BEA beau vb. II. 1. Tranz. (Adesea fig.) A inghitzi un lichid. ◊ Expr. A bea paharul panan fund = a indura un necaz o durere pana la capat. 2. Intranz. Spec. A consuma bauturi alcoolice. ◊ Expr. (Fam.) A bea in sanatatea (sau in cinstea pentru succesul) cuiva = a sarbatori pe cineva consumand bauturi alcoolice in cinstea (shi pe socoteala) lui. 3. Tranz. A cheltui a risipi bani avere etc. pe bautura. ◊ Expr. Ashi bea shi camasha = a cheltui totul pe bautura. Ashi bea (shi) mintzile = a bea pana la inconshtientza sau pana la nebunie. 4. Tranz. (Pop.; in expr.) A bea tutun = a fuma. Lat. bibere.

bea³ [At: COD. VOR. 50 / Pzi: beau bei bea bem betzi (inv) beatzi beau / E: ml bibere] 1 vt A inghitzi un lichid. 2 vt A suge. 3 vi A consuma bauturi alcoolice. 4 vi A chefui. 5 vt (C. i. un fapt un eveniment sau o persoana) A bea (4) in cinstea shi pe cheltuiala cuiva. 6 vi (Fam; ie) A ~ in sanatatea (sau cinstea ori pentru succesul) cuiva A sarbatori pe cineva consumand bauturi alcoolice in cinstea shi pe cheltuiala lui. 7 vt (Pfm; ie) Ashi ~ (shi) mintzile A bea pana la inconshtientza sau pana la nebunie. 8 vt (Fig) A cheltui a risipi bani avere pe bautura. 9 vt (Pop; ie) Ashi ~ shi camasha A cheltui totul pe bautura. 10 vr (D. un lucru; inv) A se invechi. 11 vt (Inv; ie) A ~ tutun A fuma.

BEA beau vb. II. 1. Tranz. (Adesea fig.) A inghitzi un lichid. ◊ Expr. A bea paharul panan fund = a indura un necaz o durere pana la capat. 2. Intranz. Spec. A consuma bauturi alcoolice. ◊ Expr. (Fam.) A bea in sanatatea (sau in cinstea pentru succesul) cuiva = a sarbatori pe cineva consumand bauturi alcoolice in cinstea (shi pe socoteala) lui. 3. Tranz. A cheltui a risipi bani avere etc. pe bautura. ◊ Expr. Ashi bea shi camasha = a cheltui totul pe bautura. Ashi bea (shi) mintzile= a bea pana la inconshtientza sau pana la nebunie. 4. Tranz. (Pop.; in expr.) A bea tutun = a fuma. Lat. bibere.

