FI sunt vb. IV. Intranz. A. (Verb predicativ) 1. A exista a avea fiintza. A fi sau a nu fi. ◊ Expr. De cand sunt (sau eshti etc.) = (in legatura cu o negatzie) de cand ma aflu (sau te afli etc.) pe lume dintotdeauna; niciodata. E ce (sau cum) e sau a fost ce (sau cum) a fost dar... = sa zicem k se poate! treacamearga!. 2. A se afla a se gasi intrun anumit loc la o anumita persoana. Cinei acolo? ♦ Ashi avea originea a se trage din... a proveni. De unde eshti? 3. A trai a vietzui a o duce; (despre lucruri situatzii actziuni etc.) a dura a dainui a tzine. Vechi obiceiuri care sunt shi astazi. ◊ Expr. Cat e lumea shi pamantul = totdeauna; (in constructzii negative) niciodata. ◊ (Impers.; urmat de determinari temporale fixeaza momentul unei actziuni sugereaza trecerea timpului etc.) Era intro seara. E mult de atunci. 4. A se indeplini a se intampla a se petrece a avea loc. Mia spus cum a fost. ◊ Expr. Ceo fi o fi! exprima indiferentza neputintza sau resemnarea cuiva in fatza unei situatzii. Fie! = a) accept sa se faca asha cum spui; b) merita nu e pacat! O fi! = se poate posibil (dar eu nash crede)! Asha a fost sa fie = asha a trebuit sa se intample era inevitabil k lucrurile sa se petreaca in alt fel. (Fam.) Este? = nui asha (k am dreptate k se confirma ce spun)? 5. A avea pretzul...; a costa a valora. Cat sunt vinetele? 6. (In superstitzii ghicitori etc.) A insemna a prevesti a fi semn k... Ce e cand tzi se bate tampla? ◊ Expr. A nu fi bine (sau a buna) = a prevesti ceva rau. B. (Cu functzie copulativa) 1. (Formeaza impreuna cu numele predicativ predicatul) El este vesel. ◊ Expr. A fi bine de cineva sau ai fi cuiva bine = a se gasi intro situatzie favorabila a avea parte de linishte de multzumire. A fi cu cineva = a fi de partea cuiva a sprijini pe cineva (intro disputa). 2. (Construit cu dativul; impreuna cu un nume predicativ exprima o stare sau o actziune aratate de numele predicativ respectiv) Mie prieten. ◊ Expr. Ce mie (sau tzie etc.)... = ce importantza are ce folos decurge din... (Fam.) TZio (sau io etc.) fi = ajunge! destul! 3. (In constructzii impersonale cu subiectul logic in dativ; in legatura cu notziuni exprimand un sentiment o senzatzie o stare sufleteasca) A simtzi. Mia fost greu. ◊ Loc. vb. Ai fi cuiva drag (cineva sau ceva) = ai placea a indragi a iubi. ◊ Expr. Mie (sau tzie etc.) = (urmat de un infinitiv un supin sau o propozitzie secundara cu verbul la conjunctiv) imi pasa imi vine (greu sau ushor); port grija sunt interesat. Mie (sau tzie etc.) k... (sau sa nu...) = ma tem (sau te temi etc.) k... (sau sa nu...). 4. (Impers.; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o notziune temporala) A urma (sa se faca) a trebui (sa se faca). Cand a fost sa plece. 5. (De obicei impers.; la imperfect shi urmat de un verb la conjunctiv) A avea posibilitatea ocazia sa...; a se afla pe punctul de a... a nu mai lipsi mult pana sa... Era sa moara. 6. (Impers.; urmat de un supin) A putea a trebui a considera k este cazul sa... a se cuveni. E ceva de facut. C. (Verb auxiliar) I. (Construit cu un participiu serveshte la formarea diatezei pasive) Faptele sunt cunoscute. II. (Construit cu un participiu invariabil formeaza timpuri compuse ale diatezei active). 1. (Cu viitorul I formeaza viitorul anterior) Voi fi terminat. 2. (Cu conditzionalul prezent formeaza perfectul conditzionaloptativului) Nar mai fi plecat. 3. (Cu conjunctivul prezent formeaza perfectul conjunctivului) Sa fi spus. 4. (Cu infinitivul formeaza perfectul infinitivului) Se poate lauda a fi invatzat totul. 5. (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formeaza prezumtivul prezent shi perfect) Sa se fi afland multzi in lume? III. (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu serveshte la alcatuirea unor forme perifrastice de perfect compus mai mult k perfect sau imperfect) Teai fost dus. [Forme gramaticale: prez. ind. sunt (fam. shi pop. is prescurtat s) eshti (pr. ieshti) este (pr. ieste prescurtat e i i) suntem (acc. shi: suntém); imperf. eram (pr. ieram); perf. s. fui (reg. fusei); m. m. k perf. fusesem; conjunctiv sa fiu; imper. pers. 2 sg. fii (negativ nu fi); part. fost] Lat. sum *fui *fire (= fieri).

fi² i [At: ALECSANDRI ap. CADE / E: i] Exclamatzie care reda o surpriza neplacuta.

