inv; ilav) ~ de Aproximativ. 13 av (Construit cu conjunctziile k sa sau cu infinitivul) Putzin lipsea k... Si: cat pe ce maimai. 14 sa (Ipp; rar) Pana aproape (1). 15 av (Ivr; fig; ie) ~ de minte Ushor de intzeles. 16 sma (shi cel de ~ inv de~le) Semen.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
APROÁPE adv. s. m. art. I. Adv. 1. La o distantza mica in spatziu de cineva sau de ceva; in preajma in vecinatate. Gara este aproape. ◊ Expr. A cunoashte (pe cineva) de aproape = A cunoashte (pe cineva) foarte bine. 2. La un interval mic de timp (in viitor sau in trecut) fatza de prezent. Vara este aproape. ◊ Aproape de... = cu putzin timp inainte de... Aproape de sfarshitul anului. 3. Cam mai aproximativ. Na mancat aproape nimic. ♦ Gata maimai cat pe ce. Aproape sal prinda. II. S. m. art. Orice om (in raport cu altul considerat apropiat); semen1. Aproapele nostru. Lat. adprope.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de romac
- actziuni
APROÁPE1 adv. (In opozitzie cu departe) 1. (Cu sens local) La o distantza mica in preajma in vecinatate. Muntzii erau aproape subt ushoara picla. SADOVEANU N. F. 26. Mai aproape mai aproape Noi neom stringe piept la piept. EMINESCU O. I 101. Sami fie somnul lin SHi codrul aproape. EMINESCU O. I 216. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» shi indicind persoana sau obiectul de care cineva este la distantza mica) Plutonierul se intoarse din nou linga dulap shi ramase cu ochii la furca proptita de zid aproape de el. MIHALE O. 525. Sarica baltagul shi gluga shi le lepadase intrun coltz aproape de soba. SADOVEANU N. F. 12. Vorbind asha au ajuns aproape de Tecuci. NEGRUZZI S. I 138. ◊ (Precedat de prepozitzii cu sensul determinat de acestea) Pina aproape de... = pina la o distantza mica de... De la Ocea pina aproape de Grumazeshti a tzinut numai o fuga. CREANGA P. 117. Pe aproape (de...) = prin apropiere nu (tocmai sau prea) departe (de... ). O data aude un grohait de porc paproape de dinsul. ISPIRESCU L. 370. aude un zgomot de pashi pe aproape. BOLINTINEANU O. 71. Sa spui lui vrincean SHi lui ungurean K sa ma ingroape Aice peaproape In strunga de oi Sa fiu tot cu voi. ALECSANDRI P. P. 2. De aproape = ) din apropiere; bine amanuntzit. K in camara ta sa vin Sa te privesc deaproape Am coborit cual meu senin SHi mam nascut din ape. EMINESCU O. I 170. K sai privegheze mai de aproape se muta in cetatea Hotinului. NEGRUZZI S. I 159; b) (adjectival determinind o persoana de care cineva este legat prin prietenie sau prin grade de rudenie) Apropiat intim. Zici k mie amic. Bun. Amic deaproape? Da. CARAGIALE O. II 128. ◊ Expr. A cunoashte (pe cineva) de aproape = a cunoashte (pe cineva) foarte bine. A lua in deaproape cercetare = a face o cercetare amanuntzita. Aproape de mintea omului = ushor de intzeles. ◊ (Substantivat) K shaproapelei departe Cind de draga te desparte. BELDICEANU P. 85. 2. (Cu sens temporal) In curind in scurta vreme peste putzin timp apropiat. Sesiunea de examene este aproape. ** (Cu determinari introduse prin prep. de») Cu putzin timp inainte de... Era aproape de sfirshitul anului [shcolar] in ultimele zile de mai. C. PETRESCU S. 65. Imparatul acela aproape de halrinetze cazind in zacare a scris carte fratzinesau. CREANGA P. 184 ◊ (Adesea in legatura cu participii shi infinitive substantivate) Cind aproape de intrare Ce sauden departare? ALECSANDRI P. P. 168. 