intim ~a [At: NEGRUZZI S. I 327 / A shi: intim / Pl: ~i ~e / E: fr intime lat intimus] 1 a Care constituie partea esentziala a unui lucru a unei probleme etc. Si: launtric. 2 a Care are la baza o legatura stransa profunda. 3 a Bazat pe o legatura esentziala de natura materiala. 4 a (Fig) Apropiat. 5 a (D. oameni) Legat de cineva printro prietenie foarte stransa sau prin relatzii foarte apropiate. 6 smf Prieten foarte bun Si: confident. 7 a Familiar. 8 a Care se refera la viatza particulara a cuiva Si: personal secret. 9 a Caracteristic unui mediu restrans sau familiar. 10 a Care are loc intrun cadru restrans sau familiar.

ÍNTIM A intimi e adj. 1. (Despre o persoana in relatzii cu alta) Legat printro prietenie strinsa foarte apropiat; introdus in toate secretele. Credete in aceasta casa k in mijlocul unor vechi shi intimi amici. BOLINTINEANU O. 419. ◊ (Substantivat) Lumea se rarise. Nu mai erau decit intimii. VLAHUTZA O. A. III 11. 2. Familiar prietenos afectuos cordial. Cu nota aceasta intima convorbirea merse inainte cum putu. D. ZAMFIRESCU R. 15. Umbra lui... parea k incepuse o vorbire intima cu el. EMINESCU N. 58. 3. Care se refera la viatza particulara a cuiva; personal; p. ext. secret. In ziua aceea... am infrint aceasta regula intima. GALACTION O. I 333. Sa ma puna in curent cu chestiunile lui intime. C. PETRESCU I. II 85. ♦ Caracteristic unui mediu restrins unui cadru limitat familiar; care are loc intrun cadru restrins. Masa intima. ▭ Orashul mic te furancet... cu centrul intim shi cochet. MACEDONSKI O. I 180. 4. Care constituie partea esentziala care este mai de seama sau mai profund intrun lucru intro problema etc.; launtric. Caracterul prim shi intim al poeziei lui Lenau e... romantismul. GHEREA ST. CR. I 176. Natura lor intima trebuie cautata shi bine intzeleasa pentru a putea sai intzelegem shi sai asemanam. IONESCURION C. 70. 5. Fig. Strins apropiat. Romina prezinta in structura ei caractere neromanice... care se explica numai prin limbile slave shi contactul intim intre cele doua limbi. ROSETTI I. S. L. 19. Accentuat shi: intím.

ÍNTIM A adj. 1. Esentzial profund (intrun lucru intro problema etc.); launtric. ♦ (Fig.) Strans apropiat. 2. (Despre unele sentimente) Puternic tare profund. 3. Legat prin prietenie puternica prin sentimente puternice. // s.m. Prieten bun de aproape; confident. 4. Care se refera la viatza particulara sau familiala a cuiva; personal secret. [< fr. intime cf. lat. intimus].

ÍNTIM / INTÍM A adj. 1. care constituie esentza unui lucru; launtric. ◊ (fig.) strans apropiat. 2. (despre sentimente) puternic profund. 3. (despre oameni; shi s. m.) legat printro afectziune puternica profunda. ◊ familiar prietenos cordial. ◊ referitor la sentimentele de dragoste erotic; sexual. 4. referitor la viatza particulara sau familiara a cuiva. ◊ care are loc intrun cadru restrans. (< fr. intime lat. intimus)

ÍNTIM ~a (~i ~e) 1) Care tzine de insashi esentza unui lucru fenomen; inclus in partea launtrica a unui lucru fenomen. 2) (despre persoane) Care este strans legat prin ceea ce exista mai frumos mai profund; atashat prin sentimente puternice. 3) Care tzine de viatza personala. 4) Care este foarte apropiat (unul cu altul). 5) Care se produce intrun cerc restrans. Petrecere ~a. [Acc. shi intím] /<fr. intime lat. intimus

intim a. 1. care e cel mai dinauntru cel mai esentzial: natura intima a unui lucru; 2. care e in fundul sufletului: convingere intima; 3. care se petrece in interiorul unei case al unei familii: conversatziune intima; 4. pentru care avem o vie afectziune: amic intim.

*íntim a adj. (lat. intimus superlativu luĭ intra. V. interior). Cel maĭ din auntru care face esentza unuĭ lucru: natura intima a uneĭ fiintze. Din fundu sufletuluĭ adinc: convingere intima. Care se petrece in familie saŭ intre amicĭ familiar: conversatziune intima. Familiar de aproape: amic intim. Secretar intim care are toata increderea shefuluĭ luĭ. Adv. In mod intim: ĭam vazut vorbind intim. Fals intím (dupa fr.).

!intim adj. m. pl. intimi; f. intima pl. intime

íntim/intím adj. m. pl. íntimi/intími; f. íntima/intíma pl. íntime/intíme

íntim / intím adj. m. pl. íntimi / intími; f. sg. íntima / intíma pl. íntime / intíme

intim.

ÍNTIM adj. s. 1. adj. v. apropiat. 2. s. v. confident. 3. adj. v. strans. 4. adj. v. sexual. 5. adj. v. prietenos. 6. adj. domestic particular personal privat. (Probleme ~.) 7. adj. restrans. (Petrecere intrun cadru ~.) 8. adj. confidentzial. 9. adj. v. adanc.

INTIM adj. s. 1. adj. apropiat bun. (Prieten ~.) 2. s. confident (inv.) tainic. (~ al domnitorului.) 3. adj. apropiat strins. (Relatzii ~.) 4. adj. erotic fizic fiziologic sexual trupesc. (Relatzii ~ intre sotzi.) 5. adj. afectuos cordial familiar prietenesc prietenos. (Nota ~ a conversatziei.) 6. adj. domestic particular personal privat. (Probleme ~.) 7. adj. restrins. (Petrecere intrun cadru ~.) 8. adj. confidentzial particular (inv.) particularnic. (Scrisori ~.) 9. adj. adinc launtric profund. (Natura ~ a unui fenomen.)