ÍNTIM A intimi e adj. 1. (Despre o persoana in relatzii cu alta) Legat printro prietenie strinsa foarte apropiat; introdus in toate secretele. Credete in aceasta casa k in mijlocul unor vechi shi intimi amici. BOLINTINEANU O. 419. ◊ (Substantivat) Lumea se rarise. Nu mai erau decit intimii. VLAHUTZA O. A. III 11. 2. Familiar prietenos afectuos cordial. Cu nota aceasta intima convorbirea merse inainte cum putu. D. ZAMFIRESCU R. 15. Umbra lui... parea k incepuse o vorbire intima cu el. EMINESCU N. 58. 3. Care se refera la viatza particulara a cuiva; personal; p. ext. secret. In ziua aceea... am infrint aceasta regula intima. GALACTION O. I 333. Sa ma puna in curent cu chestiunile lui intime. C. PETRESCU I. II 85. ♦ Caracteristic unui mediu restrins unui cadru limitat familiar; care are loc intrun cadru restrins. Masa intima. ▭ Orashul mic te furancet... cu centrul intim shi cochet. MACEDONSKI O. I 180. 4. Care constituie partea esentziala care este mai de seama sau mai profund intrun lucru intro problema etc.; launtric. Caracterul prim shi intim al poeziei lui Lenau e... romantismul. GHEREA ST. CR. I 176. Natura lor intima trebuie cautata shi bine intzeleasa pentru a putea sai intzelegem shi sai asemanam. IONESCURION C. 70. 5. Fig. Strins apropiat. Romina prezinta in structura ei caractere neromanice... care se explica numai prin limbile slave shi contactul intim intre cele doua limbi. ROSETTI I. S. L. 19. Accentuat shi: intím.