AUZÍ aúd vb. IV. 1. Tranz. A percepe sunetele zgomotele cu ajutorul auzului. ◊ Expr. Sa teauda Dumnezeu! = sa se implineasca cele care (mi) le doreshti! Naude na vede (na greul pamantului) = se face k nu shtie nimic. Eu spun eu aud = degeaba vorbesc nu ma asculta nimeni. (Refl. pas.) Sa se auda musca (zburand)! = sa fie tacere deplina! 2. Tranz. (La imper.) A lua seama la cele ce se spun; a asculta. Ia auzi cetzi spun! 3. Intranz. shi tranz. (Interogativ) A intzelege a pricepe. ♦ Intranz. (La prez. ind. pers. 1) a) (K raspuns la o chemare) Poftim? ce doreshti?; b) Potzi tagadui? ma mai potzi contrazice? 4. Tranz. shi intranz. A afla (o veste o shtire etc.). ◊ Loc. adv. Din auzite = din cate a aflat cineva de la altzii din zvon public. ◊ Expr. (Intranz.) A auzi de cineva (sau de ceva) = a cunoashte pe cineva (sau ceva) din cele ce se spun despre el. A nu mai auzi de cineva = a nu mai shti a nu mai afla nimic despre cineva. A nu (mai) voi sa auda de cineva = a rupe orice relatzii cu cineva. Sa auzim de bine! formula de urare la despartzire. ♦ Refl. (La pers. 3) A se vorbi a se zvoni. [Pr.: au. Prez. ind. shi: (pop.) aúz] Lat. audire.

auzi [At: COD. VOR. 104/4 / P: au~ / Pzi: aud (irg) auz; cj: sa aud (irg) sa auz; imt: auzi / E: ml audio ire] 1 vt A percepe shi a distinge sunete cu ajutorul simtzului auzului. 2 vt A distinge shi a intzelege sensul sunetelor vorbirii. 3 vt A asculta (pe cineva vorbind). 4 vta (Ie) Naude na vede (na greul pamantului shi ushorul vantului) Nume cu care eroul din basme ishi striga ajutoarele animale lupul vulpea (ursul shi iepurele) astfel incat interjectzia na! sa se confunde cu negatzia nu. 5 vta (Pex; iae) Nu vrea sa auda shi sa shtie nimic. 6 vta (Pex; iae) Este complet insensibil la impresii din exterior. 7 vta (Ie) Eu spun eu aud Nimeni nu ma baga in seama. 8 vt A recunoashte sursa de provenientza a sunetelor (un obiect un animal etc.). 9 vt A intzelege. 10 vt A afla o shtire. 11 vt (Ie) Ashi ~ (multe) vorbe A afla ce vorbeshte lumea despre sine. 12 vta (Ie) ~nd asha... Aflind acestea. 13 vrp A se barfi. 14 vrp A se zvoni. 15 vrp (If nu seaude!) Nu se vorbeshte. 16 vrp (Iaf) Nu se afla. 17 vrp (Iaf) Nu exista. 18 vrp (Iaf) Nu se poate intampla. 19 vi (Ie) A nu mai ~ de numele cuiva Ai pierde urma. 20 vi (Inv; ie) A nu fi bucuros (sau a nu voi) sa auda de numele cuiva A rupe orice legatura cu cineva. 21 vi (Ie) A ~ din (sau de la) moshistramoshi (sau din oameni de la stramoshi din batrani) A cunoashte traditziile orale. 22 vt A asculta shi a analiza calitatea sau valoarea sunetelor muzicale. 23 vta (Ie) I~! Fii atent la... 24 i (Ie) ~ mai! (sau frate nene soro ori colo vorba etc. sau rep ~! ~!) Exprima mirarea. 25 vta (Imp; in strigaturi) Hai! 26 vt (Ie) ~tumai? Ai intzeles ? 27 vta (If aud?) Ce doreshti? 28 vta (Iaf) Ceai spus ? 29 vta (Iaf) Nu ma potzi contrazice! 30 vi (Ie) S~m de bine! Formula de salut la despartzire. 31 vt (Ie) Sa se auda musca (zburand)! Sa fie linishte perfecta! 32 vt (Cu subiectul divinitatea) A implini dorintza exprimata de cineva. 33 vt (Ie) Sa teauda Dumnezeu! Sa se implineasca ceea ce ai zis! 34 vt (Iae) Sa tzi se implineasca dorintzele. 35 vt (Reg) A mirosi urat. 36 vt (Reg; ie) I se aude din gura i miroase gura. 37 (Reg; ie) A ~ in gura k cucii A nu intzelege nimic cand cineva e beat.

