APROÁPE¹ adv. (In opozitzie cu departe) 1. (Cu sens local) La o distantza mica in preajma in vecinatate. Muntzii erau aproape subt ushoara picla. SADOVEANU N. F. 26. Mai aproape mai aproape Noi neom stringe piept la piept. EMINESCU O. I 101. Sami fie somnul lin SHi codrul aproape. EMINESCU O. I 216. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» shi indicind persoana sau obiectul de care cineva este la distantza mica) Plutonierul se intoarse din nou linga dulap shi ramase cu ochii la furca proptita de zid aproape de el. MIHALE O. 525. Sarica baltagul shi gluga shi le lepadase intrun coltz aproape de soba. SADOVEANU N. F. 12. Vorbind asha au ajuns aproape de Tecuci. NEGRUZZI S. I 138. ◊ (Precedat de prepozitzii cu sensul determinat de acestea) Pina aproape de... = pina la o distantza mica de... De la Ocea pina aproape de Grumazeshti a tzinut numai o fuga. CREANGA P. 117. Pe aproape (de...) = prin apropiere nu (tocmai sau prea) departe (de... ). O data aude un grohait de porc paproape de dinsul. ISPIRESCU L. 370. aude un zgomot de pashi pe aproape. BOLINTINEANU O. 71. Sa spui lui vrincean SHi lui ungurean K sa ma ingroape Aice peaproape In strunga de oi Sa fiu tot cu voi. ALECSANDRI P. P. 2. De aproape = ) din apropiere; bine amanuntzit. K in camara ta sa vin Sa te privesc deaproape Am coborit cual meu senin SHi mam nascut din ape. EMINESCU O. I 170. K sai privegheze mai de aproape se muta in cetatea Hotinului. NEGRUZZI S. I 159; b) (adjectival determinind o persoana de care cineva este legat prin prietenie sau prin grade de rudenie) Apropiat intim. Zici k mie amic. Bun. Amic deaproape? Da. CARAGIALE O. II 128. ◊ Expr. A cunoashte (pe cineva) de aproape = a cunoashte (pe cineva) foarte bine. A lua in deaproape cercetare = a face o cercetare amanuntzita. Aproape de mintea omului = ushor de intzeles. ◊ (Substantivat) K shaproapelei departe Cind de draga te desparte. BELDICEANU P. 85. 2. (Cu sens temporal) In curind in scurta vreme peste putzin timp apropiat. Sesiunea de examene este aproape. ** (Cu determinari introduse prin prep. de») Cu putzin timp inainte de... Era aproape de sfirshitul anului [shcolar] in ultimele zile de mai. C. PETRESCU S. 65. Imparatul acela aproape de halrinetze cazind in zacare a scris carte fratzinesau. CREANGA P. 184 ◊ (Adesea in legatura cu participii shi infinitive substantivate) Cind aproape de intrare Ce sauden departare? ALECSANDRI P. P. 168. 3. (Indica o ushoara rezerva sau aproximatzie) Cam mai aproximativ. A plouat aproape in toata tzara. ◊ E un om aproape batrin Florea Pancu. STANCIU D. 82. Facea o figura blinda aproape umila. REBREANU R. I 169. ♦ (De obicei construit cu conjunctziile «k» «sa» sau cu infinitivul; uneori repetat) Gata maimai cit paci putzin lipseshte k... pe punctul de... E cu gindurile in alta parte aproape sa rastoarne galeata peste Craiu shi Vlanga carei vin inainte. DAVIDOGLU. M. 13. Aproape nu mai gindeam sa va intoarcetzi. DAVIDOGLU M. 14. Cind aproapeaproape sa pun mina pe dinsul iam pierdut urma. CREANGA P. 52.