exista [At: CAIET 65^v / V: (inv) esi~ (Pzi: esistez) ezi~ (reg) ezixta ~ti^[1] / P: egzis~^[2] / Pzi: exist (inv) ~tez / E: fr exister lat existere] 1 vi A avea fiintza Si: a fi. 2 vi (De obicei cu determinari locale) A se gasi Si: (ivr) a existarisi a existelui. 3 vi A fi real. 4 vi A trai. 5 vi (De obicei impersonal; adesea in constructzii negative) A fi posibil. 6 vi shi (pfm) vri (Exclamativ; in constructzii negative) Nu se poate! 7 vi A se manifesta. 8 vi A aparea. 9 vi A dura. 10 vi A conta. corectata

EXISTÁ exíst vb. I. Intranz. A fi a se afla a se gasi in realitate a avea fiintza; a trai a vietzui a se manifesta. Oamenii trebuie sa simta k exista o autoritate! zise batrinul Miron. REBREANU R. II 21. Virtutea pentru dinshii ea nu exista. EMINESCU O. I 56.

EXISTÁ vb. I. intr. A avea fiintza existentza a fi a se afla; a trai; a se manifesta. [Pron. egzis p. i. exíst. / < fr. exister lat. existere].

EXISTÁ vb. intr. a avea existentza a fi a se afla; a se manifesta. (< fr. exister lat. existere)

A EXISTÁ exíst intranz. 1) A se afla in realitate; a fi; a fiintza. 2) (despre fiintze) A se afla in viatza; a fi viu; a trai; a vietzui. /<fr. exister lat. existere

existà v. 1. a avea fiintza a trai; 2. a se afla a fi acum.

esista v vz exista

existi v vz exista

ezista v vz exista

ezixta v vz exista

*exíst a á v. intr. (fr. exister d. lat. existere d. sistere a fixa. V. asist). Am fiintza fiintzez sint traĭesc: toate anumalele care exista. Sint persist rezist: piramidele din Egipt exista de zecĭ de secule. Ob. egz (dupa fr.).

existá (a ~) [x pron. gz] vb. ind. prez. 3 exísta

existá vb. [x pron. gz] ind. prez. 1 sg. exíst 3 sg. shi pl. exísta

exista (pr. gz)

EXISTÁ vb. 1. v. afla. 2. v. avea. 3. v. trai. 4. v. dainui. 5. v. data. 6. v. consta.

EXISTA vb. 1. a se afla a fi a se gasi (pop.) a sta. (~ acolo marfuri in mare cantitate.) 2. a avea a fi a se gasi. (~ cine sa majute.) 3. a fi a trai a vietzui (rar) a fiintza (reg.) a labadui (inv.) a dainui. (Cit ~ omul invatza.) 4. a dainui a dura a fi a se mentzine a se pastra a se perpetua a persista a ramine a trai a tzine (rar) a subzista (inv.) a locui a petrece a sta a via. (Cit va ~ lumea shi pamintul; vechi obicei care ~ shi aslazi.) 5. a data. (Acest obicei ~ de un secol.) 6. a se afla a consta a rezida. (Tot secretul ~ in aceea k...)

„Extra ecclesiam nulla salus” (lat. „In afara de biserica nu este mantuire”) expresie intalnita in scrierile lui Origen shi mai ales ale lui Ciprian de Cartagina care concentreaza doctrina traditzionala despre raportul dintre Bis. shi sfintele taine in special botezul doctrina care se aplica azi mai ales cu privire la validitatea tainelor.

AD IMPOSIBILIUM NULLA EST OBLIGATIO (lat.) pentru imposibil nu exista nicio obligatzie Adagiu exprimand ideea k debitorul este exonerat de o obligatzie in cazul in care aceasta nu poate fi executata din cauze neimputabile lui.

ALL GOOD THINGS WHICH EXIST ARE THE FRUITS OF ORIGINALITY (engl.) toate lucrurile bune cate exista sunt roadele originalitatzii J. St. Mill „On Liberty” Introducere. Efortul creator al omului este cel care confera valoare lucrurilor.

COGITO ERGO SUM (lat.) gandesc deci (sunt) exist Decartes „Principia philosophiae” IV. Celebra teza care exprima in forma concentrata caracterul antidogmatic shi ratzionalist al filozofiei carteziene proclamand totodata drept adevar indubitabil dovada a existentzei gandirea.

JE PENSE DONC JE SUIS (fr.) gandesc deci exist Descartes „Discours de la méthode” IV V. shi Cogito ergo sum.

NIHIL EST IN INTELLECTU QUOD NON PRIUS FUERIT IN SENSU (lat.) nu exista nimic in minte fara sa fi fost mai inainte in simtzuri Principiu care rezuma conceptzia senzualista a lui J. Locke indreptat impotriva teoriei carteziene a ideilor innascute.

NIL MEDIUM EST (lat.) nu exista cale de mijloc Ori asha ori altfel.

THERE ARE NO SECRETS EXCEPT THE SECRETS THAT KEEP THEMSELVES (engl.) nu exista secrete cu exceptzia celor care se pastreaza singure G.B. Shaw „Back to Methuselah” 908.