PRICÉPE pricép vb. III. 1. Tranz. A intzelege a patrunde ceva cu mintea. ♦ Refl. (Reg.) A se dumeri a se lamuri (asupra unui lucru). 2. Refl. A avea cunoshtintze temeinice intro materie intrun domeniu; a dovedi iscusintza indemanare experientza intro actziune intro situatzie; a fi capabil in stare sa faca ceva. Lat. percipere.

pricepe [At: PSALT. HUR. 48^v/10 / V: (ivr) prec~ / Pzi: pricep / E: ml percipere] 1 vt(a) A reushi sa cunoasca ceva. 2 vt(a) A reushi sa afle. 3 vt(a) A intzelege. 4 vt(a) Ashi da seama. 5 vt Ashi face o idee Si: a patrunde a percepe (reg) a se nadai. 6 vr (Ivr) A se lamuri asupra unui lucru. 7 vt (Rar) A distinge. 8 vr (Reg; ilv) A se ~ de ziua A se lumina. 910 vti A avea cunoshtintza despre ceva Si: a shti. 11 vr (Udp „la” shi „in” care arata domeniul) A avea cunoshtintze temeinice intrun anumit domeniu. 12 vr A dovedi iscusintza indemanare experientza intro actziune intro situatzie. 13 vt A afla. 14 vt (Fig) A intui. 15 vt(a) (Inv) A constata. 16 vr (Olt) A se inzdraveni. 17 vt (Reg) A obtzine.

PRICÉPE pricép vb. III. 1. Tranz. A intzelege a patrunde ceva cu mintea. ♦ Refl. (Reg.) A se dumeri a se lamuri (asupra unui lucru). 2. Refl. A avea cunoshtintze intro materie intrun domeniu; a dovedi iscusintza indemanare experientza intro actziune intro situatzie; a fi capabil in stare sa faca ceva. Lat. percipere.

PRICÉPE pricép vb. III. 1. Tranz. A intzelege ceva ashi da seama de ceva a cuprinde a patrunde cu mintea. Domnule secretar dumneata ai priceput citeodata foarte bine cuvintul nostru al muncitorilor. Pricepel shi acum. DEMETRIUS C. 14. Noptziles deun farmec sfint Ce nul mai pot pricepe. EMINESCU O. I 175. ◊ (Complementul indica o persoana) Deshi vorbeshti pe intzeles Eu nu te pot pricepe. EMINESCU O. I 173. ◊ (Glumetz intrun joc de cuvinte) intzalegi? intzaleg dar nu te pricep. ALECSANDRI T. I 69. ◊ Absol. Nu era inteligent pricepea greu shi uita repede. C. PETRESCU C. V. 99. Nam priceput nici acum bine de tot caci vorbeshti prea iute. ALECSANDRI T. I 253. Bate shaua sa priceapa iapa v. iapa. ◊ Refl. reciproc. Fiintze simple care se egaleaza shi se pricep: ea o fetitza de shase ani el un cine batrin shi deshtept. IBRAILEANU S. 7. ◊ Refl. impers. Nu se pricepea nimic din cauza galagiei. DUMITRIU N. 96. ◊ Refl. (Regional) Bietele ratze naucite nu se pricepeau de unde le vine acest nevinovat potop de foc. GANE N. II 201. Eu toate leam facut K sa potzi sami spui o data Sa mantrebi: «Ma vrei tu fata?» SHi plingeam de suparata K tu nu teai priceput. COSHBUC P. I 51. 2. Refl. A avea cunoshtintze intro materie intrun domeniu; a dovedi iscusintza indeminare experientza intro actziune intro situatzie Il mingiia cu citeo vorba cum se pricepea. REBREANU R. I 160. ◊ (Urmat de o propozitzie cu verbul la conjunctiv sau de determinari introduse prin prep. «la») Se pricepe el sa le gaseasca ac de cojoc SADOVEANU O. I 541. Cu blindetza shi cu vorba buna izbutea sa le faca pe toate la vremea lor; shi ce nu se pricepea el sa faca? MIRONESCU S. A. 124.

A PRICÉPE pricép tranz. (esentza lucrurilor situatzii evenimente) 1) A fi in stare sa cuprinda cu mintea; a descifra prin ratzionamente; a intzelege; a patrunde. 2) A reushi sa insusheasca prin activitatea gandirii; a intzelege; a sesiza; a concepe. /<lat. percipere

A SE PRICÉPE ma pricép intranz. 1) A avea cunoshtintze suficiente intrun domeniu de activitate. 2) A da dovada de iscusintza; a fi in stare. /<lat. percipere

pricepe v. 1. a intzelege ascultand cu luare aminte: cine n’asculta nu pricepe; 2. a avea cunoshtintza a shti: ma pricep ce am sa fac CR. [Lat. PERCIPERE a coprinde cu mintea (cf. fr. comprendre)].

precepe v vz pricepe

precép V. pricep.

pricép cepút a cépe v. tr. (vechĭ precép d. lat. percĭpere a apuca a pricepe d. cápere a lua a prinde [k fr. comprendre a intzelege]; it. percepire pv. percebre fr. percevoir sp. pg. perceber. V. con in shi percep). Intzeleg prind cu mintea: pricep ce spuĭ cinele pricepe gindu stapinuluĭ. V. refl. SHtiŭ is priceput: a te pricepe la toate in toate la chimie la razboĭ. Intzeleg dar nu pricep expresiune glumeatza pin care declarĭ k nu intzelegĭ saŭ nu pricepĭ.

pricépe (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pricép; part. pricepút

pricépe vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pricép; part. pricepút

PRICÉPE vb. 1. v. dumeri. 2. v. intzelege. 3. a auzi a intzelege. (Nu ~ sa ma lashi in pace?) 4. ashi explica a intzelege. (Pur shi simplu nu ~ cum a disparut.) 5. v. concepe a intzelege. (Nu ~ cum sa intamplat astfel.) 6. a cunoashte a intzelege a shti. (~ franceza?) 7. v. cunoashte.

PRICÉPE vb. v. afla cunoashte descoperi deslushi distinge gasi intui intzelege percepe sesiza shti.

PRICEPE vb. 1. a se dumeri a intzelege a se lamuri a shti (reg.) a se nadai (fig.) a se trezi. (Tot nu ai ~ ce am vrut satzi spun.) 2. a intzelege a percepe a sesiza (fig.) a patrunde. (A ~ sensul celor citite.) 3. a auzi a intzelege. (Nu ~ sa ma lashi in pace?) 4. ashi explica a intzelege. (Pur shi simplu nu ~ cum a disparut.) 5. a concepe a intzelege. (Nu ~ cum sa intimplat astfel.) 6. a cunoashte a intzelege a shti. (~ franceza?) 7. a cunoashte a stapini a shti (fam.) a vedea. (~ la perfectzie mai multe meserii.)

pricepe vb. v. AFLA. CUNOASHTE. DESCOPERI. DESLUSHI. DISTINGE. GASI. INTUI. INTZELEGE. PERCEPE. SESIZA. SHTI.

pricépe (pricép pút) vb. 1. A intzelege a se dumeri ashi lua raspunderea. 2. A savura a aprecia. Var. inv. precepe (shi der.). Lat. percĭpĕre (Philippide Principii 44; Pushcariu 1379; CandreaDens. 1443; REW 6399) cf. v. it. percevere prov. cat. percebre port. perceber. Der. pricepere s. f. (inteligentza judecata); priceput adj. (inteligent deshtept; indeminatic dibaci; expert); nepriceput adj. (greoi neindeminatic); precepatura s. f. (inv. indeminare).