fi¹ vi [At: COD. VOR. 83/13 / V: (pop) hi / Pzi: 1 sunt (pfm is prescurtat s; inv samt samt san sam) 2 eshti (P: ieshti) 3 este (P: ieste prescurtat e i i; inv iaste eshte) 4 suntem (A shi: suntem; irg samtem sintem simtem) 5 suntetzi (A shi: suntetzi; irg santetzi samtetzi sintetzi simtetzi A shi: simtetzi sentetzi) 6 sunt (pfm is prescurtat s; irg santu sintu simt samt) / Im: eram (P: ieram) irg eream (P: ieream) / Ps: 1 fui (reg fusei) 2 fushi (reg fuseshi) 3 fu (reg fuse) 4 furam (inv fumu; reg fuse(ra)m) 5 furatzi (inv fuset; reg fuse(ra)tzi 6 fura (inv fure furu; reg fuse(ra) / Mp: fusesem / Cj: sa fiu / Imt: 2 sg fii (negativ nu fi) / Grz: fiind / Par: fost / E: ml sum *fui *fire (fieri); formele sum sunt suntem suntetzi au fost introduse in limba literara prin SHcoala latinista] 1 vp A exista A fi sau a nu fi. 2 vp (In legatura cu o negatzie; ie) De cand sunt (sau eshti etc.) De cand ma aflu (sau te afli etc.) pe lume Si: dintotdeauna. 3 vp (Iae) Niciodata. 4 vp (Ie) E ce (sau cum) e sau a fost ce (sau cum) a fost dar... Fie! 5 (Iae) Sa zicem k se poate Si: treacamearga. 6 vp A se afla intrun anumit loc la o anumita persoana Cinei acolo? 7 vp Ashi avea originea De unde eshti? 8 vp A trai. 9 vp (D. lucruri situatzii actziuni etc.) A dura. 10 vp (Ie) Cat e lumea shi pamantul Totdeauna. 11 vp (In constructzii negative; iae) Niciodata. 12 vpim Urmat de determinari temporale fixeaza momentul unei actziuni sugereaza trecerea timpului etc. Era intro seara. E mult de atunci. 13 vp A se intampla Mia spus cum a fost. 1416 vp (Ie) Ceo ~o ~! Exprima indiferentza neputintza sau resemnarea cuiva in fatza unei situatzii. 17 (Ie) Fie! Accept sa se faca asha cum sustzii. 18 vp (Iae) Merita! 19 vp (Ie) O ~ Se poate posibil (dar eu nash crede)! 20 vp (Ie) Asha a fost sa fie Asha a trebuit sa se intample era imposibil k lucrurile sa se petreaca in alt chip. 21 vp (Fam; ie) Este? Nui asha (k am dreptate k se confirma ce spun)? 22 vp A avea pretzul valoarea Si: a costa a valora. 23 vp (In superstitzii ghicitori etc.) A insemna. Ce e cand tzi se bate tampla? 24 vp (Ie) A nu ~ bine (sau a buna) A prevesti ceva rau. 25 vc Formeaza impreuna cu numele predicativ predicatul. Ea este sanatoasa. 26 vc (Ie) A ~ bine de cineva sau ai ~ cuiva bine A se gasi intro situatzie favorabila. 27 vc (Iae) A avea parte de linishte de multzumire. 28 vc (Ie) A ~ cu cineva A fi de partea cuiva (intro disputa). 29 vc (Pfm; iae) A fi prietenul (na) logodnicul (k) cuiva. 30 vc (Construit cu dativul) impreuna cu un nume predicativ exprima o stare sau o actziune aratate de numele predicativ respectiv Mie prieten. 31 vc (Ie) Ce mie (sau tzie etc.) Ce importantza are. 32 vc (Fam; ie) TZio (sau io etc.) ~ Ajunge! 33 vc (In constructzii impersonale cu subiectul logic in dativ in legatura cu notziuni exprimand un sentiment o senzatzie o stare sufleteasca) A simtzi. Mia fost greu. 34 vc (Ilv) Ai ~ cuiva drag (cineva sau ceva) Ai placea (cineva sau ceva). 35 vc (Ie) Mie (sau tzie etc.) (Urmat de un infinitiv un supin sau o propozitzie secundara cu verbul la conjunctiv) Imi pasa. 36 vc (Iae) Imi vine (greu sau ushor). 37 vc (Iae) Sunt interesat. 38 vc (Ie) Mie (sau tzie etc.) k... (sau sa nu...) Ma tem (sau te temi etc.) k... (sau sa nu... ). 39 veim (Urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o notziune temporala) A urma in mod necesar (sa se faca). Cand a fost sa plece. 40 vc (De obicei impersonal; la imperfect shi urmat de un verb la conjunctiv) A avea posibilitatea sa... 41 veim (De obicei impersonal; la imperfect shi urmat de un verb la conjunctiv) A se afla pe punctul de a... Era sa moara. 42 veim (Urmat de un supin) A trebui E ceva de facut. 43 va Construit cu un participiu serveshte la formarea diatezei pasive Faptele sunt cunoscute. 44 va Formeaza cu viitorul I viitorul anterior Voi fi plecat 45 va Cu conditzionalul prezent formeaza perfectul optativconditzional Nar mai fi plecat. 46 va Cu conjunctivul prezent formeaza perfectul conjunctivului Sa fi spus. 47 va Cu infinitivul formeaza perfectul infinitivului Se poate lauda a fi invatzat totul. 48 va Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formeaza prezumtivul prezent shi perfect Sa se fi afland multzi in lume? 49 va Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu serveshte la alcatuirea unor forme perifrastice de perfect compus mai mult k perfect sau imperfect Teai fost dus. corectata

