AFLÁ áflu vb. I. 1. Tranz. shi intranz. A lua cunoshtintza despre ceva; a capata informatzii veshti noutatzi despre ceva; a auzi o veste o noutate etc. 2. Tranz. A gasi a descoperi (cautand sau intamplator). 3. Refl. A fi a se gasi intrun loc intro pozitzie intro imprejurare oarecare; a fi a exista in realitate. ◊ Expr. (Fam.) A se afla in treaba = a se amesteca a interveni intro discutzie sau intro actziune numai de forma fara a aduce vreo contributzie. Sa nu se afle (k) sa... = (sa) nu cumva sa... Cum nu se (mai) afla = care iese din comun; extraordinar. (Pop.) Nu se (sau unde se) afla.! = nui adevarat! 4. Tranz. (Pop.) A descoperi a inventa a scorni. Lat. afflare „a sufla spre ceva a atinge cu respiratzia”.

afla [At: COD. VOR. 99/9 / Pzi: aflu^[1] / E: lat afflare] 1 vt A lua cunoshtintza despre ceva. 2 vt A capata informatzii veshti noutatzi despre ceva sau cineva. 3 vt A auzi o veste o noutate etc. 45 vtr A (se) descoperi ceva (intamplator). 67 vtr (Inv) A (se) intalni. 8 vr (Pop; ie) Ashi ~ (sau a ~ de bine ori de cuviintza cu cale) A gasi potrivit. 910 vt (Pop; ie) A ~ chip (sau chip shi cale chip de cale) A gasi mijlocul de a... 1112 vtr (Inv; ie) A ~ pricina (sau ashi ~ prilej a ~ vreme) A gasi un pretext un moment oportun (spre a indeplini ceva planuit de mult). 1314 vtr (Pop; ie) A nushi ~ loc(ul) A nu putea sta linishtit (de mare bucurie de emotzie etc.). 15 vtr (Pop; ie) Ashi ~ omul A da peste persoana care nu potzi so insheli so invingi Si: ashi gasi nashul. 1617 vt (Fam; ie) A ~ nod in papura Vz: papura. 1819 vtr (Fam; irn; mls d. sotzi; ie) SHia ~ sacul peticul (sau shia ~ tingirea capacul) Ashi gasi perechea potrivita. 20 vr A se gasi intrun loc intro pozitzie intro imprejurare oarecare. 2122 vr A exista in realitate Si: a fi. 23 vr (Fam; ie) A se ~ in treaba A interveni intro discutzie sau intro actziune numai de forma fara a aduce vreo contributzie. 24 vr (Pop; ie) Sa nu se ~le (k) sa... (Sa) nu cumva sa... 25 vr (Fam; ie) Cum nu se (mai) ~la Care iese din comun Si: extraordinar. 26 vr (Pop; ie) Nu se (sau unde se) ~la! Nui adevarat! 27 vr (Fam; ie) A se ~ de fatza A fi prezent. 28 vr (Fam; ie) Cum te ~li? Cum te simtzi? 29 vr (Iae) Cum itzi merge? 30 vt (Pop) A scorni. corectata

AFLÁ áflu vb. I. 1. Tranz. shi intranz. A lua cunoshtintza despre ceva; a capata informatzii veshti noutatzi despre ceva; a auzi o veste o noutate etc. 2. Tranz. A gasi a descoperi (cautand sau intamplator). 3. Refl. A fi a se gasi intrun loc intro pozitzie intro imprejurare oarecare; a fi a exista in realitate. ◊ Expr. (Fam.) A se afla in treaba = a se amesteca a interveni intro discutzie sau intro actziune numai de forma fara a aduce vreo contributzie. Sa nu se afle (k) sa... = (sa) nu cumva sa... Cum nu se (mai) afla = care iese din comun; extraordinar. (Pop.) Nu se (sau unde se) afla! = nui adevarat! 4. Tranz. (Pop.) A descoperi a inventa a scorni. Lat. afflare „a sufla spre ceva a atinge cu respiratzia”.