BEA beau vb. II. 1. Tranz. A inghitzi a consuma un lichid. Unii... se opreau la vreo fintina facinduse k beau apa. DUMITRIU B. F. 107. Are obiceiul a bea in toata Sara o cupa de lapte dulce. CREANGA P. 97. Hai mindra la apa buna Apa buna de baut Gura dulce de vindut. JARNÍKBIRSEANU D. 233. (Absol.) [La izvor] un tinar calator... sa rugat Sa bea din cana lor. COSHBUC P. I 281. ◊ (Poetic) Ochii mei sint mortzi k shi lacurile de unde bea curcubeul apa. DAVIDOGLU O. 100. ◊ Expr. A bea paharul pinan fund = a indura un necaz un chin o durere pina la capat. (Familiar) Doar nam baut gaz se zice k raspuns negativ la o propunere sau o invitatzie nepotrivita. ♦ A suge a sorbi. Vad fluturi albashtri ushori Roind shi bind miere din flori. EMINESCU O. IV 5 ◊ Fig. Ash fi baut ulcioare de lumina Din... raza soarelui blajina. TULBURE V. R. 11. O strinse cu atita foc incit i parea co sai beie viatza toata din gura ei. EMINESCU N. 64. 2. Intranz. A consuma bauturi alcoolice. Bause shi prinsese mai multa mincarime de limba. PAS L. I 9. Nemaiavind pe ce bea tzia vindut tzie punga cu faina. RETEGANUL P. IV 27 Cu rudele bea shi benchetuieshte dar negutzatorii nu face. NEGRUZZI S. I 249. ◊ Expr. A bea in sanatatea (sau in cinstea) cuiva = a inchina cu un pahar de vin de rachiu etc. pentru cineva ficindui urari. ♦ A se da la betzie; a avea patima betziei. A inceput sa bea. ♦ Tranz. (Familiar cu privire la o persoana sau la un eveniment) A sarbatori (printrun chef sau printro petrecere) a consuma bauturi in cinstea shi (de obicei) pe cheltuiala altuia mai ales a celui sarbatorit. Mie sa nu intirzii k teash bea. DAVIDOGLU M. 42. Izvorul de unde capetzi informatziile... il cunosc... Ash! Pe ce te prinzi?... Pe un dejun la Iordache... Primeshti? Primesc zise Caracudi sigur k ma bea. CARAGIALE O. II 301. 3. Tranz. (Cu privire la bani avere etc.) A cheltui a risipi pe bautura; a toca. Cucul zice mierla zice: Nutzi bea banii mai voinice! ALECSANDRI P. P. 298. Cu lautari shi cu gloata Baui nene turma toata. ALECSANDRI P. P. 265. ◊ Expr. Ashi bea shi camasha = a cheltui totul pe bautura. Ashi bea shi mintzile = ashi pierde judecata sanatoasa din cauza bauturii a bea pina la inconshtientza sau la nebunie. 4. Tranz. (Popular cu privire la tutun tzigari lulea) A fuma. De cind am prins a dezlega buchile nu mai beau tabac. CAMILAR N. II 369. Din pricina ta nam fost in stare sa beau o tzigara de tutun. SADOVEANU O. III 535. Daca gaseshte tutun il bea! CARAGIALE O. VII 23. Mai shede mosh Nichifor asha pe ginduri pinashi gateshte de baut luleaua. CREANGA P. 132. Forme gramaticale: prez. ind. beau bei bea bem betzi beau; imperf. beam beai bea beam beatzi beau; perf. s. baui baushi bau bauram bauratzi baura; part. baut shi (Transilv. Ban.) beut (HODOSH P. P. 190).

BEA beau vb. II. 1. Tranz. (Adesea fig.) A inghitzi a consuma un lichid. ◊ Expr. A bea paharul panan fund = a indura un necaz o durere pana la capat. (Fam.) Doar nam baut gaz se spune k raspuns negativ la o propunere nepotrivita. 2. Intranz. A consuma bauturi alcoolice. ◊ Expr. A bea in sanatatea (sau in cinstea) cuiva = a inchina cu un pahar de bautura pentru cineva facandui urari. ♦ A cadea in patima betziei. ♦ Tranz. (Fam.) A sarbatori pe cineva (printrun chef sau printro petrecere) a consuma bauturi in cinstea (shi pe socoteala) cuiva. 3. Tranz. A cheltui a risipi bani avere etc. pe bautura. ◊ Expr. Ashi bea shi camasha = a cheltui totul pe bautura. Ashi bea shi mintzile = a bea pana la inconshtientza sau pana la nebunie. 4. Tranz. (Pop.) A fuma. Nu mai beau tabac (CAMILAR). Lat. bibere.

A BEÁ beáu 1. tranz. 1) (un lichid) A consuma inghitzind (pentru ashi potoli setea). * ~ paharul pana la fund a indura un necaz sau o suferintza pana la capat. ~ in sanatatea (sau in cinstea) cuiva a inchina un pahar de bautura in cinstea celui sarbatorit. 2) (bani avere) A cheltui pana la epuizare. * Ashi ~ shi mintzile a bea pana la inconshtientza. 3) pop.: ~ tutun a fuma tragand fumul in plamani. 2. intranz. A consuma bauturi alcoolice in mod abuziv; a avea patima betziei. /<lat. bibere

beà v. 1. a sorbi cu gura shi a inghitzi un lichid; 2. a trage pe gat fumul a fuma: a bea tutun; 3. a bea fara masura a avea darul betziei: cam bea. [Lat. BIBERE; sensul 2 se rapoarta la fumatul oriental care era mai mult o soarbere decat o aspirare].

