SORBÍ sorb vb. IV. Tranz. 1. A bea ceva tragand in gura putzin cate putzin cu buzele stranse (shi cu zgomot). ♦ A bea repede shi cu lacomie dintro singura inghitzitura (golind vasul). ◊ Expr. A sorbi (pe cineva) intro lingura (sau intrun pahar) de apa se spune: a) cand cineva se uita cu mare dragoste la altcineva; b) cand cineva ishi manifesta antipatia fatza de altcineva. A sorbi cuvintele (sau vorbele scrisul etc.) cuiva = a asculta sau a citi cu mare atentzie shi interes pe cineva sau ceva. 2. A inghitzi. ♦ Fig. A preocupa a captiva. 3. A trage in piept (cu nesatz) a inspira adanc (aer vant miresme). Lat. *sorbire (= sorbere).

sorbi [At: DOSOFTEI V. S. noiembrie 125^v/4 / V: (reg) ~ba soarbe sur~ / Pzi: sorb (reg) ~besc / E: ml sorbere] 12 vtrp A (se) bea tragand in gura putzin cate putzin cu buzele tzuguiate Si: a suge. 3 vt (Ic) Soarbezeama Om nepasator shi neatent. 4 vt (Iac) Om prost. 5 vt(a) (Fig) A atrage (1). 6 vt (Pop; c. i. lichidele care le contzine un corp) A suge. 78 vt (C. i. de obicei lichide) A bea (sau a manca) inghitzind repede shi cu lacomie golind dintro data vasul de contzinutul sau. 9 vt (Ie) A ~ (pe cineva) intro lingura sau cu lingura (sau intrun pahar) cu apa A nu putea suferi pe cineva. 10 vt (Iae) A indragi pe cineva. 11 vt (Ie) Ai ~ cuiva zilele A ucide pe cineva. 1213 vt (Ie) A ~ cuvintele (sau vorbele scrisul etc.) cuiva A asculta sau a citi cu mare interes shi placere pe cineva sau ceva. 14 vt (D. ochi; pex d. oameni) A privi cu interes. 15 vt (Fig) A preocupa. 16 vt A face sa dispara cuprinzand in sine Si: a inghitzi. 17 vt A face sa nu mai existe Si: a distruge (2). 18 vt (Pex) A consuma¹ (1). 19 vt (C. i. aer miresme etc.) A trage cu putere pe nas sau pe gura Si: a aspira (2). 20 vt (Prc) A insipira (fortzat) Si: a suge. 2122 vtr A face sa patrunda in sine Si: a (se) absorbi (1) a (se) aspira (1) a (se) incorpora a (se) inghitzi a (se) resorbi a (se) suge (pop) a (se) trage.

SORBÍ sorb vb. IV. Tranz. 1. A bea ceva tragand in gura putzin cate putzin cu buzele tzuguiate (shi cu zgomot). ♦ A bea repede shi cu lacomie dintro singura inghitzitura (golind vasul). ◊ Expr. A sorbi (pe cineva) intro lingura (sau intrun pahar) de apa se spune: a) cand cineva se uita cu mare dragoste la altcineva; b) cand cineva ishi manifesta antipatia fatza de altcineva. A sorbi cuvintele (sau vorbele scrisul etc.) cuiva = a asculta sau a citi cu mare atentzie shi interes pe cineva sau ceva. 2. A inghitzi. ♦ Fig. A preocupa a captiva. 3. A trage in piept (cu nesatz) a inspira adanc (aer vant miresme). Lat. *sorbire (= sorbere).

