SÚFLET suflete s. n. 1. Totalitatea proceselor afective intelectuale shi volitzionale ale omului; psihic. ◊ Loc. adv. Din suflet sau din tot sufletul din adancul sufletului = cu pasiune cu convingere; foarte mult. Cu (sau fara) suflet = cu (sau fara) insufletzire cu (sau fara) elan. ♦ Trasatura de caracter (buna sau rea); p. ext. caracter. ♦ Persoana considerata din punct de vedere al trasaturilor de caracter. Era un suflet mare care intzelegea lumea. ♦ Omenie bunatate mila. Om fara suflet. ♦ Curaj temeritate indrazneala. A prinde suflet. 2. Factor element esentzial al unui lucru al unei actziuni etc. 3. (Fil.; Bis.) Substantza spirituala de sine statatoare independenta de corp care da omului viatza individualitate shi personalitate shi care este de origine divina shi cu esentza veshnica. ◊ Expr. Ashi incarca sufletul cu... = a comite o fapta rea. A avea (ceva) pe suflet = a fi preocupat chinuit de ceva. (Fam.) A nu avea (pe cineva) la suflet = a nu iubi (pe cineva) a nul simpatiza. A(i) scoate (cuiva) sufletul = a nu lasa (pe cineva) in pace a sacai a enerva. Ai ieshi (cuiva) sufletul = a) a muri; b) a munci din greu a se chinui. Cu sufletul la gura = a) in agonie; b) respirand foarte greu de oboseala sau de emotzie. Ashi stupi sufletul = a munci din greu a se chinui cu ceva. Ashi cauta (sau vedea griji) de suflet (sau de ale sufletului) = a se comporta in conformitate cu normele bisericeshti. A cauta de sufletul cuiva = a da ceva de pomana in amintirea unui mort. (Sa) fie de sufletul cuiva! = fie k Dumnezeu sai ierte pacatele! A fi (sau a se face) trup shi suflet cu cineva = a fi extrem de devotat cuiva. Ashi vinde sufletul = a pacatui foarte tare. 4. Viatza. A avea shapte suflete. ◊ Expr. A (mai) prinde (sau a capata) suflet = a se intrema (dupa o boala). A lua (cuiva) sufletul = a omori (pe cineva). A avea ceva pe (sau la) sufletul sau = a avea ceva in posesiune. ♦ Inima. ◊ Expr. A i se rupe sufletul (de mila cuiva) = a suferi foarte mult pentru nenorocirea cuiva. A(i) merge (cuiva ceva) la suflet = a(i) placea mult a(i) produce o mare satisfactzie. 5. Persoana ins om; p. gener. orice fiintza. ♦ Locuitor. Orash de un milion de suflete. 6. (Pop.) Suflare suflu respiratzie. Pe nari el scoate suflet puternic. ◊ Loc. adv. Intrun suflet = foarte repede. ◊ Loc. vb. Ashi trage sufletul = a respira. ◊ Expr. Ashi lua suflet = a respira adanc; ashi potoli respiratzia. Ai veni sufletul la loc = ashi potoli respiratzia; a se linishti. 7. (In sintagma) Copil (rar fiu) de suflet = copil adoptiv. ◊ Expr. A lua de suflet = a adopta un copil. A da de suflet = ashi ceda copilul unei persoane care il adopta. Lat. *suflitus (< suflare).