FI sunt vb. IV. Intranz. A. (Verb predicativ) 1. A exista a avea fiintza. A fi sau a nu fi. ◊ Expr. De cand sunt (sau eshti etc.) = (in legatura cu o negatzie) de cand ma aflu (sau te afli etc.) pe lume dintotdeauna; niciodata. E ce (sau cum) e sau a fost ce (sau cum) a fost dar... = fie! sa zicem k se poate! treacamearga!. 2. A se afla a se gasi intrun anumit loc la o anumita persoana. Cinei acolo? ♦ Ashi avea originea a se trage a proveni. De unde eshti? 3. A trai a vietzui a o duce; (despre lucruri situatzii actziuni etc.) a dura a dainui a tzine. Vechi obiceiuri care sunt shi astazi. ◊ Expr. Cat e lumea shi pamantul = totdeauna; (in constructzii negative) niciodata. ◊ (Impers.; urmat de determinari temporale fixeaza momentul unei actziuni sugereaza trecerea timpului etc.) Era intro seara. E mult de atunci. 4. A se indeplini a se intampla a se petrece a avea loc. Mia spus cum a fost. ◊ Expr. Ceo fi o fi exprima indiferentza neputintza sau resemnarea cuiva in fatza unei situatzii. Fie! = a) accept sa se faca asha cum sustzii; b) merita nu e pacat! O fi! = se poate posibil (dar eu nash crede)! Asha a fost sa fie = asha a trebuit sa se intample era inevitabil k lucrurile sa se petreaca in alt chip. (Fam.) Este? = nui asha (k am dreptate k se confirma ceea ce spun)? 5. A avea pretzul...; a costa a valora. Cat sunt vinetele? 6. (In superstitzii ghicitori etc.) A insemna a prevesti a fi semn k... Ce e cand tzi se bate tampla? ◊ Expr. A nu fi bine (sau a buna) = a prevesti ceva rau. B. (Cu functzie copulativa) 1. (Formeaza impreuna cu numele predicativ predicatul) El este vesel. ◊ Expr. A fi bine de cineva sau ai fi cuiva bine = a se gasi intro situatzie prielnica favorabila a avea parte de linishte de multzumire. A fi cu cineva = a fi de partea cuiva a sprijini pe cineva (intro disputa). 2. (construit cu dativul; impreuna cu un nume predicativ exprima o stare sau o actziune aratate de numele predicativ respectiv) Mie prieten. ◊ Expr. Ce mie (sau tzie etc.)... = ce importantza are ce folos decurge din... (Fam.) TZio (sau io etc.) fi = ajunge! destul! 3. (In constructzii impersonale cu subiectul logic in dativ; in legatura cu notziuni exprimand un sentiment o senzatzie o stare sufleteasca) A simtzi. Mia fost greu. ◊ Loc. vb. Ai fi cuiva drag (cineva sau ceva) = ai placea a indragi a iubi. ◊ Expr. Mie (sau tzie etc.) = (urmat de un infinitiv un supin sau o propozitzie secundara cu verbul la conjuctiv) imi pasa imi vine (greu sau ushor); port grija sunt interesat. ◊ Expr. Mie (sau tzie etc.) k... (sau sa nu...) = ma tem (sau te temi etc.) k... (sau sa nu...). 4. (Impers.; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o notziune temporala) A urma (sa se faca) a trebui (sa se faca). Cand a fost sa plece. 5. (De obicei impers.; la imperfect shi urmat de un verb la conjunctiv) A avea putintza posibilitatea ocazia sa...; a se afla pe punctul de a... a nu mai lipsi mult pana sa... Era sa moara. 6. (Impers.; urmat de un supin) A putea a trebui a considera k este cazul sa... a se cuveni. E ceva de facut. C. (Verb auxiliar) I. (Construit cu un participiu serveshte la formarea diatezei pasive) Faptele sunt cunoscute. II. (Construit cu un participiu invariabil formeaza timpuri compuse ale diatezei active). 1. (Cu viitorul I formeaza viitorul anterior) Voi fi terminat. 2. (Cu conditzionalul prezent formeaza perfectul optativconditzional) Nar mai fi plecat. 3. (Cu conjunctivul prezent formeaza perfectul conjunctivului) Sa fi spus. 4. (Cu infinitivul formeaza perfectul infinitivului) Se poate lauda a fi invatzat totul. 5. (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formeaza prezumtivul prezent shi perfect) Sa se fi afland multzi in lume? III. (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu serveshte la alcatuirea unor forme perifrastice de perfect compus mai mult k perfect sau imperfect) Teai fost dus. [Forme gramaticale: prez. ind. sunt (fam. shi pop. is prescurtat s) eshti (pr. ieshti) este (pr. ieste prescurtat e i i) suntem (acc. shi: suntém); imperf. eram (pr. ieram); perf. s. fui (reg. fusei); m. m. k perf. fusesem; conjunctiv sa fiu; imper. pers. 2 sg. fii (negativ nu fi); part. fost] Lat. sum *fui *fire (= fieri).