SORBÍ sorb vb. IV. Tranz. 1. A bea tragind lichidul in gura cite putzin cu buzele (shi de obicei cu zgomot). SHia turnat in cele din urma shi lui insushi shi ma indemnat shi pe mine sa sorb numai o picatura. SADOVEANU N. F. 15. Intrun salon o multzime de femei shi de barbatzi sorb ceaiul aromat. GIRLEANU L. 44. Imi luai locul... in coltzul canapelei shi linishtit imi sorbeam cafeaua shi imi fumam tzigara. HOGASH M. N. 39. ◊ (Complementul este indicat printrun partitiv) K niciodata soarbe din cafea mai alene. BASSARABESCU S. N. 13. ♦ (Complementul indica bautura p. ext. recipientul in care este pusa) A bea repede shi cu lacomie (golind vasul). Boierul... sorbi cu ochii inchishi paharul mare de vin. SADOVEANU O. VII 156. Sorbeau la vin parca sar fi batut zece nebuni la gura lor. POPESCU B. II 51. A sorbit cupa pina la picatura din fund. CARAGIALE O. III 74. Setila sorbea apa de prin baltzi shi iazuri. CREANGA P. 247. ◊ Fig. Sarutari fara de numar el i soarbe de pe gura. EMINESCU O. I 104. Cu gindul ea soarbe poate o eternitate de fericiri. ODOBESCU S. III 36. ◊ Expr. A sorbi (pe cineva) intro lingura (sau intrun pahar) de apa se spune: a) cind cineva se uita cu mare dragoste la altul. Pot sa zic fara pacat k eram frumushica in pelinci detzi venea sa ma sorbi intro lingura de apa. GANE N. II 162. SHi asha de... dragalasha mai rar incit so sorbi intrun pahar cu apa. ISPIRESCU L. 352; b) cind cineva il urashte pe altul. Suparatusa nevasta pe zmeu de sal fi putut lar fi sorbit intro lingura de apa. BOTA P. 85. Il pizmuiesc shi numai daca ar putea lar sorbi intro lingura de apa. MARIAN O. I 308. A sorbi (pe cineva) cu ochii (din ochi sau cu privirea) v. ochi. A sorbi credintza v. credintza. A sorbi cuvintele (sau vorbele scrisul etc.) cuiva = a asculta sau a citi cu mare atentzie shi interes spusele cuiva. [Herdelea] rupse plicul shi sorbi cu infrigurare cele shase pagini de scris marunt. REBREANU R. I 31. Asha cum era Pangrati dar ne era drag shi sorbeam lectziile lui. HOGASH H. 69. In ochii tinarului se vedea dorintza sincera de a auzi de a sorbi cuvintele lui Dan. VLAHUTZA O. A. III 38. 2. A suge a absorbi a inghitzi. Batrina cu broboada cernita a disparut parca ar fi sorbito umbra chiliei deschise. SADOVEANU N. P. 45. Apa se repezi naprasnic sal soarba shi mai multe nu. DELAVRANCEA La CADE. Dunarea... soarbe 120 de riuri. VLAHUTZA la CADE. ◊ (Poetic) Curind desimea codrilor ne sorbi in adincurile sale nestrabatute. HOGASH M. N. 205. [Soarele] in curind... apare pe orizontul aurit Sorbind roua diminetzii de pe cimpul inverzit. ALECSANDRI P. A. 120. ◊ Fig. Ochii? Cite dulci imagini au sorbit a lor lumine. EMINESCU O. IV 45. Holera la el sarea... Gura pe gura punea Buze pe buze lipea Zilele i le sorbea. ALECSANDRI P. P. 39. ♦ A preocupa a captiva. Atit de mult basmele shi viselemi sorbeau viatza incit chiar lacomia copilareasca disparuse; ba uneori trebuia cu da sila sa ma puie la masa. DELAVRANCEA T. 20. 3. A trage in piept (cu nesatz) a inspira adinc (aer miresme). Fata... sorbea cu capunaltzat shi cu narile tremuratoare mireasma vaii. SADOVEANU O. VII 58. Deash putea sa sorb aerul Moldovei cu patima cu carel sorbii la intiia zi dupa 22 de ani de pribegie. DELAVRANCEA O. II 183. Am sorbit din adinc vintul rece. CARAGIALE P. 38. ◊ Fig. Invatzama sa rid cu tinen soare Sai sorb lumina calda. TOPIRCEANU B. 86. O steaua mea alunga norii Satzi sorb clipirile senine Sa trec prin furia viltorii Cu ochii tzinta catre tine. CERNA P. 24. ◊ (Complementul este indicat printrun partitiv) Ma du departe mai departe! La muntzi cu fruntea de zapada Sa sorb din freamatul padurii shal ierburilor din livada. GOGA C. P. 11.