suflet sn [At: COD. VOR.² 8^v/11 / V: (inv) sof~ (reg) ~a sf / Pl: ~e / E: ml sufflitus (<sufflare)] 1 (Ivp; astazi mai ales in locutziuni shi expresii) Respiratzie. 2 (Pex) Expiratzie (6). 3 (Ccr) Suflare (24). 4 (Pe langa verbe de mishcare; ilav) Intrun ~ sau (inv) tot sau numai intrun ~ Foarte repede. 5 (Pe langa verbe de mishcare; ial) Continuu (1). 6 (Inv; ial; shif) Cu un ~ In acelashi timp. 7 (Ie) A(shi) trage ~ul A respira. 8 (Iae) A inspira. 9 (Iae) A se odihni. 10 (Iae) A se linishti. 11 (Ie) Ai veni ~ul la loc Ashi potoli respiratzia. 12 (Pex; iae) Ashi reveni dintro sperietura o emotzie etc. 13 (Ie) A se umple de ~ A nu mai putea respira normal din cauza unui efort fizic prea mare. 14 (Iae) Ashi pierde rasuflarea. 15 (Pex; iae) A gafai (1). 16 (Ie) Ashi lua (sau a prinde la) ~ A trage adanc aer in piept pentru ashi recapata puterile. 17 (Pex; iae) Ashi recapata puterile. 18 Starea sau insushirea de a trai sau a fi viu Si: viatza (1). 19 (Ila) Plin de ~ Vioi. 20 (Ial) Energic (1). 21 (Ial) Vesel (1). 2223 (Ilav) Cu (sau fara) ~ Cu (sau fara) insufletzire cu (sau fara) elan. 24 (Pfm; ie) Vai de ~ul tau (sau sau lui etc.) Exprima convingerea k cineva o duce greu sau se afla intro situatzie grea Si: (fam) vai de sufletzelul tau 25 (Pfm; iae) Exprima convingerea k cineva este foarte necajit Si: (fam) vai de sufletzelul tau. 26 (Ivp; ie) A scapa (sau a ramane) numai cu ~ul (ori cu ~ele) A saraci (3). 27 (Ie) A avea shapte (sau noua) ~e sau (reg) a avea ~ cu craci A avea o mare rezistentza fizica. 28 (Iae) A trai mult. 29 (Reg; ie) A ramane cu ~ul in oase A ramane in viatza. 30 (Reg; ie) A da ~ul din oase Ashi da viatza. 31 (Reg; ie) A avea ~ul in oase A fi foarte slab. 32 (Reg; ie) A avea ceva la (sau dupa) ~ul sau (ori pe ~) A poseda ceva. 33 (Inv; pfm; de obicei la Vc; adesea urmat de un aps) ~ul meu Termen cu care se dezmiarda o persoana draga. 34 (In filozofia idealista shi in conceptziile religioase; ioc trup) Substantza imateriala de sine statatoare independenta de corp considerata k principiu al vietzii umane shi socotita de origine divina shi nemuritoare Si: spirit (12) (ivp) duh¹ (12) (inv) sufletzie (4). 35 (Reg; is) Partea ~ului Parte din avere care shio rezerva parintzii pentru intretzinerea lor cand impart averea la copii. 36 (Ila) Cu ~ul in palma Care nushi ascunde sentimentele. 37 (Fam; ie) Cu ~ul la gura (sau pe buze) Abia mai putand respira din cauza oboselii a emotziei etc. 38 (Ial) Cu nerabdare. 39 (Ial) (In mod) interesat. 40 (Ial) In agonie. 41 (Ie) (A fi) ~ calator sau (reg) a i se bate ~ul in tinda Exprima convingerea k cineva nu mai are mult de trait k se afla in pragul mortzii. 42 (Pfm; ie) Ashi da sau ai ieshi cuiva ~ul ori (reg; if) ashi stupi ~ul ai zbura (cuiva) ~ul ai pieri (cuiva) ~ul a da ~ul din el din ea etc. A muri¹. 43 (Pfm; iae; shif) Ashi da ~ul (pop) ashi stupi ~ul A obosi prea mult intro actziune Si: ashi scoate sufletul (pfm) ai ieshi suflengherul. 44 (Pfm; iae shi iaf) A se extenua muncind. 45 (Pfm; iae shi iaf) A fi la capatul puterilor. 46 (Ivp; fam; ie) Ai scoate cuiva ~ul (pfm; if) ai lua cuiva ~ul A nu lasa (pe cineva) in pace. 47 (Iae) A necaji. 48 (Pop; ie) Ashi scuipa (sau reg) ashi stupi ~ul cu cineva A se obosi in mod exagerat. 