SORBÍ sorb vb. IV. Tranz. 1. A bea ceva tragand in gura putzin cate putzin cu buzele tzuguiate (shi cu zgomot). ♦ A bea repede shi cu lacomie dintro singura inghitzitura (golind vasul). ◊ Expr. A sorbi (pe cineva) intro lingura (sau intrun pahar) de apa se spune: a) cand cineva se uita cu mare dragoste la altcineva; b) cand cineva ishi manifesta antipatia fatza de altcineva. A sorbi cuvintele (sau vorbele scrisul etc.) cuiva = a asculta sau a citi cu mare atentzie shi interes pe cineva sau ceva. 2. A inghitzi. ♦ Fig. A preocupa a captiva. 3. A trage in piept (cu nesatz) a inspira adanc (aer vant miresme). Lat. *sorbire (= sorbere).