3. (Indica o ushoara rezerva sau aproximatzie) Cam mai aproximativ. A plouat aproape in toata tzara. ◊ E un om aproape batrin Florea Pancu. STANCIU D. 82. Facea o figura blinda aproape umila. REBREANU R. I 169. ♦ (De obicei construit cu conjunctziile «k» «sa» sau cu infinitivul; uneori repetat) Gata maimai cit paci putzin lipseshte k... pe punctul de... E cu gindurile in alta parte aproape sa rastoarne galeata peste Craiu shi Vlanga carei vin inainte. DAVIDOGLU. M. 13. Aproape nu mai gindeam sa va intoarcetzi. DAVIDOGLU M. 14. Cind aproapeaproape sa pun mina pe dinsul iam pierdut urma. CREANGA P. 52.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
APROÁPE1 adv. 1. La o distantza mica; in preajma in vecinatate. Pe aproape. De aproape.. ◊ Expr. A cunoashte (pe cineva) de aproape = a cunoashte (pe cineva) foarte bine. 2. Peste putzin timp. Vara este aproape. ♦ (In expr.) Aproape de... = cu putzin timp inainte de... Era aproape de sfarshitul anului (C. PETRESCU). 3. Cam mai aproximativ. Nam mai putut manca aproape nimic (CAMIL PETRESCU). ♦ Gata maimai cat peaci. Cand aproapeaproape sa pun mana pe dansul iam pierdut urma (CREANGA). Lat. adprope.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
APROÁPE1 adv. 1) La o distantza mica; nu prea departe. 2) Cu aproximatzie; cam; aproximativ. ~ nimeni. 3) Peste putzina vreme. [Sil. aproa] /<lat. adprope
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
aproape adv. 1. nu departe langa; 2. mai mai: aproape gata. [Lat. AD PROPE].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
aproápe adv. (lat. ádprope d. ad la shi prŏpe aproape). Nu departe linga: aproape de casa de mine. Maĭ maĭ k shi: e aproape gata aproape mort. A fi aproape de saŭ sa a fi pe punctu de. A urmari de aproape a urmari cu atentziune cu energie. Asta ma priveshte de aproape ma intereseaza mult. De aproape din apropiere. Pe aproape pin apropiere. Cit pe aci: Am ghicit? Pe aproape. S. m. Intrebuintzat articulat (maĭ ales in evanghelie). Vecin seaman: ĭubeshtel pe aproapele tau k pe tine insutzĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
aproápe (aproa) adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
aproápe adv. (sil. proa)
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
APROÁPE adv. s. art. 1. adv. (pop.) acolea colea. (Aici ~.) 2. adv. v. aproximativ. 3. adv. v. gata. 4. s. art. v. semen.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
APROAPE adv. s. 1. adv. (pop.) acolea colea. (Aici ~.) 2. adv. aproximativ cam circa vreo (pop.) k la (inv.) pregiur. (Au trecut ~ doua secole...) 3. adv. gata mai. (Era ~ sal prind.) 4. s. art. semen (inv. shi pop.) sotz (inv.) priatnicul (art.). (Ajutatzi ~!)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Aproape ≠ departe
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
aproápe adv. 1. La mica distantza in preajma in vecinatate. 2. Cam aproximativ mai mult sau mai putzin. 3. Gata maimai cit pe ce. 4. (S. m.) Seamanul aproapele nostru. Mr. aproapea megl. proapi istr. (a)prope. Lat. ad prŏpĕ (Pushcariu 101; CandreaDens. 65; REW 197; DAR); cf. v. it. a provo (friul. apruv v. sard. apprope) v. prov. cat. aprop v. fr. a pruef. Cf. apropia.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
stai peaproape! expr. expr. v. stai peaci!