49 (Pop; iae) A se chinui (pentru a determina pe cineva sa faca un anumit lucru). 50 (Pop; pex; iae) A se supara foarte tare. 51 (In practicile religiei ortodoxe) (A fi a da a impartzi a cauta a face) de (sau pentru) ~ul cuiva (care a murit) (A fi a da a impartzi a face cele necesare) k pomana pentru absolvirea de pacate a celor mortzi shi pentru odihna lor. 52 (In practicile religiei ortodoxe) (Sa) fie de ~ul cuiva! Exprima dorintza k Dumnezeu sa ierte pacatele celui pomenit. 53 (In practicile religioase; ie) A(shi) cauta (sau ashi vedea reg ashi griji) de ~ A trai conform normelor bisericeshti (cu posturi shi rugaciuni). 54 (In practicile religioase; pex; iae) A se pocai¹. 55 (Inv; ie) A da (sau a lasa) drept ~ A da sau a lasa o parte din avere cuiva in vederea pomenirii dupa moarte. 56 (Ivp; ie) A fi un ~ in doua trupuri (sau o mana shi un ~) A se potrivi din toate punctele de vedere cu cineva. 57 (Ivp; iae) A fi in armonie perfecta cu cineva. 58 (Ivp; iae) A fi nedespartzit de cineva. 59 (Ie) Ashi vinde (sau ashi da) ~ul pentru ceva ori a fi vandut cu trup shi ~ cuiva A fi lipsit de scrupule facand orice pentru (cel care i ofera) avantaje personale. 60 (Reg; ie) A da ~ului cu de toate A se hrani cu tot felul de bunatatzi. 61 (Reg; iae) A nu se abtzine de la nimic. 62 (Ent; pop; ic) ~destrigoi Striga (2) (Acherontia atropos). 63 (Ent; pop; ic) ~ulmortzilor (sau ~ulmortului) Bohoci (Mamestra brassicae). 64 (De obicei cu determinari care arata felul sau urmat de determinarile „de om” „de tzigan”) Tot ceea ce are viatza (shi se mishca) Si: fiintza suflare (19) vietate vietzuitoare. 65 (De obicei cu determinari care arata felul sau urmat de determinarile „de om” „de tzigan”; spc; fig) Om. 66 (De obicei cu determinari care arata felul sau urmat de determinarile „de om” „de tzigan”; spc; fig) Persoana. 67 (Pop; spc) Locuitor. 68 Latura psihica spirituala a omului alcatuita din totalitatea proceselor afective volitzionale shi intelectuale shi care constituie principiul sensibilitatzii shi al ratziunii Si: conshtiintza (6) cuget (1) gandire (1) psihic (iuz) simtzire (liv) for interior (gri) sinidisis. 69 (Ilav) In adancul (sau in fundul) ~ului In intimitatea fiintzei umane. 70 (Ial) In sinea mea ta etc. 71 (Fig) Ceea ce constituie elementul specific al spiritualitatzii unei colectivitatzi umane al unei natziuni etc. 72 (Fig) Ansamblul starilor de conshtiintza comune membrilor unui grup de oameni. 73 Inima (k sediu al sensibilitatzii al sentimentelor etc.). 74 Ansamblul facultatzilor afective shi morale ale cuiva. 75 (Ila) De ~ Afectiv (1). 76 (Ivp; is) Copil (sau fiu fiica fecior etc.) de ~ Copil (fiu fiica fecior etc.) adoptiv. 77 (Ie) A lua (sau a creshte a tzine) de ~ pe cineva A infia. 78 (Ie; d. copii) Luat (sau crescut) de ~ Infiat. 79 (Ie) A da de ~ Ashi ceda copilul cuiva care il infiaza. 80 (Ilav) Din ~ sau din (ori cu) tot ~ul din adancul (sau din fundul) ~ului Cu participare totala Si: din toata inima. 81 (Ial) Cu toata convingerea sinceritatea cu tot devotamentul Si: din toata inima. 82 (Ial) Foarte mult sau foarte tare Si: din toata inima. 83 (Fam; ie) A uita (sau a se baga) in ~ul cuiva (shif) a se vari in ~ul cuiva A fi foarte insistent fatza de cineva. 