DESCOPERÍ descópar vb. IV. Tranz. 1. A lua a ridica de pe un obiect sau de pe o persoana ceea ce le acopera. ♦ Refl. Ashi scoate palaria caciula etc. ♦ Fig. A lasa fara acoperire flancul unei unitatzi militare pe front. ♦ A face sa nu aiba acoperire legala. ♦ Tranz. shi refl. Fig. A (se) da pe fatza a (se) dezvalui a (se) da de gol a (se) trada. 2. A gasi un lucru cautat necunoscut sau ascuns; a afla. ◊ Expr. A descoperi America se spune in bataie de joc cuiva care face caz de un lucru shtiut cunoscut de toata lumea. ♦ A patrunde o taina un mister. Lat. disco(o)perire.

descoperi [At: PSALT. HUR. 12^r/16 / V: (ivr) das~ dis~ ~cup~ / Pzi: descopar (inv) descoper / E: ml discoperire] 1 vt A da la o parte ceea ce acopera sau inveleshte Cf dezveli. 2 vt (Spc; c.i. statui) A dezveli la inaugurare. 3 vr (Ivr) A se retrage. 4 vr (Spc; c.i. capul) Ashi scoate caciula palaria shapca etc. 5 vr (Ie) A se ~ in fatza (sau inaintea) (cuiva sau a ceva) A cinsti in mod deosebit (pe cineva sau ceva). 6 vr Ashi lasa neacoperit (ceva). 7 vt (Fig; c.i. obiective militare) A lasa neaparat expus unui atac. 8 vt A lasa fara acoperire legala. 9 vt (C.i. constructzii) A da jos acoperishul. 1011 vtr A (se) expune privirii. 12 vt A face sa devina vizibil. 13 vt A lasa sa se vada. 14 vt A aduce la cunoshtintza Si: a arata a revela. 15 vt (Spc) A face cunoscut ceva ce a fost tzinut ascuns Si: a dezvalui a destainui. 16 vr (D. oameni) Ashi dezvalui individualitatea personalitatea. 1718 vtr A (se) trada. 19 vt (Inv) A denuntza. 2021 vt A ajunge sa afli (sau sa intzelegi) ceva. 2223 vt A lua cunoshtintza primul (sau pentru prima oara) de existentza a ceva. 24 vt (Ie; irn) A ~ America A se lauda cu o descoperire cunoscuta de toata lumea. 25 vt A observa. 26 vt (Prc) A vedea. 2728 vt A gasi ceva intamplator (sau dupa o cautare). 29 vt A realiza ceva pentru prima data Si: a inventa.

DESCOPERÍ descópar vb. IV. Tranz. 1. A lua a ridica de pe un obiect sau de pe o persoana ceea ce le acopera. ♦ Refl. Ashi scoate palaria caciula etc. ♦ Fig. A lasa neocrotit neaparat expus unui atac. A descoperi aripa dreapta a unei armate. ♦ A face sa nu aiba acoperire legala. ♦ Tranz. shi refl. Fig. A (se) da pe fatza a (se) dezvalui a (se) da de gol a (se) trada. 2. A gasi un lucru cautat necunoscut sau ascuns; a afla. ◊ Expr. A descoperi America se spune in bataie de joc cuiva care face caz de un lucru shtiut cunoscut de toata lumea. ♦ A patrunde o taina un mister. Lat. disco(o)perire.