A SORBÍ sorb tranz. 1) (bauturi sau mancaruri lichide) A bea sau a manca tragand in gura putzin cate putzin. 2) A inghitzi dintro data (lasand vasul gol). 3) fig. A trage in piept cu nesatz; a inspira adanc. ~ mireasma trandafirilor. ◊ ~ pe cineva cu ochii (sau din ochi cu privirea) a se uita cu multa dragoste la cineva; a fi indragostit de cineva. /<lat. sorbere

sorbì v. 1. a inghitzi cu incetul un lichid tragandul cu sgomot in gura: a sorbi cafeaua; 2. a inghitzi dintr’o data: a sorbi un ou; a sorbi cu ochii a placea foarte; 3. fig. a rapi: imi vine sai sorb zilele POP. [Lat. SORBERE].

3) sorb a í v tr. (lat. sórbere shi sorbére imit. inrudit cu vgr. rophéo inghit vsl. srŭbatĭ bg. sŭrbam germ. schlúrfen a sorbi sh. a. multe in diferite limbi; it. sorbire pv. sourbi sp. sorber pg. sorver. El soarbe sa soarba soarbe tu nu sorbi! V. absorb horpaĭ cĭorba sherbet sirop). Trag cite putzin in gura un lichid ferbinte asha in cit sa nu ma frig: a sorbi ceaĭu cafeaŭa cĭorba. Inghit maĭ rapede continutu unuĭ oŭ moale un medicament: a sorbi un oŭ. Fig. A sorbi din ochĭ (saŭ cu ochiĭ) a privi cu mare dragoste saŭ cu lacomie. Aĭ sorbi cuĭva zilele al ucide.

sorbí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. sorb imperf. 3 sg. sorbeá; conj. prez. 3 sa soárba

sorbí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. sorb imperf. 3 sg. sorbeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. soárba

sorbi

sorb beam 1 imp. bii 1 aor.

SORBÍ vb. 1. a suge (pop.) a bea. (SHarpele i ~ sangele.) 2. v. absorbi.

SORBI vb. 1. a suge (pop.) a bea. (SHarpele i ~ singele.) 2. a absorbi a aspira a incorpora a inghitzi a resorbi a suge a trage. (Pamintul ~ apa de precipitatzii.)

sorbí (b ít) vb. 1. A bea cite putzin a suge. 2. A inghitzi a infuleca a trage in piept. 3. (Inv.) A goli. Mr. sorbu sorbshtu surghita. Lat. sǒrbēre (Cihac I 257; Pushcariu 1609; Pascu I 164; REW 8094) cf. it. sorbire prov. fr. cat. sorbir sp. sorber (gal. sorbir) port. sorber. Der. sorb s. n. (viltoare bulboana virtej; sorbitura dushca; piston); sorbeala (var. sorbitura) s. f. (sorbire dushca zeama); sorbitor adj. (care soarbe); sorbanca s. f. (Trans. de N strachina); sorbushca s. f. (Mold. supa); sorbacai (var. sorbocai) vb. (a sorbi a suge); absorbi vb. dupa fr. absorber.

SORBI (in germ. shi Wenden) s. m. pl. Populatzie de origine slava ashezata in sec. 89 in E Germaniei intre raurile Oder Havel Spree Elba Saale shi Mtzii Metaliferi dar shi in zoma raului Regnitz. In prezent urmashii acestei populatzii in numar de c. 50.000 traiesc in reg. Lausitz din Saxonia continuand cultivarea vechii limbi.

a sorbi (pe cineva) din ochi expr. a privi (pe cineva) cu mare dragoste.

a sorbi ceashca expr. (er.) a practica cunilitzia.