FI sint vb. IV. Intranz. A. Verb predicativ. 1. A exista a avea fiintza. Sint flori careshi inclina boiul shi mor topite de visare Mai sint shi ochi ce pling in noapte shiadorm cind soarele rasare! ANGHEL P. 20. Copilashul nostru nu mai este! CREANGA P. 177. Cai iarba de noi SHi umbra de voi. ALECSANDRI P. P. 1. ◊ Expr. (In legatura cu o negatzie) De cind sint (eshti etc.) = de cind ma aflu pe lume dintotdeauna. Nam sarit peste garduri niciodata de cind sint. CREANGA P. 28. Tu de cind eshti nu teai ingrijit de toaleta. NEGRUZZI S. I 64. (Cu accentul frazei pe primul element) E ce (sau cum) e sau a fost ce (sau cum) a fost dar... = treacamearga. Aici e cum e dar sa vedem dincolo. ▭ De foame ar fi cear fi dar nam cu ce manveli. JARNÍKBIRSEANU D. 464. 2. (In legatura cu o notziune locala exprimata sau subintzeleasa) A se afla a se gasi. Sint la pat shi copiii ceilaltzi. PAS Z. I 215. Cine shtie pe unde va fi fiind singur shi flamind. SADOVEANU B. 21. Cinei acolo? Eu. Cine eu? Eu Ivan. CREANGA P. 308. ◊ (Despre abstracte; construit cu dativul) Gindul i era la fiicele sale. ISPIRESCU L. 51. Nevoia te duce pe unde nu tzii voia. CREANGA P. 30. ♦ Ashi avea obirshia a se trage a deriva a proveni. Ia spunemi flacaule din ce parte de loc eshti? ISPIRESCU L. 298. 3. (In locutziuni temporale) A trai a vietzui a o duce; (despre lucruri situatzii actziuni etc.) a dura a dainui a tzine. Alt stapin in locul meu nu mai face brinza cu HarapAlb cit i lumea shi pamintul. CREANGA P. 230. Om lega fratzie de cruce pe cit om fi shi om trai. EMINESCU N. 7. ◊ (Impersonal urmat de compliniri temporale adesea fixind momentul unei actziuni) Era... intro seara de ajun de an nou. PAS Z. I 72. Era dimineatza cind am intrat in orash. NEGRUZZI S. I 67. Cind o fi de catre seara Sa mi te pai k de ceara... Cind va fi de dimineatza Sa te duci din asta viatza. JARNÍKBIRSEANU D. 259. (In legatura cu notziuni de durata exprima ideea de scurgere a timpului) Ah! e mult deatunci. COSHBUC P. I 259. Putzin mai este shi ai sa ajungi imparat. CREANGA P. 191. 4. A se indeplini a se intimpla a se petrece a avea loc. Mia spus cum a fost raspunse munteanca. SADOVEANU B. 276. Vulturul se va duce... sa afle ce este pe la fratzii tai. ISPIRESCU L. 330. Nu era joc nu era claca in sat la care sa nu se duca fata babei. CREANGA P. 284. ◊ (Repetat formeaza diferite constructzii care exprima resemnarea in fatza evenimentelor sau infruntarea lor) Ridica cu un gest de curaj acelashi gest de «ceo fi o fi» receptorul. SEBASTIAN T. 80. Totzi doctorii spusera k imparatul sa lase scaunul imparatziei unuia dintre gineri k asha o fi fost sa fie. VISSARION B. 60. SHiapoi cea mai fi a mai fi. CREANGA P. 269. ◊ Expr. Fie! = a) (exprimind consimtzirea) sa se faca precum spui accept. Vino shi tu! Fie am sa viu! b) (exprimind concesia) admit aprob merita nu e pacat. Destula munca avu dar fie k izbuti. ISPIRESCU L. 3. 0 fi! = se poate posibil. O fi nu tagaduiesc. FILIMON la TDRG. Asha a fost sa fie = asha a trebuit sa se intimple era inevitabil k lucrurile sa se petreaca in acest chip. (Familiar) Este? = nui asha? Da shtii ma simt eu fara carte k cine nare carte nare parte... Este dle capitan? Da cum sa nu fie dle Paraipan? D. Zamfirescu R. 88. 5. (In legatura cu notziuni cantitative in special pretzuri) A costa a pretzui a valora. Cit sint roshiile? 6. (In explicatzii superstitzioase in ghicitori etc.) A insemna a fi semn k. Ce e cind tzi se bate timpla a dreapta? CARAGIALE O. I 58. ◊ Expr. A nu fi a bine (sau a buna) = a nu fi semn bun. Nu mai plinge Saftica nui a bine! CONTEMPORANUL V_I 101. B. Cu functziune copulativa. 1. Formeaza impreuna cu numele predicativ predicatul. Galaciuc este a! shaselea. SAHIA N. 41. Secundul... capitan cu vechime era intre doua virste. BART E. 118. El e flamind shi ensetat SHii slab k e batrin. COSHBUC P. I 227. Casa din care nu vedem decit o bucata de perete... este a lui Marcu Florii Cucului. SLAVICI N. I 29. Se vede lucru k nici tu nu eshti de imparat nici imparatzia pentru tine. CREANGA P. 186. (Expresie de urare) Satzi fie de bine verishorule! ALECSANDRI T. I 39. Expr. A fi bine de cineva sau ai fi cuiva bine = a se gasi intro situatzie prielnica favorabila a avea parte de linishte de multzumire. De noi ar fi mai bine in padure! RETEGANUL P. IV 8. A fi cu cineva = a fi de partea cuiva a tzine cu cineva a fi partenerul cuiva. Sa fii cu copiii tai ori sa fii cu mine. ISPIRESCU L. 272. Tragetzi totzi citeo carte! Domnule eshti cu mine. ALEXANDRESCU P. 89. A fi cu ceva = a avea ceva. Dealul e cu spini acum. COSHBUC P. I 259. Era cu o stea in frunte. ISPIRESCU L. 306. 2. (Construit cu dativul) Impreuna cu un nume predicativ exprima o stare sau o actziune aratata de numele predicativ respectiv. Si deaceea tot ce mishcan tzara asta riul ramul Mie prieten numai mie iara tzie dushman este. EMINESCU O. I 147. ◊ Expr. Ce mii (tzii etc.)...= ce importantza are... ce folos de... Ce mii vremea cind de veacuri Stelemi scinteie pe lacuri. EMINESCU O. I 123. (Familiar) TZio fi (io fi etc.) = ajunge destul. Hai dute! TZio fi! SADOVEANU P. M. 69. ◊ Impers. (In legatura cu starea timpului) Dar uite nu e vint SHii cald. COSHBUC P. I 230. Ce era afara: sa nu scotzi cine din casa dar inca om! CREANGA P. 143. 3. (In constructzii impersonale cu subiectul logic in dativ in legatura cu notziuni exprimind un sentiment o senzatzie o stare sufleteasca) A simtzi. Sa spunem k mia fost greu; insemna sa nu fi plecat la shcoala? DAVIDOGLU M. 8. Lene sa ne strici aparatul... nutzi fuse. SEBASTIAN T. 12. Se puse pe un plins detzi era mai mare jalea de dinsul. ISPIRESCU L. 287. [Ii] era lehamite de mustrarile socrilor. CREANGA P. 89. ◊ Expr. A fi cuiva drag (cineva sau ceva) = ai fi pe plac a indragi a iubi. Ashai fusese drag in tineretze Lipan ashai era drag shacum. SADOVEANU B. 11. Mie (tzie etc.) (urmat de un infinitiv un supin sau o propozitzie secundara cu verbul la conjunctiv) = imi pasa imi vine (greu sau ushor) imi bat capul port grija sint interesat. Daca nu tzia fost de cumparat la ce iai dat drumul [pupezei]? CREANGA A. 57. (Regional) Mie (tzie etc.) a minca = simt (simtzi etc.) nevoia de a minca. Numai bucatele sa fie gata mai devreme pentru k dumisale i este a minca. NEGRUZZI S. I 82. Mie (tzie etc.) k... (sau sa nu... ) (urmat de viitor sau de prezentul cu sens de viitor) = ma tem (te temi etc.) k... (sau sa nu... ). Mie k no sa te ia tovarashe. DUMITRIU N. 263. Sint batrin... shi mie sa nu poticnesc. ISPIRESCU L. 21. Mii sa nu ma scotzi din sarite. CREANGA P. 152. 4. (Impersonal urmat de un infinitiv sau de un conjunctiv) A urma (sa se faca) a trebui (sa se faca). Cind fu a se boteza pruncul. ISPIRESCU M. V. 4. SHi dea fi sa mor In cimp de mohor Sa spui lui Vrincean. ALECSANDRI P. P. 2. Cind este a se face vreo inmormintare obiceiul antic cere a se asheza poduri in calea mortului. id. ib. 140. ◊ (Urmat sau precedat de o notziune temporala; adesea pleonastic) Iar cind a fost de samplinit Ajunul zilei de nuntit. COSHBUC P. I 55. Iar cind fuse intro zi tocmai cind copilul implinea cincisprezece ani... se scula FatFrumos shi zise... ISPIRESCU L. 2. ◊ (Rar la forme personale) Pineram de nu iubeam Unde ma culcam dormeam. JARNÍKBIRSEANU D. 12. 5. (De obicei impersonal; mai ales la imperfect urmat de un conjunctiv) A avea putintza posibilitatea ocazia chipul sa... Nunta na mai facut caci cu cine era so mai faca. CREANGA P. 86. ♦ A se afla pe punctul de a... a nu mai lipsi mult pina sa... Tocmai eram sa va intreb de unde le avetzi [salatele]. CREANGA P. 210. Eram shatzi tzes o haina. EMINESCU N. 9. Ma puse intii la buchi dar vazind k intro zi era sa ma inadush... hotari ami spune singur tabla [inmultzirii]. NEGRUZZI S. I 247. ◊ Expr. (Urmat de o propozitzie cu verbul la conjunctiv) Era mai (mai) sau aproape paci (paci) cit paci (sau pe ce) tocmai (mai rar) putzin era = putzin lipsea sa se intimple (ceva). Cind era mai sai ajunga sa uita fatandarapt. RETEGANUL P. I 39. Stringindul tare in bratze era mai k sal omor. EMINESCU O. I 80. 6. (Urmat de un supin) A putea a trebui a considera k este cazul sa... a se cuveni. Nici k e de gindit. ISPIRESCU L.m 253. Oare nui de facut vreo shmichirie pana mai este inca vreme? CREANGA P. 321. C. Verb auxiliar. I. Construit cu un participiu variabil serveshte la formarea conjugarii pasive. Nemaifiind suparat de nimene trage Ivan un somn de cele popeshti. CREANGA P. 303. Virtutzi mari fapte cumplite itzi sint tzie cunoscute. ALEXANDRESCU P. 133. ◊ (Cu repetarea pleonastica a participiului) Fostam fost trimishi cu bine Din Suceava catra tine. ALECSANDRI P. A. 97. II. Construit cu un participiu invariabil formeaza timpuri compuse ale conjugarii active. 1. Cu viitorul I se formeaza viitorul anterior. Vom putea sta de vorba numai cind voi fi terminat de scris. 2. Cu conditzionalul prezent se formeaza perfectul optativ conditzional. Zidul pieri k shi cum nar fi mai fost. ISPIRESCU L. 26. Tu eshti uitat uitat k cum nai fi mai fost. NEGRUZZI S. I 65. 3. Cu conjunctivul prezent se formeaza perfectul conjunctivului. Frate Nae sa fi fost el aici sa ma fiarba asha. CARAGIALE O. I 45. 4. Cu infinitivul se formeaza perfectul infinitivului. Se poate lauda a fi invatzat meshteshugul in timp foarte scurt. 5. Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului se formeaza prezumtivul prezent shi perfect. Unde sa fi gasind acel ImparatRosh... numai cel de pe comoara a fi shtiind. CREANGA P. 234. Oare asha fel de tineri sa se fi aflind multzi in lume? DRAGHICI R. 7. III. Construit cu un participiu invariabil sau cu gerunziul serveshte la alcatuirea formelor perifrastice de perfect compus mai mult k perfect sau imperfect. Tocmai pe cind parerea de rau il ajunsese shi mai shi decit pina aici erau trecind printro padure mare shi deasa. ISPIRESCU L. 109. O casutza singuratica care era crescut nishte mushchi pletos. CREANGA P. 213. Teai fost dus. NEGRUZZI S. I 6. Forme gramaticale: prez. ind. sint (familiar is prescurtat s) eshti (pronuntzat ieshti) este (pronuntzat ieste prescurtat e i i) sintém (accentuat shi síntem) sintetzi sint; imperfect eram (pronuntzat ieram); perf. s. fui (regional fusei); conjunctiv sa fiu; imperativ pers. 2 sg. fii (negativ nu fi); part. fost.

