MÍNTE mintzi s. f. (La pl. cu valoare de sg.) 1. Facultatea de a gindi de a judeca de a intzelege; gind cuget ratziune cugetare. SHi pe veci aceeashi groaza port shin minte shin privire. MACEDONSKI O. I 95. In prezent cugetatorul nushi opreshte a sa minte Cintro clipa gindul duce mii de veacuri inainte. EMINESCU O. I 133. Feciorashi cu mintea cruda SHi barbatzi voinici la truda. ALECSANDRI P. P. 36. ◊ (Popular) Mult stau eu citeodata shi ma gindesc in mintea mea. CREANGA P. 162. ◊ Expr. Ai veni cuiva ceva in minte (sau ai trece ai da ai trasni cuiva ceva prin minte) = a se gindi (dintro data) la ceva a banui (ceva) ai da (cuiva ceva) prin gind. Fiul craiului boboc in felul sau la trebi de aieste se potriveshte spinului shi se baga in fintina fara sal trasneasca prin minte ce i se poate intimpla. CREANGA P. 205. Nici nui trecea prin minte k pe el lar fi putut iubi cineva. EMINESCU N. 41. Iau venit in minte o inchipuire. DRAGHICI R. 58. A invatza pe cineva minte = a pedepsi pe cineva pentru al face sa fie mai cu judecata sa se cumintzeasca; a pedepsi in mod exemplar. A sarit sa ma bata pentru k nu vreau sa ma duc fatan casa la curte. Ia las’ cal invatz eu minte! BUJOR S. 92. A (se) invatza minte = a se cumintzi. Tei invatza tu minte alta data. CREANGA P. 146. A se framinta cu mintea sau ashi framinta mintea (sau mintzile) = a se munci (cu gindul) a se gindi mult ashi bate capul. Se framinta ei cu mintea fel shi chip dar nici unuia nui vine in cap ce sa faca. CREANGA P. 310. A fi dus cu mintea (sau cu mintzile) = a fi cufundat in ginduri a se gindi aiurea. Nu vedea nu auzea. Atita era de dus cu mintzile. ISPIRESCU L. 34. Ashi aduna mintzile = a se concentra ashi reveni din distrare a se dezmetici. Toate mintzileshi aduna Sa ia lumean cap nebuna Parcatitai mai ramine. EMINESCU O. I 102. Ai sta (cuiva) mintea in loc se spune cind cineva ramine uluit shi nu shtie ce sa faca sau sa zica. A avea (ceva sau pe cineva) in minte a) a avea (ceva sau pe cineva) in gind in amintire; a fi preocupat de ceva (sau de cineva) a tzine la cineva. Spunemi tinere pe cine Fata areacum in minte? EMINESCU L. P. 147; b) a avea intentzia sa faca ceva. Nici nau avut in minte k sa ne inshale pre noi. TZICHINDEAL P. 133. Aproape de mintea omului v. aproape. La mintea omului (sau a cocoshului) = ushor de intzeles de aflat pe intzelesul tuturor clar. A ajunge (sau a intra a cadea a fi) in mintea copiilor = a avea judecata slabita (din cauza batrinetzii). E pur shi simplu cazuta in mintea copiilor. DUMITRIU N. 133. Na! joacate. Tot eshti in mintea copiilor. C. PETRESCU I. II 227. Al ajunge (pe cineva) mintea sau ai sta (cuiva ceva) in minte = a intzelege a pricepe. (Mai ales in constructzii negative) Numi stan minte cum Lasha frumoasa fata Buturuga StatuPalma au putut sa fie tata. ALECSANDRI la TDRG. ◊ Masea de minte = fiecare dintre cele patru masele ashezate la extremitatzile celor doua shiruri de dintzi shi care apare la sfirshitul adolescentzei fiind de obicei mai putzin rezistenta decit celelalte masele. 2. Judecata sanatoasa dreapta; mod just de a ratziona. Rudele sustzin k i sa cam slabit mintea. C. PETRESCU C. V. 76. Sami dedic a mele versuri la cucoane bunaoara SHi dezgustul cel din suflet sal impac prin a mea minte. EMINESCU O. I 138. De cind dorul mau lovit Mintzile miau ratacit. ALECSANDRI P. P. 243. ◊ Loc. adj. In toata mintea (sau cu mintea intreaga) = (despre oameni) in toata firea cu judecata sanatoasa cu mintea echilibrata. Nu Tomsha romin dintre strabuni E om in toata mintea ferit de gargauni. ALECSANDRI T. II 116. ◊ Expr. Ashi bea shi mintzile v. bea. A nu avea minte (sau a nu fi in toate mintzile a nu fi in mintzile lui) = a fi nebun. SHi fata shi voda sa juri k nar fi in mintzile lor. DELAVRANCEA O. II 221. Ashi