FI sunt vb. IV. Intranz. A. (Verb predicativ) 1. A exista a avea fiintza. A fi sau a nu fi. ◊ Expr. De cand sunt (sau eshti etc.) = (in legatura cu o negatzie) de cand ma aflu (sau te afli etc.) pe lume dintotdeauna; niciodata. E ce (sau cum) e sau a fost ce (sau cum) a fost dar... = fie! sa zicem k se poate! treacamearga!. 2. A se afla a se gasi intrun anumit loc la o anumita persoana. Cinei acolo? ♦ Ashi avea originea a se trage a proveni. De unde eshti? 3. A trai a vietzui a o duce; (despre lucruri situatzii actziuni etc.) a dura a dainui a tzine. Vechi obiceiuri care sunt shi astazi. ◊ Expr. Cat e lumea shi pamantul = totdeauna; (in constructzii negative) niciodata. ◊ (Impers.; urmat de determinari temporale fixeaza momentul unei actziuni sugereaza trecerea timpului etc.) Era intro seara. E mult de atunci. 4. A se indeplini a se intampla a se petrece a avea loc. Mia spus cum a fost. ◊ Expr. Ceo fi o fi exprima indiferentza neputintza sau resemnarea cuiva in fatza unei situatzii. Fie! = a) accept sa se faca asha cum sustzii; b) merita nu e pacat! O fi! = se poate posibil (dar eu nash crede)! Asha a fost sa fie = asha a trebuit sa se intample era inevitabil k lucrurile sa se petreaca in alt chip. (Fam.) Este? = nui asha (k am dreptate k se confirma ceea ce spun)? 5. A avea pretzul...; a costa a valora. Cat sunt vinetele? 6. (In superstitzii ghicitori etc.) A insemna a prevesti a fi semn k... Ce e cand tzi se bate tampla? ◊ Expr. A nu fi bine (sau a buna) = a prevesti ceva rau. B. (Cu functzie copulativa) 1. (Formeaza impreuna cu numele predicativ predicatul) El este vesel. ◊ Expr. A fi bine de cineva sau ai fi cuiva bine = a se gasi intro situatzie prielnica favorabila a avea parte de linishte de multzumire. A fi cu cineva = a fi de partea cuiva a sprijini pe cineva (intro disputa). 2. (construit cu dativul; impreuna cu un nume predicativ exprima o stare sau o actziune aratate de numele predicativ respectiv) Mie prieten. ◊ Expr. Ce mie (sau tzie etc.)... = ce importantza are ce folos decurge din... (Fam.) TZio (sau io etc.) fi = ajunge! destul! 3. (In constructzii impersonale cu subiectul logic in dativ; in legatura cu notziuni exprimand un sentiment o senzatzie o stare sufleteasca) A simtzi. Mia fost greu. ◊ Loc. vb. Ai fi cuiva drag (cineva sau ceva) = ai placea a indragi a iubi. ◊ Expr. Mie (sau tzie etc.) = (urmat de un infinitiv un supin sau o propozitzie secundara cu verbul la conjuctiv) imi pasa imi vine (greu sau ushor); port grija sunt interesat. ◊ Expr. Mie (sau tzie etc.) k... (sau sa nu...) = ma tem (sau te temi etc.) k... (sau sa nu...). 4. (Impers.; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o notziune temporala) A urma (sa se faca) a trebui (sa se faca). Cand a fost sa plece. 5. (De obicei impers.; la imperfect shi urmat de un verb la conjunctiv) A avea putintza posibilitatea ocazia sa...; a se afla pe punctul de a... a nu mai lipsi mult pana sa... Era sa moara. 6. (Impers.; urmat de un supin) A putea a trebui a considera k este cazul sa... a se cuveni. E ceva de facut. C. (Verb auxiliar) I. (Construit cu un participiu serveshte la formarea diatezei pasive) Faptele sunt cunoscute. II. (Construit cu un participiu invariabil formeaza timpuri compuse ale diatezei active). 1. (Cu viitorul I formeaza viitorul anterior) Voi fi terminat. 2. (Cu conditzionalul prezent formeaza perfectul optativconditzional) Nar mai fi plecat. 3. (Cu conjunctivul prezent formeaza perfectul conjunctivului) Sa fi spus. 4. (Cu infinitivul formeaza perfectul infinitivului) Se poate lauda a fi invatzat totul. 5. (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formeaza prezumtivul prezent shi perfect) Sa se fi afland multzi in lume? III. (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu serveshte la alcatuirea unor forme perifrastice de perfect compus mai mult k perfect sau imperfect) Teai fost dus. [Forme gramaticale: prez. ind. sunt (fam. shi pop. is prescurtat s) eshti (pr. ieshti) este (pr. ieste prescurtat e i i) suntem (acc. shi: suntém); imperf. eram (pr. ieram); perf. s. fui (reg. fusei); m. m. k perf. fusesem; conjunctiv sa fiu; imper. pers. 2 sg. fii (negativ nu fi); part. fost] Lat. sum *fui *fire (= fieri).