A FI sunt intranz. I. (cu functzie de verb predicativ) 1) A se afla in realitate; a avea fiintza; a fiintza; a exista. ◊ Este (sau e) ceva (la mijloc) exista ceva neclar (la mijloc). Este cum este treacamearga. 2) A se afla de fatza; a se gasi intro anumita situatzie. Cartea este pe masa. Am fost la lucru. ◊ A fi la putere a se afla la conducere; a guverna. A fi in joc a se afla intro situatzie critica. 3) Ashi avea obarshia; a se trage; a proveni. De unde eshti? 4) A se afla in viatza; a trai; a vietzui. El nu mai este. ◊ Cat vom fi shi vom trai pana la sfarshitul vietzii. 5) A avea loc; a se intampla; a se petrece. Ce a fost a trecut. ◊ A fost odata k nici odata formula cu care incep unele basme. 6) A avea o anumita valoare baneasca; a costa; a valora. Cat e kilogramul de mere? II. (cu functzie de verb copulativ) 1) (urmat de un nume predicativ) El este medic. Noi suntem trei. 2) (precedat de un pronume in dativ shi urmat de un determinativ) Mii foame. Mia fost greu. ◊ Ai fi oarecum (ai fi nu shtiu cum) a nu indrazni; a se rushina. Ai fi cuiva drag de ceva (sau de cineva) a indragi ceva (sau pe cineva). III. (cu functzie de verb semiauxiliar) Era so patzeasca. Ii era a canta. IV. (cu functzie de verb auxiliar) 1) (la formarea diatezei pasive) Ogorul este arat. 2) (la formarea unor moduri shi timpuri compuse) Copiii vor fi dormind. Sa fi ramas. /<lat. sum fui fire