AFLÁ áflu vb. I. 1. Tranz. (Adesea urmat de propozitzii completive directe) A lua cunoshtintza despre ceva (din spusele altuia) a primi informatzii noutatzi veshti despre ceva. Am aflat in tren ce se petrece. DUMITRIU B. F. 115. Intreba pe muma vintului daca a aflat ceva de la fiul sau. ISPIRESCU L. 118. Atita am vrut sa aflu din gura ta. CREANGA P. 206. Ai aflat ce am patzit? ALECSANDRI T. I 385. ◊ (Subiectul propozitziei completive devine complement direct) Eu iubii numai o data SHi ma aflat lumea toata. TEODORESCU P. P. 319. ◊ (Adesea la imperativ cu valoare emfatica sau sfidatoare) Afla k ma trag din tzara... lui Doja. BENIUC V. 151. Afla nepoate k tziam adus shi tzie un dar care cred care satzi placa. SADOVEANU N. F. 14. Ei bine afla k nu mai tirziu decit mine avem sa ne cununam. ALECSANDRI T. I 443. ◊ Absol. Ma iubit neica peascuns; Dar dushmanii neau vazut Sau grabit shi rau neau spus. SHi parintzii cum aflara Tare rau se miniara. HODOSH P. P. 88. ◊ Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» sau «despre») Cineau aflat in lume de Codrulfaraviatza?... ALECSANDRI P. III 297. ♦ A capata cunoshtintze cu privire la ceva ashi face o idee despre ceva a intzelege. Imparatul aflind din raspunsul popii k el i gras shi voinic fiindca nare griji multe ishi zise... SHEZ. IV 185. ♦ A lua cunoshtintza de ceva prin alte simtzuri; a vedea. Baba atunci se duce cu fuga sa afle ce ia facut gaina. CREANGA P. 70. 2. Tranz. A gasi (cautind) a descoperi (intimplator). Viteleau murit caci nu aflau Nici rouan cimp nici fir de ierbi sa guste. COSHBUC P. II 281. Se despartzira k sa nui afle zmeul. RETEGANUL P. I 35. Numai luna printre ceatza Varsa apelor vapaie SHi te afla strinsan bratze Dulce dragoste balaie. EMINESCU O. I 210. ◊ (Complementul este un abstract; alinare linishte vina etc.) Nu ia aflai nici o vina. ◊ Ma duc sa aflu linishtea care miai rapito. NEGRUZZI S. I 28. ◊ Expr. A afla vreme = a gasi un moment potrivit un prilej. Ea numai pentru brlu se teme. K vor afla dushmanii vreme Sai furentrasta briul ei. COSHBUC P. I 123. A afla chip (shi cale) = a gasi un mijloc eficace. Cit sau gindit ei incolo shincoace tot nau aflat chip shi cale. SBIERA P. 44. Aflase chip a se dezlega pe nesimtzite dintrun lantz ce nu era potrivit cu ushuratatea inimii sale. NEGRUZZI 3. I 24. Ashi afla omul = a da peste cineva care nul potzi infringe sau inshela. A nushi afla loc (sau locul) = a nu putea sta linishtit (de bucurie de emotzie de nerabdare). Atit era ea de bucuroasa shi de vesela cit nushi afla loc. SBIERA P. 22. 3. Tranz. A nascoci a imagina a inventa. Linga malul radicat Sta Vulcanul rasturnat... impregiurui adunatzi SHedea turcii inarmatzi SHi pe rind se intreba K ce moarte iar afla? ALECSANDRI P. P. 136. 4. Refl. A fi a se gasi (intrun loc intro pozitzie situatzie sau imprejurare oarecare). Toate se aflau la locurile lor asha cum le lasasera ei: spre miazazi muntzii cu crestele inalte de cremene... iar la picioarele lor panglica lata a Oltului sherpuind in cimpia presarata cu sate. BOGZA C. O. 310. ◊ Expr. A se afla de fatza = a fi prezent. Totzi se aflau de fatza la shedintza. (Cu sens superlativ) Cum (sau popular care) nu se (mai) afla = care iese din comun nemaipomenit extraordinar. O zina... cum nu se mai afla sub soare. ISPIRESCU L. 35. Teoi face eu sa iei un dragutz de femeie care nu se mai afla! CREANGA P. 161. (Popular) Nu se afla! sau unde se afla! = nui adevarat! nu e exact! Sa plins boierul k lai batjocorit. Nu se afla domnule epistat. ALECSANDRI T. 142. (Popular) Sa nu se afle (k) sa... = nu cumva sa... El iau zis sa nu se afle k sa vie acasa fara de o suta de lei. SBIERA P. 217. (Familiar) A se afla in treaba = a interveni intro discutzie sau o actziune numai de forma sau de ochii lumii fara a aduce vreo contributzie. Vorbeshte numai k sa se afle in treaba. ♦ A fi a exista. K un bun gospodar ce se afla... ◊ Un asemenea om nu se afla in armie. BALCESCU O. IX 258.