AUZÍ aúd vb. IV. 1. Tranz. A percepe sunetele zgomotele cu ajutorul auzului. ◊ Expr. Sa teauda Dumnezeu! = sa se implineasca cele care (mi) le doreshti! Naude na vede (na greul pamantului) = se face k nu shtie nimic. Eu spun eu aud = degeaba vorbesc nu ma asculta nimeni. (Refl. pas.) Sa se auda musca (zburand)! = sa fie tacere deplina! 2. Tranz. (La imper.) A lua seama la cele ce se spun; a asculta. Ia auzi cetzi spun! 3. Intranz. shi tranz. (Interogativ) A intzelege a pricepe. ♦ Intranz. (La prez. ind. pers. 1) a) (k raspuns la o chemare) Poftim? ce doreshti?; b) Potzi tagadui? ma mai potzi contrazice? 4. Tranz. shi intranz. A afla (o veste o shtire etc.) ◊ Loc. adv. Din auzite = din cate a aflat cineva de la altzii din zvon public. ◊ Expr. (Intranz.) A auzi de cineva (sau de ceva) = a cunoashte pe cineva (sau ceva) din reputatzie din cele ce se spun despre el. A nu mai auzi de cineva = a nu mai shti a nu mai afla nimic despre cineva. A nu (mai) voi sa auda de cineva = a rupe orice relatzii cu cineva. Sa auzim de bine! formula de urare la despartzire. ♦ Refl. (La pers. 3) A se vorbi a se zvoni. [Pr.: au. Prez. ind. shi: (pop.) aúz] Lat. audire.