pierde mintzile (sau mintea) = a innebuni. Femeile au crezut k fratele lor shia pierdut mintzile din cauza norocului. PAS Z. I 226. Lumea ma afla atit de schimbat k se teme sa numi pierd mintzile. BOLINTINEANU O. 355. Ai veni (cuiva) mintzile acasa (sau la loc in cap la cap) a prinde la minte = a se potoli a se cumintzi a deveni mai intzelept. Apoi da!... baditza! panaici toateau fost cum au fost; da deacum ani prins eu la minte. CREANGA P. 45. Cinta cucun deal la vie Inima k sami invie In cap mintzile sami vie. BELDICEANU P. 95. Ashi ieshi din mintzi v. ieshi. Ashi pune mintea cu cineva = a se cobori la nivelul cuiva a lua in serios pe cineva care nu merita (sau credem noi k nu merita). Nam sami pun mintea cu vorbele ei. STANCU D. 251. Na vrut sashi puie mintea co sturlubateca. CREANGA P. 292. Ashi pune mintea cu ceva = a se potrivi la... Nu cumva sa va punetzi mintea cu toata mincarea shi bautura capoi al vostru e dracul! CREANGA P. 260. A lua (sau a fura a rapi a suci) cuiva mintea (sau mintzile) = a face pe cineva sashi piarda judecata sa nu mai shtie ce face. Parca dracul mia luat mintzile. CREANGA P. 44. Elen hora incepuraa senvirti Cuo mishcare gratzioasa Luminoasa Care mintzilemi rapi. ALECSANDRI P. II 61. Tentreaha te ispiteshte Pina mintea tzio suceshte. JARNÍKBIRSEANU D. 276. A scoate din mintzi (sau din minte) = a face pe cineva sashi piarda dreapta judecata al zapaci. Mai Chirica tare mai eshti shi tu nu shtiu cum; scotzi omul din mintzi cu vorbele tale. CREANGA P. 162. Nus frumoasa nici nam fost Dar voinic din minteam scos. JARNÍKBIRSEANU D. 66. 3. Intzelepciune chibzuintza prudentza socotintza. Doamne moshule doamne! multa minte itzi mai trebuie! CREANGA P. 82. Cantemir sa purtat cu mare minte atunci. NEGRUZZI S. I 184. ◊ Loc. adj. Fara (de) minte (sau mintzi) = lipsit de intzelepciune. Binetzi pare sa fii singur crai batrin fara de mintzi Sa oftezi dupa ta fata cu ciubucul intre dintzi? EMINESCU O. I 83. Bine!... Va iert k pe nishte copii fara minte shi va dau de shtire k mini vom pleca spre tzara noastra. ALECSANDRI T. II 37. Cit de fara minte eram eu in tineretzile mele. DRAGHICI R. 58. Ashi baga mintzile in cap v. baga (I 1). ♦ Inteligentza deshteptaciune istetzime iscusintza. Trei feciori naltzi k nishte brazi shi tari de virtute dar slabi de minte. CREANGA P. 3. Trebuie... cap bun shi minte ascutzita shi sanatoasa. SHEZ. I 98. ◊ Fig. Mia parea cum k natura Toata mintea ei shia pus Decit orishice papusha Sa te faca mai presus. EMINESCU O. I 100. 4. (Precedat de prep. «in») Amintire memorie. SHi daca ramuri bat in geam SHi se cutremur plopii E k in minte sa te am SHincet sa te apropii. EMINESCU O. I 193. Cuvintele lui Schiller ce le cetisem in tablitzele Olgai imi venira in minte. NEGRUZZI S. I 54. Aceasta tata o vom tipario in mintea noastra. DRAGHICI R. 141. ◊ Expr. A tzine minte = ashi aminti de a inregistra in memorie a nu uita. Il cunosc. Dar nu shtiu de unde. Pe front sint multzi ne intilnim atitzia shi ziua shi noaptea dar nu tzinem minte SAHIA N. 75. TZine tu minte copile cetzi spun eu. CREANGA P. 28. O sarmane! tzii tu minte citen lumeai auzit Cetzi trecu pe dinainte cite singur ai vorbit? EMINESCU O. I 134. ◊ Compus: tzineredeminte = memorie amintire; facultatea posibilitatea de ashi aminti de a pastra in memorie. Eu una credeam k ai pierdut cu totul tzinereademinte. GALACTION O. I 135. Fiusau are tzineredeminte grozava shi ia in cap ushor cele ce i se arata. ISPIRESCU la TDRG. 5. Imaginatzie inchipuire fantezie. Toate cele povestite de masa se desfashurau in mintea ei cu o putere ametzitoare. BUJOR S. 135. Dar toatan tot Frumoasa cit eu nici nu pot O mai frumoasa sami socot Cu mintea mea. COSHBUC P. I 57. Mintea lui era departe cu atitzia ani in urma. VLAHUTZA O. A. III 13.