AUZÍ aúd vb. IV. 1. Tranz. (Folosit shi absolut; subiectul este omul mai rar urechile; complementul arata sunetul) A percepe cu ajutorul auzului. Aud... shuier de piatra pe taish de coasa. BENIUC V. 27. Cemi aud urechile? SADOVEANU N. F. 7. Mai merge el cit merge shi numai iaca ce aude o biziitura inadushita. CREANGA P. 238. Cred nu cred; asha aud vorbind lumea asha zic shi eu. ALECSANDRI T. I 348. ◊ (Complementul arata sursa sunetului) Nauzi tu de departe cucoshul ragushit? EMINESCU O. I 98. Sa nutzi aud gura! ALECSANDRI T. I 122. Daca va punetzi la vatra dinaintea focului auzitzi unele lemne tzipind. NEGRUZZI S. I 246. (Prin exagerare) Aleodor cum se deshtepta i trase o palma de auzi ciinii in Giurgiu. ISPIRESCU L. 47. ◊ (La forma negativa uneori intarit prin «a nu vedea» exprimind o insensibilitate completa fatza de impresiile dinafara) Ea naude nici nu vede Ci tot fuge nencetat. ALECSANDRI P. A. 41. ◊ Expr. Naude na vede (na greul pamintului) = se face k nu shtie nimic. Nitza... se uita intro parte chipurile naude shi na vede. PAS L. I 7. Eu spun eu aud (sau tu spui tu auzi etc.) = degeaba vorbesc (sau vorbeshti etc.) nu ma (sau te etc.) asculta nimeni. ◊ Refl. pas. (Adesea impers.) Deodata k din pamint Din fundul de purpur al zarii Saude tunind. BENIUC V. 164. Ia! saude pupaza! am observat eu ridicind un deget linga frunte. SADOVEANU N. F. 26. Turmele saud mugind SHi flacaii vin pe lunca Haulind. COSHBUC P. I 47. Cum teai dus dta acasa na trecut tocmai mult shi iaca saude cineva batind la usha. CREANGA P. 27. Frunza verde de agude Ia vezi frate ce saude? Graiul dulcea mindrei mele Ori zgomot de potiri grele? ANT. LIT. POP. I 56. ◊ (Expr.) Sa se auda musca = sa fie tacere desavirshita (incit sa se auda shi zbirniitul unei mushte). ♦ A capata cunoshtintza despre ceva. TZii tu minte citen lumeai auzit Cetzi trecu pe dinainte cite singur ai vorbit? EMINESCU O. I 134 ◊ Expr. Ashi auzi vorbe (sau rau multe etc.) = ai ajunge (cuiva) la cunoshtintza lucruri (de obicei neplacute) care le spun altzii despre el. SHi apoi! vorba ceea: fa bine satzi auzi rau! CREANGA P. 253. 2. Tranz. (La imperativ adesea precedat de interj. «ia» popular «ian» cuprinzind mirarea ironia sau neincrederea in cele spuse) A asculta a lua seama la cele ce se spun. Ian auzitzi cum tulnicele tari Stirnesc indemn de proaspetzi faurari. DESHLIU G. 28. Auzi mai! Nul vezi k e o tigoare de baiet cobait shi lenesh de nare pareche? CREANGA P. 13. 3. Intranz. (Mai ales la forma interogativa adesea amenintzator) A intzelege a pricepe. La prima statzie te dai jos... Nauzi? DUMITRIU B. F. 7. SHtii unde am vorbit sa nentilnim: in salon de clasantii... Ai auzit? CARAGIALE O. II 196. ◊ Tranz. Mai de noi nu va fi bine de scapa din casa noastra cu zile Stan; mergi la noapte cind doarme shil loveshte cu buzduganul chiar in frunte auzitumai? RETEGANUL P. IV 19. ♦ (La prez. ind. pers. 1) a) (K raspuns la un apel) Cum ai spus? poftim? Jupineshica jupineshica! Aud mosh Nichifor raspunse Maica tresarind spaimintata. CREANGA P. 132. Aud cucoane. Ada dulcetzi Safta. ALECSANDRI T. I 63; b) (Numai la forma interogativa incheind o declaratzie sau o afirmatzie socotita fara replica) Potzi tagadui? ma mai potzi contrazice? Ma rog ce tziam spus cind tziam poroncit sami gateshti paishoare cu bumbac pentru sprintene? Aud? ALECSANDRI T. I 125. 4. Tranz. (Cu privire la veshti shtiri noutatzi) A afla. Cind auzi calul de la FatFrumos k hainele shi armele sint bine curatzate... o data se scutura... shi ramase... un cal gras trupesh shi cu aripi. ISPIRESCU L. 3. Poatei fi auzit ceau patzit altzii. CREANGA P. 81. ◊ Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. «despre») Vetzi auzi despre mine in curind! DUMITRIU B. F. 40. ◊ Expr. A auzi de cineva (sau de ceva) = a cunoashte pe cineva (sau ceva) din reputatzie din cele ce se povestesc. Numai in gradina ursului dacai fi auzit de dinsa se afla salatzi de aceste. CREANGA P. 211. Am auzit de tine da de vazut nu team vazut. EMINESCU L. P. 174. Marcu biet o auzit De potopul cel cumplit. JARNÍKBIRSEANU D. 485. A nu (mai) voi sa auda de cineva = a rupe orice legatura cu cineva a nu mai voi sa intretzina legaturi cu cineva. Tatasau nu mai voia sa auda de el. VLAHUTZA la TDRG. A nu mai auzi de numele cuiva = a nu mai shti despre cineva. SHi de atuncea nu li sau mai auzit nimica de nume. SBIERA P. 22. Sa auzim de bine! formula de urare adresata cuiva la despartzire. 5. Refl. (Numai la pers. 3) A se vorbi a se zvoni. Multe se aud. Sa nu ne luam dupa cite se aud. STANCU D. 151. Saude k Alecutz vrea so duca pe maicasa acolo unde se afla el. SADOVEANU N. F. 84. Prez. ind. shi conj. pers. 1 shi: aúz (CARAGIALE O. 95 SHEZ. III 191) prez. conj. pers. 3 shi: auza.