beáŭ (vest) shi béŭ (est) beút (Ban. Olt. Trans.) shi baút a bea v. tr. (lat. bĭbere; it. bere shi bévere pv. beure fr. boire sp. pg. beber. Beaŭ beĭ el bea eĭ bea in nord iĭ beu; sa beaŭ sa beĭ sa bea in nord sa beĭe band shi la Moxa beund). Inghit un lichid: a bea apa vin. Pop. Fumez (k turc. tütün ičmek): a bea tutun. Is betziv: acest om cam bea. Cheltuĭesc pe bautura: am un leŭ shi vreŭ sal beŭ (P.P.) Fig. A bea paharu pina’n fund a suferi o nenorocire pina la capat. A bea in sanatatea cuĭva a inchina un pahar (a ridica un toast) in sanatatea cuĭva. Cp. cu ĭau shi vreaŭ.

beŭ V. beaŭ.

bea (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. beau 2 sg. bei imperf. 1 sg. shi pl. beam 2 sg. beai perf. s. 1 sg. baúi; conj. prez. 3 sa bea; ger. band; part. baút

bea vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. beau 2 sg. bei imperf. 1 sg. shi pl. beam 2 sg. beai perf. s. 1 sg. baúi; ger. band; part. baút

bea (1 sil.) (ind. prez. 1 sg. beau 2 sg. bei imperf. beam beai... 1 sil.; perf. baui part. baut)

beau bei 2.

BEA vb. 1. a trage (reg.) a tzucsui (fam. fig.) a pili a suge. (E betziv ~ mult.) 2. a consuma. (~ multe ceaiuri diuretice.)

BEA vb. v. fuma sorbi suge.

BEA vb. 1. a trage (reg.) a tzucsui (fam. fig.) a pili a suge. (E betziv ~ mult.) 2. a consuma. (~ multe ceaiuri diuretice.)

bea vb. v. FUMA. SORBI. SUGE.

beá (beáu baút) vb. 1. A inghitzi un lichid. 2. A cheltui bautura ashi prapadi banii a minca a fuma. 3. A fuma. Mr. beau (beari) megl. bęu istr. beut (mbeare). Lat. bĭbĕre (Pushcariu 192; REW 1074; CandreaDens. 152; DAR); cf. it. bere prov. beure fr. boire sp. port. beber. Este cuvint cu raspindire foarte generala (ALR 81). Conjug. sa se caracterizeaza in Mold. prin tendintza de a suprima in toate formele diftongul ea: beau › beu sa beu › sa bee. Expresia a bea tutun (sens 3) este traducerea tc. tütün icmek ngr. πίνω ϰαπνόν. Cf. shi bautura beat. Der. baut adj. (beat); bautor adj. (betziv) care REW shi Pascu Lat. Elem. 275 le fac sa provina direct din lat. bibitor cf. it. bibitore fr. buveur prov. cat. bevedor sp. port. bebedor.

NUNC EST BIBENDUM (lat.) acum sa bem! Horatziu „Ode” I 37 12: „Nunc este bibendum nunc pede libero pulsanda tellus!” („Acum sa bem acum sa batem cu piciorul liber (in voie) pamantul!”). Poetul saluta victoria romanilor la Actium. Indemn entuziast la sarbatorirea unui mare succes.

A BEA a baga pe conducta a bea la metru ashi bea mintzile a ciobi a citi a conspecta a cupla a da de dushca a degresa a drincui a duce la mustatza a glisa a impartashi a impushca a se incalzi ashi incarca bateriile a se intrece cu bautura a lua la bord a (se) pili a pupa paharul a ridica halbere a studia a suge a shpritzui a trage la masea / la mustatza a se tzuicui a uda adalmashul a uda pranzul a se unge pe gat a usca.

a bea la metru expr. a bea mult shi fara a tzine cont de calitatea bauturii.

a bea paharul pana la fund expr. a indura un necaz / o durere pana la capat.

a bea tutun expr. a fuma.

ashi bea banii expr. (d. alcoolici) a cheltui totzi banii pe bautura.

ashi bea mintzile expr. a bea pana la inconshtientza sau nebunie.

ashi bea shi camasha expr. v. ashi bea banii.

cine a baut apa de la boierul asta mai vine shi mai bea prov. (detz.) cine a fost o data la pushcarie va reveni acolo.