fi (a) v. 1. a avea fiintza a exista a subsista; 2. a se afla. [Lat. FIERI].

fi shi (est pop.) hi inf. de la sint.

fie² [At: VARLAAM C. 46 / E: ml fiat] 1 av Bine! Vino shi tul Fie! Voi veni! 2 i (Inv) Amin! 3 i Nui pacat! 4 i (Ivp) Mai! 5 c (In corelatzie cu sine insushi sau cu „ori” shi „sau” introduce o prepozitzie disjunctiva exprimand nu numai alternantza sau opozitzia ci shi o nuantza de conditzie) Ori... ori... 6 c (Urmat de „shi” introduce o propozitzie concesiva) Chiar (shi) 7 c (Urmat de „shi” introduce o propozitzie concesiva) Macar. 8 Element de compunere cu care se formeaza cateva adverbe shi pronume nehotarate carora le da sensul de „ori” shi „orishi” (inv) „veri” Si: fiecare fiecum. 9 av (Ilav) ~ in ce chip Oricum.

sunt v. 1. intrebuintzat k auxiliar pentru formarea verbelor pasive: sunt laudat; 2. a exista: asta nu este; 3. a apartzine: cartea este a mea; 4. a fi originar: este din Braila; 5. a se afla: Slatina este pe Olt [Vechiurom. sant = lat. SUNT (a treia persoana a pluralului luata k singular)]. V. fi.

2) e (in est iĭ ĭ) forma neaccentuata ild. este: e greŭ nu e nimica. Dupa maĭ shi cind se accentuĭaza se pune este: Nu maĭ este. Este ceva? Este!

éste shi ĭáste pronuntzat azĭ ĭéste (lat. est) pers. III sing. a indicativuluĭ prezent d. verbu a fi. Se intrebuintzeaza numaĭ cind e accentuat shi dupa maĭ: Este pine? Este. Nu maĭ este.

hi verb V. sint.

3) ĭ verb. Est. Enclitica ild. iĭ (e este): nuĭ nimica.

ĭáste V. este.

ĭéste V. ĭaste.

3) iĭ forma estica ild. e: aicĭ iĭ bine casa iĭ (saŭ casaĭ) alba. V. sint.

ís shi s prescurtare din sint cind nu e accentuat k: is aicĭ nus aicĭ.