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
aproapeadverb
- 1. La o distantza mica in spatziu de cineva sau de ceva; in preajma in vecinatate. DEX '09 DEX '98 DLRLCantonime: departe
- Gara este aproape. DEX '09 DEX '98
- Muntzii erau aproape subt ushoara picla. SADOVEANU N. F. 26. DLRLC
- Mai aproape mai aproape Noi neom stringe piept la piept. EMINESCU O. I 101. DLRLC
- Sami fie somnul lin SHi codrul aproape. EMINESCU O. I 216. DLRLC
- Plutonierul se intoarse din nou linga dulap shi ramase cu ochii la furca proptita de zid aproape de el. MIHALE O. 525. DLRLC
- Sarica baltagul shi gluga shi le lepadase intrun coltz aproape de soba. SADOVEANU N. F. 12. DLRLC
- Vorbind asha au ajuns aproape de Tecuci. NEGRUZZI S. I 138. DLRLC
- K shaproapelei departe Cind de draga te desparte. BELDICEANU P. 85. DLRLC
- 1.1. Pana aproape de... = pana la o distantza mica de... DLRLC
- De la Ocea pina aproape de Grumazeshti a tzinut numai o fuga. CREANGA P. 117. DLRLC
-
- 1.2. Pe aproape (de...) = prin apropiere nu (tocmai sau prea) departe (de... ). DLRLC
- O data aude un grohait de porc paproape de dinsul. ISPIRESCU L. 370. DLRLC
- Saude un zgomot de pashi pe aproape. BOLINTINEANU O. 71. DLRLC
- Sa spui lui vrincean SHi lui ungurean K sa ma ingroape Aice peaproape In strunga de oi Sa fiu tot cu voi. ALECSANDRI P. P. 2. DLRLC
-
- 1.3. De aproape = din apropiere. DLRLCsinonime: amanuntzit bine
- K in camara ta sa vin Sa te privesc deaproape Am coborit cual meu senin SHi mam nascut din ape. EMINESCU O. I 170. DLRLC
- K sai privegheze mai de aproape se muta in cetatea Hotinului. NEGRUZZI S. I 159. DLRLC
-
- 1.4. (Determinand o persoana de care cineva este legat prin prietenie sau prin grade de rudenie) De aproape = apropiat, intim. DLRLC
- Zici k mie amic. – Bun. – Amic deaproape? – Da. CARAGIALE O. II 128. DLRLC
-
- A cunoashte (pe cineva) de aproape = a cunoashte (pe cineva) foarte bine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A lua in deaproape cercetare = a face o cercetare amanuntzita. DLRLC
- Aproape de mintea omului = ushor de intzeles. DLRLC
-
- 2. La un interval mic de timp (in viitor sau in trecut) fatza de prezent. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: apropiat
- Vara este aproape. DEX '09 DEX '98
- Sesiunea de examene este aproape. DLRLC
- (In legatura cu participii shi infinitive substantivate) Cind aproape de intrare Ce sauden departare? ALECSANDRI P. P. 168. DLRLC
- 2.1. Aproape de... = cu putzin timp inainte de... DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Era aproape de sfirshitul anului [shcolar] in ultimele zile de mai. C. PETRESCU S. 65. DLRLC
- Imparatul acela aproape de batrinetze cazind in zacare a scris carte fratzinesau. CREANGA P. 184. DLRLC
-
-
- 3. Aproximativ, cam, mai. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: aproximativ cam mai
- Na mancat aproape nimic. DEX '09 DEX '98
- A plouat aproape in toata tzara. DLRLC
- E un om aproape batrin Florea Pancu. STANCIU D. 82. DLRLC
- Facea o figura blinda aproape umila. REBREANU R. I 169. DLRLC
-
- Aproape sal prinda. DEX '09 DEX '98
- E cu gindurile in alta parte aproape sa rastoarne galeata peste Craiu shi Vlanga carei vin inainte. DAVIDOGLU. M. 13. DLRLC
- Aproape nu mai gindeam sa va intoarcetzi. DAVIDOGLU M. 14. DLRLC
- Cind aproapeaproape sa pun mina pe dinsul iam pierdut urma. CREANGA P. 52. DLRLC
-
-
etimologie:
- adprope DEX '09 DEX '98