DESCOPERÍ descópar vb. IV. Tranz. 1. A dezvalui ceva ochilor dind la o parte ceea cel ascunde sau ceea ce il fereshte de priviri a scoate la lumina. Infirmierul a descoperit rana. ♦ Refl. Ashi scoate palaria caciula etc. El pasheshte pragul casei se descopera shi se ashaza. BOGZA C. O. 118. Armashul se descoperise co inchinaciune. SADOVEANU Z. C. 93. Lumea copleshita de privelishtea celor mortzi shi prabushitzi pe trepte se descopera. CAMIL PETRESCU B. 124. ♦ Tranz. Fig. A da pe fatza a dezvalui. Nimene nul putu face sashi descopere gindul ascuns in privintza vinovatzilor. SADOVEANU Z. C. 167. ♦ A lasa neocrotit neaparat expus unui atac. A descoperi aripa dreapta a armatei. ◊ (SHah) A descoperi o figura. 2. A gasi un lucru cautat necunoscut sau ascuns; a afla. Avem noroc! anuntza fericit sheful haltei. Am mai descoperit ceva pe fundul cutiei. C. PETRESCU A. 283. Cineva toca pe aproape. Il descoperiram: o ciocanitoare suia shi cobora pe trunchiul unui copac. IBRAILEANU A. 155. Este o ushcioara care o vei descoperi cautindo cu una din aceste luminari. ISPIRESCU L. 143. ◊ Fig. Curind... am descoperit mindra lume din «Nunta Zamfirii». GALACTION O. I 19. ◊ Expr. A descoperit America se spune in bataie de joc despre cineva care se lauda k ar fi facut o mare descoperire facuta de altzii mai inainte. Mare scofala! Ai descoperit America! CAMILAR N. I 79. ♦ A dezvalui a arata. (Cu privire la abstracte) Tinarul Herdelea nu pricepea despre care dreptate vorbeshte secretarul caci el in toate... ishi descoperea dreptatea lui. REBREANU R. I 299. Bine cai venit... pentru k am satzi descopar nishte lucruri care au sa tengrozasca din talpa panin creshtet. ALECSANDRI T. I 69. ♦ A patrunde o taina un mister. SHia pus in gind sa descopere vicleshugul babei. CREANGA P. 99. ♦ Refl. A se trada. Ii dete povetzele imparateshti... cum sa faca k sa nu se descopere k e fata. ISPIRESCU L. 13. Forme gramaticale: prez. ind. pers. 3 descópera.

A DESCOPERÍ descópar tranz. 1) (obiecte fiintze) A lipsi de ceea ce acopera lasand sa se vada. ~ o caldare. ~ o casa. 2) A scoate la iveala (cautand sau din intamplare); a gasi; a afla. 3) (lucruri fenomene etc. necunoscute) A face pentru prima data. 4) fig. A arata asha cum este; a da pe fatza; a trada. 5) fig. (taine secrete etc.) A face cunoscut publicului larg; a destainui; a dezvalui; a divulga. 6) (flancul unei armate) A lasa neaparat; a expune unui atac. /<lat. disco[o]perire

A SE DESCOPERÍ ma descópar intranz. Ashi scoate acoperamantul de pe cap (palaria caciula etc.). /<lat. disco[o]perire

descoperì v. 1. a lua acoperishul: a descoperi o casa; 2. fig. a afla ceeace era ascuns sau necunoscut: Columb a descoperit America in 1492; 3. a da la lumina a face cunoscut: vremea descopere adevarul; 4. a patrunde: am descoperit intrigile lor; 5. ashi scoate palaria: descoperitziva! [Lat. DISCOPERIRE].

a descoperi apa calda expr. (ironic) a afla un lucru shtiut de toata lumea; a face caz de un lucru neimportant.

descóper a í v. tr. (lat. dĭcoopĕrire pop. discoperire it. scoprire fr. découvrir sp. descubrir pg. descobrir. In nord ópar). Dezvalesc ĭau acoperamintu (invalitoarea): a descoperi o casa. Fig. Fac cunoscut in shtiintza ceĭa ce era neshtiut orĭ ascuns: Columb a descoperit America. Curie a descoperit radiu (V. inventez). Daŭ de urma aflu gasesc: a descoperi un secret. Revelez fac cunoscut cuĭva: a descoperi un secret cuĭva. V. refl. Imĭ ĭaŭ palaria din cap. Ma expun prea mult adversaruluĭ in duel orĭ razboĭ. Fig. Imĭ declar intentziunile.

descoperí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. descópar 3 descópera imperf. 3 sg. descopereá; conj. prez. 3 sa descópere

descoperí vb. ind. prez. 1 sg. descópar 3 sg. shi pl. descópera imperf. 3 sg. descopereá; conj. prez. 3 sg. shi pl. descópere

descoperi (ind. prez. 1 sg. descopar 3 sg. shi pl. descopera conj. descopere)

descoper pere 3 per 3 pl. pere 3 conj. peream 1 imp.