AFLÁ áflu vb. I. 1. Tranz. shi intranz. A lua cunoshtintza despre ceva; a capata informatzii veshti noutatzi despre ceva. 2. Tranz. A gasi a descoperi (cautand sau intamplator). 3. Refl. A fi a se gasi intrun loc intro pozitzie intro imprejurare oarecare. ◊ Expr. (Fam.) A se afla in treaba = a interveni intro discutzie sau intro actziune numai de forma fara a aduce vreo contributzie. Sa nu se afle (k) sa... = sa nu cumva sa... Cum nu se (mai) afla = care iese din comun; extraordinar. (Pop.) Nu se (sau unde se) afla! = nui adevarat! ♦ A exista. 4. Tranz. (Pop.) A nascoci a inventa a scorni. Acest chip au aflat Robinson k sa nu uite cursul anului (DRAGHICI). Lat. afflare „a sufla spre ceva a atinge cu respiratzia”.

A AFLÁ áflu 1. intranz. A capata informatzii curente (despre ceva sau despre cineva); a auzi. 2. tranz. 1) (veshti noutatzi etc.) A cunoashte pe baza unor informatzii capatate (de la cineva sau de undeva); a auzi. 2) A scoate la iveala cautand sau din intamplare; a gasi; a descoperi. [Sil. afla] /<lat. afflare

A SE AFLÁ ma áflu intranz. A se gasi intro anumita situatzie. ◊ Cum nu se mai afla nemaipomenit; extraordinar. ~ in treaba a) a fi ocupat; b) a se amesteca intro actziune fara a fi necesar. /<lat. afflare

aflà v. 1. a gasi: sal fi tot cautat nu l’ar fi aflat PANN; 2. a descoperi: unchiul meu a aflat legatura noastra NEGR.; 3. a nascoci: k ce moarte iar afla? 4. a shti a prinde veste: ce ai aflat? 5. a fi: cum te afli? [Lat. AFFLARE a sufla a inspira: mihi afflatur mi se sufla = aflu].

áflu a á v. tr. (lat. afflare a sufla spre a se exala shi decĭ „a se descoperi”; sp. hallar pg. achar. V. suflu). Gasesc descoper: a afla ascunzatoarea cuĭva a afla ce s’a petrecut. V. refl. Ma gasesc sint: ma aflu la post ma aflu bine (is sanatos) cum te afli? (cum te simtzĭ eshtĭ sanatos?). Nu se afla (est) fereasca Dumnezeŭ nu e asha: Aĭ furat! Nu se afla!

aflá (a ~) (afla) vb. ind. prez. 3 áfla

aflá vb. (sil. fla) ind. prez. 1 sg. áflu 3 sg. shi pl. áfla

AFLÁ vb. 1. v. gasi. 2. a se auzi (fig.) a rasufla a transpira. ( Secretul sa ~ repede.) 3. a descoperi a ghici ( rar) a banui. ( Ai ~ ce am vrut sa spun.) 4. a cunoashte a shti. (Vrei sa ~ adevarul?) 5. a auzi a shti (inv. shi pop.) a oblici. (Sa ~ cu totzii ceai facut.) 6. a gasi a prinde. (Voia sal ~ singur k sai poata vorbi.) 7. v. inventa. 8. a exista a fi a se gasi (pop.) a sta. (Se ~ acolo marfuri in mare cantitate.) 9. a fi a se gasi a sta. (Plicul se ~ pe masa nedesfacut.) 10. a fi a figura a se gasi a se numara. (Se ~ printre invitatzi.) 11. v. pomeni. 12. v. situa. 13. v. consta. 14. v. primi.

