3 definiții pentru mintuliță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mintuliță sf [At: TDRG 1222 / Pl: ~țe / E: minte + -uliță] 1-2 (Rar; șhp) Minte (1) (puțină) Si: (rar) mintuță (1-2).
MINTULÍȚĂ, mintulițe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui minte. Dar potcașa-i mintuliță Nici de-un ban n-a mai crescut. ODOBESCU-SLAVICI, la TDRG.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MINTULÍȚĂ, mintulițe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui minte.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Intrare: mintuliță
mintuliță substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
mintuliță, mintulițesubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui minte. DLRLC
- Dar potcașa-i mintuliță Nici de-un ban n-a mai crescut. ODOBESCU-SLAVICI, la TDRG. DLRLC
-
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.