AUZÍ aúd vb. IV. 1. Tranz. (Folosit shi absolut; subiectul este omul mai rar urechile; complementul arata sunetul) A percepe cu ajutorul auzului. Aud... shuier de piatra pe taish de coasa. BENIUC V. 27. Cemi aud urechile? SADOVEANU N. F. 7. Mai merge el cit merge shi numai iaca ce aude o biziitura inadushita. CREANGA P. 238. Cred nu cred; asha aud vorbind lumea asha zic shi eu. ALECSANDRI T. I 348. ◊ (Complementul arata sursa sunetului) Nauzi tu de departe cucoshul ragushit? EMINESCU O. I 98. Sa nutzi aud gura! ALECSANDRI T. I 122. Daca va punetzi la vatra dinaintea focului auzitzi unele lemne tzipind. NEGRUZZI S. I 246. (Prin exagerare) Aleodor cum se deshtepta i trase o palma de auzi ciinii in Giurgiu. ISPIRESCU L. 47. ◊ (La forma negativa uneori intarit prin «a nu vedea» exprimind o insensibilitate completa fatza de impresiile dinafara) Ea naude nici nu vede Ci tot fuge nencetat. ALECSANDRI P. A. 41. ◊ Expr. Naude na vede (na greul pamintului) = se face k nu shtie nimic. Nitza... se uita intro parte chipurile naude shi na vede. PAS L. I 7. Eu spun eu aud (sau tu spui tu auzi etc.) = degeaba vorbesc (sau vorbeshti etc.) nu ma (sau te etc.) asculta nimeni. ◊ Refl. pas. (Adesea impers.) Deodata k din pamint Din fundul de purpur al zarii Saude tunind. BENIUC V. 164. Ia! saude pupaza! am observat eu ridicind un deget linga frunte. SADOVEANU N. F. 26. Turmele saud mugind SHi flacaii vin pe lunca Haulind. COSHBUC P. I 47. Cum teai dus dta acasa na trecut tocmai mult shi iaca saude cineva batind la usha. CREANGA P. 27. Frunza verde de agude Ia vezi frate ce saude? Graiul dulcea mindrei mele Ori zgomot de potiri grele? ANT. LIT. POP. I 56. ◊ (Expr.) Sa se auda musca = sa fie tacere desavirshita (incit sa se auda shi zbirniitul unei mushte). ♦ A capata cunoshtintza despre ceva. TZii tu minte citen lumeai auzit Cetzi trecu pe dinainte cite singur ai vorbit? EMINESCU O. I 134 ◊ Expr. Ashi auzi vorbe (sau rau multe etc.) = ai ajunge (cuiva) la cunoshtintza lucruri (de obicei neplacute) care le spun altzii despre el. SHi apoi! vorba ceea: fa bine satzi auzi rau! CREANGA P. 253. 2. Tranz. (La imperativ adesea precedat de interj. «ia» popular «ian» cuprinzind mirarea ironia sau neincrederea in cele spuse) A asculta a lua seama la cele ce se spun. Ian auzitzi cum tulnicele tari Stirnesc indemn de proaspetzi faurari. DESHLIU G. 28. Auzi mai! Nul vezi k e o tigoare de baiet cobait shi lenesh de nare pareche? CREANGA P. 13. 3. Intranz. (Mai ales la forma interogativa adesea amenintzator) A intzelege a pricepe. La prima statzie te dai jos... Nauzi? DUMITRIU B. F. 7. SHtii unde am vorbit sa nentilnim: in salon de clasantii... Ai auzit? CARAGIALE O. II 196. ◊ Tranz. Mai de noi nu va fi bine de scapa din casa noastra cu zile Stan; mergi la noapte cind doarme shil loveshte cu buzduganul chiar in frunte auzitumai? RETEGANUL P. IV 19. ♦ (La prez. ind. pers. 1) a) (K raspuns la un apel) Cum ai spus? poftim? Jupineshica jupineshica! Aud mosh Nichifor raspunse Maica tresarind spaimintata. CREANGA P. 132. Aud cucoane. Ada dulcetzi Safta. ALECSANDRI T. I 63; b) (Numai la forma interogativa incheind o declaratzie sau o afirmatzie socotita fara replica) Potzi tagadui? ma mai potzi contrazice? Ma rog ce tziam spus cind tziam poroncit sami gateshti paishoare cu bumbac pentru sprintene? Aud? ALECSANDRI T. I 125. 4. Tranz. (Cu privire la veshti shtiri noutatzi) A afla. Cind auzi calul de la FatFrumos k hainele shi armele sint bine curatzate... o data se scutura... shi ramase... un cal gras trupesh shi cu aripi. ISPIRESCU L. 3. Poatei fi auzit ceau patzit altzii. CREANGA P. 81. ◊ Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. «despre») Vetzi auzi despre mine in curind! DUMITRIU B. F. 40. ◊ Expr. A auzi de cineva (sau de ceva) = a cunoashte pe cineva (sau ceva) din reputatzie din cele ce se povestesc. Numai in gradina ursului dacai fi auzit de dinsa se afla salatzi de aceste. CREANGA P. 211. Am auzit de tine da de vazut nu team vazut. EMINESCU L. P. 174. Marcu biet o auzit De potopul cel cumplit. JARNÍKBIRSEANU D. 485. A nu (mai) voi sa auda de cineva = a rupe orice legatura cu cineva a nu mai voi sa intretzina legaturi cu cineva. Tatasau nu mai voia sa auda de el. VLAHUTZA la TDRG. A nu mai auzi de numele cuiva = a nu mai shti despre cineva. SHi de atuncea nu li sau mai auzit nimica de nume. SBIERA P. 22. Sa auzim de bine! formula de urare adresata cuiva la despartzire. 5. Refl. (Numai la pers. 3) A se vorbi a se zvoni. Multe se aud. Sa nu ne luam dupa cite se aud. STANCU D. 151. Saude k Alecutz vrea so duca pe maicasa acolo unde se afla el. SADOVEANU N. F. 84. Prez. ind. shi conj. pers. 1 shi: aúz (CARAGIALE O. 95 SHEZ. III 191) prez. conj. pers. 3 shi: auza.