AFLA vb. 1. a descoperi a gasi (astazi rar) a pricepe (inv. shi pop.) a oblici (pop. shi fam.) a dibaci a dibui (inv.) a ispiti a izvodi. (A ~ o comoara.) 2. a se auzi (fig.) a rasufla a transpira. (Secretul sa ~ repede.) 3. a descoperi a ghici (rar) a banui. (Ai ~ ce am vrut sa spun.) 4. a cunoashte a shti. (Vrei sa ~ adevarul?) 5. a auzi a shti (inv. shi pop.) a oblici. (Sa ~ cu totzii ceai facut.) 6. a gasi a prinde. (Voia sal ~ singur k sai poata vorbi.) 7. a concepe a crea a descoperi a elabora a face a gasi a gindi a imagina a inventa a nascoci a planui a plasmui a proiecta a realiza a scorni (inv. shi pop.) a izvodi (pop.) a iscodi a inchipui (reg.) a tocmi (inv.) a unelti (fig.) a nashte a urzi a zamisli. (A ~ un procedeu pentru...) 8. a exista a fi a se gasi (pop.) a sta. (Se ~ acolo marfuri in mare cantitate.) 9. a fi a se gasi a sta. (Plicul se ~ pe masa nedesfacut.) 10. a fi a figura a se gasi a se numara. (Se ~ printre invitatzi.) 11. a se gasi a se pomeni a se trezi a se vedea. (Sa ~ incoltzit de creditori.) 12. a fi a se gasi a se situa a veni (inv. shi pop.) a cadea. (Satul se ~ pe Olt.) 13. a consta a exista a rezida. (Tot secretul se ~ in aceea k...) 14. a primi. (A ~ vestea a doua zi.)

A se afla ≠ a absenta a lipsi

aflá (áflu aflát) vb. 1. (Refl.) A fi a se gasi intrun loc. 2. A gasi a descoperi. 3. A lua cunoshtintza despre ceva. Var. (Banat) izafla. Mr. megl. aflu istr. oflu. Lat. afflāre „a sufla” (Pushcariu 34; CandreaDens. 16; REW 261; DAR); cf. cu acelashi sens k in rom. dalm. aflatura „resturi gasite pe tzarm” calabr. ahhare napol. ašare sp. hallar port. achar retor. aflá. Corespondentza semantica intre atitea limbi arata k evolutzia sensului este anterioara celei rom. Schuchardt ZRPh. XX 532 shi impreuna cu el majoritatea filologilor moderni (cf. Corominas shi Cortés 125) o explica pe baza limbajului vinatoresc: ciinele adulmeca (= aspira sufla) pentru a gasi; sau de la afflatur „imi sufla = imi arata imi spun” de unde prin activarea ideii „aflu”. (Cf. shi Rohlfs Differenzierung 45). Ambele explicatzii par necovingatoare. Este posibil k pe baza echivalentzei afflat = vivit = exstat (cf. fr. que vive „cine e acolo?”). Plecind de la (sese) afflat „respira exista” este ushor de refacut evolutzia in sensul de activare pina se ajunge la afflat „afla descopera”. Aceasta explicatzie este necesara fiind singura care poate lamuri evolutzia semantica a rom. gasi. De altfel este iluzorie legatura propusa de Cihac II 633 cu mgr. ἄλφειν „a afla”. Der. aflat s. n. (inv. descoperire); aflator adj. (care se afla; inventator descoperitor); neaflat adj. (necunoscut).

IN MEDIO STAT VIRTUS (lat.) virtutea se afla la mijloc Sentintza a scolasticii medievale avandushi originea in doctrina etica a lui Aristotel.

a se afla in treaba expr. a simula efectuarea unei actziuni; a se face k munceshte

a se afla la cheremul cuiva expr. a fi la bunul plac al cuiva

AFLAT SUB INFLUENTZA DROGURILOR futut hait luat prajit rupt shot tripat varza.