optziuni
  • info

13 definitzii pentru confident

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CONFIDÉNT A confidentzi te s. m. shi f. Persoana careia i se fac confidentze; p. ext. prieten intim. Din fr. confident lat. confidens ntis.

confidént ~a [At: STAMATI D. / V: (inv) ~dínte / Pl: ~ntzi ~e / E: fr confident lat confidens ntis] 12 smf a (Persoana) careia i se fac confidentze (1). 3 smf (Pex) Prieten.

CONFIDÉNT A confidentzi te s. m. shi f. Persoana careia i se fac confidentze; p. ext. prieten. Din fr. confident lat. confidens ntis.

CONFIDÉNT A confidentzi te s. m. shi f. Persoana careia cineva i incredintzeaza gindurile intime tainele. Eram prieteni nedespartzitzi shi mai eram shi confidentul lui. C. PETRESCU S. 109. Roshu numai ramase singur pina la amiazi deshi grozav ar fi dorit sa spuie lui Titu confidentul sau de toate zilele citeva amanunte extraordinare care numai el le cunoshtea. REBREANU R. II 26. ♦ (In teatru) Personaj secundar caruia eroul principal i face confidentze i destainuieshte gindurile shi planurile sale.

CONFIDÉNT A s.m. shi f. Cel caruia i se fac confidentze; prieten. ♦ Personaj secundar intro piesa de teatru caruia un erou i face confidentze menite sa informeze astfel pe spectator asupra celor gandite de el sau asupra faptelor care are de gand sa le savarsheasca. [Cf. fr. confident it. confidente lat. confidens].

CONFIDÉNT A s. m. f. 1. cel caruia i se fac confidentze. 2. personaj conventzional in teatru caruia un erou i face confidentze permitzand autorului sa informeze pe spectator fara a recurge la monolog. (< fr. confident lat. confidens)

CONFIDÉNT ~ta (~tzi ~te) m. shi f. Persoana aflata in relatzii confidentziale; persoana care detzine o confidentza. /<fr. confident lat. confidens ~ntis

confident m. 1. caruia se incredintzeaza cele mai ascunse gandiri; 2. personaj de tragedie sau de comedie caruia i se fac confidentzele destinate spectatorilor.

*confidént a s. (fr. confident d. it. confidente acela caruĭa iĭ incredintzezĭ un secret d. lat. confidens éntis increzator temerar. V. fidel). Persoana careĭa iĭ incredintzezĭ secretele. Personagiŭ teatral caruĭa i se fac confidentze k sa le auda publicu. V. credincer secretar.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

confidént s. m. pl. confidéntzi

confidént s. m. pl. confidéntzi

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CONFIDÉNT s. 1. intim (inv.) tainic. (~ al domnitorului.) 2. partash. (Il face ~ al gandurilor ei.)

CONFIDENT s. 1. intim (inv.) tainic. (~ al domnitorului.) 2. partash. (Il face ~ al gindurilor ei.)

Intrare: confident
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • confident
  • confidentul
  • confidentu‑
plural
  • confidentzi
  • confidentzii
genitiv-dativ singular
  • confident
  • confidentului
plural
  • confidentzi
  • confidentzilor
vocativ singular
  • confidentule
  • confidente
plural
  • confidentzilor
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

confident, confidentzisubstantiv masculin
confidenta, confidentesubstantiv feminin

  • 1. Persoana careia i se fac confidentze. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Eram prieteni nedespartzitzi shi mai eram shi confidentul lui. C. PETRESCU S. 109. DLRLC
    • format_quote Roshu nu mai ramase singur pina la amiazi deshi grozav ar fi dorit sa spuie lui Titu confidentul sau de toate zilele citeva amanunte extraordinare care numai el le cunoshtea. REBREANU R. II 26. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Prieten intim. DEX '09 DN
      sinonime: prieten
    • 1.2. teatru Personaj secundar caruia eroul principal i face confidentze i destainuieshte gandurile shi planurile sale. DLRLC DN
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.