PRICÉPE pricép vb. III. 1. Tranz. A intzelege ceva ashi da seama de ceva a cuprinde a patrunde cu mintea. Domnule secretar dumneata ai priceput citeodata foarte bine cuvintul nostru al muncitorilor. Pricepel shi acum. DEMETRIUS C. 14. Noptziles deun farmec sfint Ce nul mai pot pricepe. EMINESCU O. I 175. ◊ (Complementul indica o persoana) Deshi vorbeshti pe intzeles Eu nu te pot pricepe. EMINESCU O. I 173. ◊ (Glumetz intrun joc de cuvinte) intzalegi? intzaleg dar nu te pricep. ALECSANDRI T. I 69. ◊ Absol. Nu era inteligent pricepea greu shi uita repede. C. PETRESCU C. V. 99. Nam priceput nici acum bine de tot caci vorbeshti prea iute. ALECSANDRI T. I 253. Bate shaua sa priceapa iapa v. iapa. ◊ Refl. reciproc. Fiintze simple care se egaleaza shi se pricep: ea o fetitza de shase ani el un cine batrin shi deshtept. IBRAILEANU S. 7. ◊ Refl. impers. Nu se pricepea nimic din cauza galagiei. DUMITRIU N. 96. ◊ Refl. (Regional) Bietele ratze naucite nu se pricepeau de unde le vine acest nevinovat potop de foc. GANE N. II 201. Eu toate leam facut K sa potzi sami spui o data Sa mantrebi: «Ma vrei tu fata?» SHi plingeam de suparata K tu nu teai priceput. COSHBUC P. I 51. 2. Refl. A avea cunoshtintze intro materie intrun domeniu; a dovedi iscusintza indeminare experientza intro actziune intro situatzie Il mingiia cu citeo vorba cum se pricepea. REBREANU R. I 160. ◊ (Urmat de o propozitzie cu verbul la conjunctiv sau de determinari introduse prin prep. «la») Se pricepe el sa le gaseasca ac de cojoc SADOVEANU O. I 541. Cu blindetza shi cu vorba buna izbutea sa le faca pe toate la vremea lor; shi ce nu se pricepea el sa faca? MIRONESCU S. A. 124.