2) s forma enclitica ild. is=sint: eŭ nus mort eĭ nus acolo.

2) sint fost a fi shi (est pop.) hi v intr. (lat. sĭm sĭmus sĭtis sĭnt [cl. sum sŭmus estis sunt] de unde s’a facut sim [azĭ sint] sem apoĭ sintem [azĭ sintém] set [apoĭ sintetzĭ azĭ sintétzĭ] sint. Eshti e shi este vin din es est. Erám din éram erámus. Fuĭ din fui. Fusét [azĭ fusesetzĭ] din fuissetis. Fiŭ sa fiŭ din fiam. Fire din fieri. Fost e o forma analogica din fuistes atzĭ fost orĭ fuissetis atzĭ fi fost sh. a.). Se intrebuintzeaza k ajutator la formarea pasivuluĭ: a fost prins. Exist fiintzez: este Dumnezeu. Is proprietatea (cuĭva) am k stapin is de la tzin de: carte asta e a mea insula SHerpilor e a Romaniiĭ acest shurub e al mashiniiĭ (maĭ des: de la mashina). Is originar: eu is din Galatzi. Ma aflu ma gasesc is situat: trupa e pe deal orashu e ’n vale. Ma fac devin: k sa fiĭ capitan trebuĭe sa shtiĭ multe. Mĭe a doresc mĭe pofta: mĭe a minca. Mĭe k mĭe frica k: mĭe k ma vede. Era sa era aproape sa se putea sa: era sa zic era sa cad. Aicĭ e de mine aicĭ e loc p. mine aicĭ trebuĭe sa traĭesc eŭ aicĭ imĭ place mie! Cind se accentuiaza shi dupa maĭ se zice sint éste (maĭ exact ĭeste); cind nu is e (maĭ exact ĭe in est iĭ): Eshtĭ viteaz? Sint! Sint vitejĭ? Sint! Este viteaz? Este! Maĭ este vin? Nu maĭ este! Maĭ sint mere? Nu maĭ sint! Neaccentuat: nus eŭ de vina. Cine e (cineĭ) acolo? Nus parale. Is bolnav. Is prea multzĭ. Sunt suntem suntetzĭ is latinizme inexistente in limba romaneasca.

sunt V. sint.

!fi¹ (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. sunt¹ / neacc. (pop.) s (mis Ashtias.) (reg.) is 2 sg. eshti [e pron. ĭe] 3 sg. este [e pron. ĭe] / e [pron. ĭe] / (fam.) i i (reg.) i 1 pl. suntem 2 pl. suntetzi imperf. 1 eram [e pron. ĭe] perf. s. 1 sg. fui 1 pl. furam m.m.c.p. 1 pl. fuseseram; conj. prez. 1 sg. sa fiu 2 sg. sa fii 3 sa fie / (in formule fixe) fie 1 pl. sa fim 2 pl. sa fitzi; cond. prez. 3 ar fi / (in imprecatzii) firar; imper. 2 sg. afirm. fii neg. nu fi; ger. fiind (desp. fiind) part. fost

fi² (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. sunt neacc. (pop.) s (mis ashtias) (reg.) is 2 sg. eshti [e pron. ie] 3 sg. éste [e pron. ie] neacc. e [pron. ie] (fam.) i (astai) (reg.) i 1 pl. súntem 2 pl. súntetzi; imperf. 1 erám 2 sg. erái 3 sg. erá 2 pl. erátzi 3 pl. eráu [e pron. ie] perf. s. 1 sg. fuséi / fui 1 pl. fuséram / fúram m.m.c.p. 1 sg. fusésem 1 pl. fuséseram; conj. prez. 1 sg. sa fiu 2 sg. sa fii 3 sa fie; cond. prez. 3 ar fi / (in imprecatzii) fírar; imper. 2 sg. fii neg. nu fi pl. (nu) fitzi; ger. fiínd (fiind); part. fost

fi vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. sunt neacc. ss is 2 sg. eshti [e pron. ie] 3 sg. este [e pron. ie] neacc. e [pron. ie] i i i 1 pl. suntém/súntem 2 pl. suntétzi/súntetzi imperf. 1 sg. shi pl. erám 2 sg. erái 3 sg. erá 2 pl. erátzi 3 pl. eráu [e pron. ie] perf. s. 1 sg. fuséi/fui 1 pl. fuséram/fúram m. m. c. perf. 1 sg. fusésem 1 pl. fuséseram; conj. prez. 1 sg. fíu 2 sg. fíi 3 sg. shi pl. fíe; imper. 2 sg. fii neg. nu fi pl. fitzi; ger. fiínd; part. fost

fi (ind. prez. sint eshti este sintem sintetzi sint; imperf. eram erai era eram eratzi erau; conj. shi imper. afirmativ fii imper. negativ nu fi)

e³ vb. v. fi

erá v. fi

erái v. fi

erám v. fi

erátzi v. fi

eráu v. fi

éste v. fi

eshti v. fi

fíe² vb. v. fi

fii v. fi

fiu² vb. v. fi

fost v. fi

fui v. fi

fúram v. fi

fuséi v. fi

fuséram v. fi

fusésem v. fi

fuséseram v. fi

i i i vb. v. fi

ie pr. + vb. (ie frig)

i² (reg.) pr. + vb. (i frig)

i² vb. v. fi

is v. fi

s v. fi

sunt v. fi

súntem v. fi

súntetzi v. fi

tzie pr. + vb. (tzie cald)

*tzii² (pop.) pr. + vb. (tzii frig)

eram erai era eratzi erau (v. fi)

este (v. fi)

eshti (v. fi)

fii (v. fi)

sint (v. fi)

sintem (v. fi)

sintetzi (v. fi)

eram erai 2 (imperfectul lui a fi).

este e 3 eshti 2.

fii 2 impr.

sunt eshti 2 este (scurtat: e; dupa vocala enclitic : i) 3 suntem 1 pl. suntetzi 2 pl. sunt 3 pl. fusei 1 aor. fusesem 1 m.m.c.p.