DESCOPERÍ vb. 1. v. dezveli. 2. v. gasi. 3. v. inventa. 4. a afla a ghici (rar) a banui. (Ai ~ ce am vrut sa spun.) 5. a dezvalui a revela (livr.) a decela. (Nu iam putut ~ marea mea taina.) 6. (rar) a surprinde. (A ~ infractziunea.) 7. a stabili. (El e cel care a ~ etimologia cuvantului.)

DESCOPERÍ vb. v. trada.

DESCOPERI vb. 1. a (se) dezveli (rar) a (se) dezvalui (Ban.) a (se) descutropi (Olt. si Ban.) a (se) destruca. (Era invelita shi sa ~ in somn.) 2. a afla a gasi (astazi rar) a pricepe (inv. shi pop.) a oblici (pop. shi fam.) a dibaci a dibui (inv.) a ispiti a izvodi. (A ~ o comoara.) 3. a afla a concepe a crea a elabora a face a gasi a gindi a imagina a inventa a nascoci a planui a plasmui a proiecta a realiza a scorni (inv. shi pop.) a izvodi (pop.) a iscodi a inchipui (reg.) a tocmi (inv.) a unelti (fig.) a nashte a urzi a zamisli. (A ~ un nou sistem de...) 4. a afla a ghici (rar) a banui. (Ai ~ ce am avut sa spun.) 5. a dezvalui a revela (livr.) a decela. 6. (rar) a surprinde. (A ~ infractziunea.) 7. a stabili. (El e cel care a ~ etimologia cuvintului.)

descoperi vb. v. TRADA.

A (se) descoperi ≠ a (se) acoperi

descoperí (descópar ít) vb. 1. A lua a ridica de pe ceva sau cineva ceea ce le acopera. 2. A gasi a afla. 3. A revela a dezvalui. Mr. megl. discoapir istr. descoper(esc)u. Lat. dĭscooperῑre (Pushcariu 510; CandreaDens. 390; REW 2659; Tiktin; Candrea) cf. it. discoprire prov. port. descobrir fr. découvrir sp. descubrir. Der. descoperitor adj. (care descopera); nedescoperit adj. (ignorat ascuns).

A descoperi America Se shtie k descoperirea Americii de catre navele lui Cristofor Columb in anul 1492 a fost un eveniment epocal care shia prelungit rasunetul dea lungul vremilor. Astfel „a descoperi America” a ajuns o locutziune sinonima cu a descoperi ceva neashteptat shi important cu o mare surpriza cu o realizare deosebita obtzinuta de o minte inventiva scaparatoare. Timpul insa a imprimat expresiei o nuantza ironica. Intrun articol din „Scinteia” (nr. 5105) despre copiii ageri de astazi se scrie: „Nau rabdare sa stea locului o clipa. Sint la o virsta cind se descopera in fiecare zi America”. lar in prefatza monografiei despre Mark Twain autorul Petre Solomon spune k scriind aceasta carte nare „pretentzia de a fi descoperit America deshi personal am descoperito pe aceea a lui Mark Twain” (Editura tineretului 1960 pag. 13). In formai negativa: „na descoperit America” expresia desemneaza dimpotriva o persoana cam prostutza cu minte putzina sau o persoana care nu face descoperiri proprii. O expresie echivalenta: „Na descoperit praful de pushca”. Unii cercetatori considera k lui Columb insushi ar fi trebuit sa i se aplice aceasta zicala pentru simplul motiv k la data memorabilei sale calatorii America fusese de mult descoperita. Astfel istoricul francez Augustin Thierry sustzine k prin anul 1000 navigatori normanzi pornitzi din Groenlanda au debarcat pe tzarmul de nordest al Americii in tzinutul denumit Vinland. Iar exploratorul norvegian Helge Ingstad a publicat in 1964 un studiu despre expeditziile vikingilor conduse de eroii legendari Bjarni shi Leif Ericson in secolele XIII SHI XIV shi despre escala lor in regiunea Markland (probabil Labrador). Ashadar dupa parerea acestor oameni de shtiintza nici chiar Columb… na descoperit America! IST.

a descoperi America expr. (iron.) a face caz de un lucru shtiut de toata lumea.