AUZÍ aúd vb. IV. 1. Tranz. A percepe un sunet cu ajutorul auzului. ◊ Expr. Sa teauda dumnezeu = sa se implineasca cele care (mi) le doreshti. Naude na vede (na greul pamantului) = se face k nu shtie nimic. Eu spun eu aud = degeaba vorbesc nu ma asculta nimeni. (Refl. pas.) Sa se auda musca = se fie tacere deplina. ♦ A capata cunoshtintza despre ceva. TZii tu minte caten lumeai auzit? (EMINESCU). 2. Tranz. (La imper.) A lua seama la cele ce se spun; a asculta. Auzi mai! Nul vezi k e lenesh de nare pareche? (CREANGA). 3. Intranz. shi tranz. (Interogativ) A intzelege a pricepe. La prima statzie te dai jos... Nauzi? (DUMITRIU). ♦ Intranz. (La prez. ind. pers. 1) a) (K raspuns la o chemare) Ce doreshti? Jupaneshica jupaneshica! Aud mosh Nichifor (CREANGA).; b) (Interogativ) Potzi tagadui? ma mai potzi contrazice? Ma rog ce tziam spus cand tziam poruncit... Aud? (ALECSANDRI). 4. Tranz. shi intranz. A afla o veste o shtire etc. ◊ Expr. (Intranz.) A auzi de cineva (sau de ceva) = a cunoashte pe cineva (sau ceva) din reputatzie din cele ce se spun. A nu mai auzi de cineva = a nu mai shti ce mai face cum o mai duce cineva. A nu (mai) voi sa auda de cineva = a rupe orice relatzii cu cineva. Sa auzim de bine! formula de urare la despartzire. ♦ Refl. (La pers. 3) A se vorbi a se zvoni. [Prez. ind. shi: (pop) aúz] Lat. audire.

A AUZÍ aúd 1. tranz. 1) A percepe cu ajutorul auzului. ~ un zgomot. ◊ Sa ma (te...) auda Dumnezeu! sa mi (tzi...) se implineasca cele dorite. 2) (veshti noutatzi etc.) A cunoashte pe baza unor informatzii capatate; a afla. ◊ A nu (mai) voi sa auda de cineva a rupe relatziile cu cineva. Sa (ne) auzim de bine formula de ramas bun. 3) (mai ales interogativ) A patrunde cu mintea; a intzelege; a pricepe. 2. intranz. 1) A avea simtzul auzului. 2) A capata informatzii curente (despre ceva sau despre cineva); a afla. /<lat. audire

A SE AUZÍ se aúde intranz. A se raspandi in calitate de zvon; a se zvoni. Nu te lua dupa ce se aude. /<lat. audire

auzì v. 1. a simtzi sunetele prin organul urechilor: nu vede shi n’aude; 2. a afla: mult traeshti multe auzi. [Lat. AUDIRE].

aúd (est) shi aúz (vest) a auzí v. tr. (lat. audire it. udire vpv. auzir fr. ouir sp. oir pg. ouvir). Prind (percep primesc) cu simtzu auzuluĭ simt sunetu: a auzi o vorba nishte pashĭ tunetu. Aflu: am auzit c’a murit n’am auzit nimica despre asta. Ascult cercetez: a auzi marturiĭ. Maĭ auziĭ una! exclamatziune ironica la auzu uneĭ veshtĭ ridicule. Sa teauda Dumnezeŭ! exclamatziune pin care dorim sa se implineasca urarea saŭ dorintza cuĭva. Sa auzim de bine! formula de salutare la despartzire. Ĭa’uzĭ! (din ĭa auzĭ) exclamatziune de atras atentziunea asupra unuĭ zgomot unuĭ cintec saŭ uneĭ veshtĭ surprinzatoare. Aud? vorba pin care aratam k ashteptam ordinu saŭ k n’am auzit bine ce s’a zis shi dorim sa se repete vorba (maĭ intim saŭ maĭ obraznic „ce?” maĭ politicos „poftim?”).