FI vb. 1. v. trai. 2. v. dainui. 3. v. afla. 4. a se afla a se gasi a sta. (Plicul este pe masa nedesfacut.) 5. a se afla a figura a se gasi a se numara. (A fi printre invitatzi.) 6. v. situa. 7. v. locui. 8. v. avea. 9. v. constitui. 10. v. insemna. 11. v. intampla. 12. v. proveni. 13. v. trebui. 14. v. costa.

FI vb. 1. a exista a trai a vietzui (rar) a fiintza (reg.) a labadui (inv.) a dainui. (Cit ~ omul invatza.) 2. a dainui a dura a exista a se mentzine a se pastra a se perpetua a persista a ramine a trai a tzine (rar) a subzista (inv.) a locui a petrece a sta a via. (Cit va ~ lumea shi pamintul; vechi obicei care ~ shi astazi.) 3. a se afla a exista a se gasi (pop.) a sta. (~ acolo marfuri de buna calitate.) 4. a se afla a se gasi a sta. (Plicul ~ pe masa nedesfacut.) 5. a se afla a figura a se gasi a se numara. (~ printre invitatzi.) 6. a se afla a se gasi a se situa a veni (inv. shi pop.) a cadea. (Satul ~ pe Olt.) 7. a domicilia a locui a sta a shedea (pop.) a haladui a salashlui (inv. shl reg.) a baciui (reg.) a salashi (inv.) a salashui. (Mama ~ la Bacau.) 8. a avea a exista a se gasi. (~ cine sa majute.) 9. a constitui a forma a insemna a reprezenta (rar) a prezenta. (Acest capitol ~ partea principala a lucrarii.) 10. a insemna a semnifica. (Ce ~ cind visezi un porumbel?) 11. a se intimpla a se petrece. (Cum a ~?) 12. a proveni a se trage. (De unde ~?) 13. a trebui a urma. (Cind va ~ sa plec.) 14. a costa a face a reveni (rar) a pretzui (inv. shi reg.) a veni (inv.) a costisi. (Cit ~ metrul de stofa?)

A fi ≠ a lipsi

fi (sunt fost) vb. 1. A fiintza. 2. A sta. 3. A se gasi a se afla. 4. A exista. 5. A trai. 6. (Despre starea vremii) A se face (frumos frig etc.). 7. A dura a se mentzine. 8. A fi de fatza. 9. A avea loc a se tzine. 10. (Cu prep. cu) A fi adept. 11. (Cu prep. de) A merita a fi demn de. 12. (Cu prep. a) A avea chef de. 13. (Cu conj. sa) A trebui a fi nevoie. 14. (Cu inf.) A trebui. Mr. escu futa h’iresh megl. sam fost ire istr. escu fost fi. Lat. sum fui al carui inf. esse a fost inlocuit de fiēri (Pushcariu 597; CandreaDens. 581; REW 3288; DAR). Cf. fiintza firetic. A pastrat forma inv. a optativului in formulele de imprecatzie fireai firear. Comp. cu conjunctivul fie (cf. it. qualsisia quando che sia); fiecare pron.; fiece adj.; fiecine pron.; fiecind adv.; fiecum adv.; fieunde adv. (rar). Fiindca conj. este un comp. de la k cu gerunziul fiind. Der. fire s. f. (mod de a fi caracter; natura; capacitate creatzie; inv. menstruatzie) al carui sens de „natura” nu a fost bine explicat (cf. gr. φύσις „natura” de la φύω „a creshte”); firesh (var. inv. hiresh) adj. (natural; originar natural; real autentic) cuvint inv.; firesc adj. (natural); fireshie s. f. (inv. natura); fireshte adv. (in chip natural); nefiresc adj. *care nu este firesc; artificial); fiitor adj. (existent viitor) creatzie artificiala inv. Fiintza s. f. (faptura; esentza natural; prezentza; existentza) este un der. de la gerunziul fiind cu suf. intza cf. ushurintza cuviintza cerintza etc. (Pushcariu 610 shi DAR de la un lat. *fientia echivalent popular de la essentia ipoteza plauzibila dar nu shi necesara). Der. fiintza vb. (a exista a se afla); fiintzesc adj. (inv. real); nefiintza s. f. (inexistentza); desfiintza vb. (a suprima a reduce la nimic a anula); infiintza vb. (a crea a stabili a funda; refl. a aparea a se produce; refl. a se prezenta); infiintzator adj. (fondator).

IS forma populara de ind. prez. a verbului a fi. Eu is...; ei / ele is... V. fi [DEX ’98]

SINT UT SUNT AUT NON SINT (lat.) sa fie ceea ce sunt sau sa nu fie Raspunsul papei Clement al XIIIlea la cererea de a modifica regulamentul Ordinului iezuitzilor. Atribuit in mod eronat lui L. Ricci generalul acestui ordin. Expresia hotararii k o institutzie sa nushi dezica sarcinile fundamentale caracteristice.