2) aúz v. tr. V. aud.

auzí (a ~) (au) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. aúd 1 pl. auzím imperf. 3 sg. auzeá; conj. prez. 3 sa aúda; ger. auzínd

auzí s.n. (sil. au) ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. aúd 1 pl. auzím imperf. 3 sg. auzeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. aúda; ger. auzínd

auzi (ind. prez. 1 sg. aud conj. auda)

aud (v. auzi)

auda (v. auzi)

aud auda 3 conj. auzeam 1 imp. auzii 1 aor.

AUZÍ vb. 1. a prinde. (~ cateva shoapte.) 2. a deslushi. (~ prin vijelie un strigat.) 3. v. asculta. 4. a suna. (Se ~ clopotele.) 5. v. afirma. 6. v. afla. 7. a afla a shti (inv. shi pop.) a oblici. (Sa ~ cu totzii ce ai facut.) 8. v. pomeni. 9. v. intzelege.

AUZÍ vb. v. duhni mirosi putzi.

AUZI vb. 1. a prinde. (~ citeva shoapte.) 2. a deslushi. (~ prin ploaie un strigat.) 3. a asculta. (~ cetzi spun.) 4. a suna. (Clopotele se ~.) 5. a se afirma a se spune a se shopti a se vorbi a se zice a se zvoni (inv. shi reg.) a (se) suna (reg.) a se slomni. (Se ~ k a plecat.) 6. a se afla (fig.) a rasufla a transpira. (Secretul sa ~ repede.) 7. a afla a shti (inv. shi pop.) a oblici. (Sa ~ cu totzii ce ai facut.) 8. a intzelege a pricepe. (Nu ~ sa ma lashi in pace?)

auzi vb. v. DUHNI. MIROSI. PUTZI.

auzí (aúd auzít) vb. 1. A percepe cu ajutorul auzului. 2. A afla a shti din auzite. 3. A umbla vorba a se zice. Din auzite din cite sa aflat din zvon public. Pe auzite din auzite. 4. A asculta; cu acest sens este mai ales expresie emfatica folosita de preferintza la imper. inter. sau excl. Mr. avdu megl. ut istr. Ǫvdu. Lat. audῑre (Pushcariu 167; CandreaDens. 124; REW 779; DAR); cf. it. udire v. prov. auzir fr. ouir sp. oir port. ouvir. Flexiunea normala tu auzi a influentzat in eu auz sa auza. Schimbare de accent aúd in loc de áud (cf. mr. ávdu shi láud) nu a primit explicatzie satisfacatoare. Dupa Weingand Jb. III 222 sa produs probabil mai intii in intrebari. Trebuie sa se tzina seama shi de oscilatzia constanta a accentului in hiatul au. Cf. shi Pushcariu Dacor. III 74 shi Graur BL III 268. Der. auz s. n. (simtzul cu ajutorul caruia se percep sunetele; inv. veste); auzitor adj. (inv. ascultator); neauzit adj. (care nu se aude).

auzi La TDRG shi in DA gasim fara explicatzie etimologica verbul a auzi cu intzelesul de „a mirosi”. Vezi acum shi Lex. reg. II p. 124 din Bucovina. Dumitru Ahritzculesei din Buzau imi scrie k cunoashte din comuna sa natala Cindeshti judetzul Botoshani cuvintul cu acest intzeles shi shtie k asha se zice shi in ucraineana (comuna e compusa din shase sate iar in doua dintre ele se vorbeshte shi ucraineana): мо мнeco cu чye „carnea aceea sa alterat (miroase)”; чyмu мuрчeм „miroase a mort miroase mortul”.