84 (Fam; iae; iaf) A plictisi cu prezentza cu insistentzele etc. pe cineva. 85 (Fam; iae) A deveni drag cuiva. 86 (Pfm) Ai arde (cuiva) ~ul de (sau dupa) ceva A dori foarte mult ceva. 87 (Ie) A arde la ~ A chinui (4). 88 (Fam; ie) Al durea (sau a i se rupe) ~ul ori al durea in ~ (de cineva sau de ceva) A suferi mult in legatura cu cineva sau ceva. 89 (Fam; iae) Ashi exprima compatimirea regretul etc. pentru cineva sau pentru ceva. 90 (Fam; iae) Ai parea rau dupa cineva sau dupa ceva. 91 (Pop; ie) Ai arde (sau a i se frige) cuiva ~ul de sete A fi foarte insetat. 92 (Pfm; ie) A nu avea (pe cineva) la ~ A nu suferi pe cineva. 93 (Ie) A sta cuiva pe ~ A incomoda pe cineva. 94 (Pfm; ie) Ai pofti cuiva ~ul ceva A dori foarte mult un lucru. 95 (Pfm; iae) A avea chef de ceva. 96 (Reg; fam; ie) Ashi sara ~ul A se bucura de o izbanda. 97 (Reg; fam; iae; shif) A i se sara ~ul A se razbuna. 98 (Reg; fam; iae; iaf) A se simtzi razbunat. 99 (Reg; ie) A i se lua dinspre ~ A i se taia pofta de mancare. 100 (Reg; pex; iae) Ai fi greatza. 101 (Reg) Inima (k organ al corpului uman). 102 (Rar; ie) A strange pe cineva la ~ A strange la piept. 103 (De obicei cu determinari care arata felul) Trasatura de caracter (buna sau rea) a cuiva fel de a fi. 104 (Pgn) Caracter (7). 105 (Reg; ila; d. oameni) Lasat (sau lepadat) de ~ Nelegiuit. 106 (Ial) Criminal² (1). 107 Complex de calitatzi alese proprii unei persoane. 108 Purtare blanda intzelegatoare. 109 Atitudine cuviincioasa respectuoasa Si: omenie. 110 (Rar; prc) Mila¹. 111 (Ivp; fam; ila; d. oameni) Cu ~ Bun¹ (2). 112 (Ial) Milos. 113 (Ial) Generos (2). 114 (Ivp; fam; ila; d. oameni) Fara ~ Rau. 115 (Ial) Nemilos. 116 Persoana considerata din punctul de vedere al trasaturilor sale de caracter. 117 (Ivr; ie) A cere sau (a actziona etc.) in ~ul cuiva In numele cuiva. 118 Sentiment al responsabilitatzii morale fatza de propria conduita. 119 (Ivr; ie) Pe (sau cu) ~ul meu (tau sau etc.) Exprima incercarea de a adeveri ceva prin juramant. 120 (Ie) A avea (sau ai sta cuiva reg stramb) (ceva) pe ~ A fi preocupat chinuit apasat de ceva. 121 (Pex; iae) A se simtzi vinovat de ceva. 122 (Iae) A avea conshtiintza incarcata. 123 (Inv; ie) A(shi) lua ceva pe ~ul (sau asupra ~ului) cuiva Ashi asuma intreaga raspundere. 124 A i se lua (ceva) de pe ~ A se elibera de o mare raspundere de o vina de un necaz etc. 125 Factor element etc. esentzial al unui lucru al unei actziuni al unei conceptzii al unui fapt etc. 126 Parte determinanta hotaratoare vitala a ceva. 127 (Rar) Avant (11). 128 Insufletzire. 129 Impuls. 130 (Bot; inv; lpl) Lacrimioara (Convallaria majalis).

SÚFLET suflete s. n. 1. Totalitatea proceselor afective intelectuale shi volitzionale ale omului; psihic. ◊ Loc. adv. Din suflet sau din tot sufletul din adancul sufletului = cu pasiune cu convingere; foarte mult. Cu (sau fara) suflet = cu (sau fara) insufletzire cu (sau fara) elan. ♦ Trasatura de caracter (buna sau rea); p. ext. caracter. ♦ Persoana considerata din punct de vedere al trasaturilor de caracter. Era un suflet mare care intzelegea lumea. ♦ Omenie bunatate mila. Om fara suflet. ♦ Curaj temeritate indrazneala. A prinde suflet. 2. Factor element esentzial al unui lucru al unei actziuni etc. 3. (In filozofia idealista shi in conceptzia religioasa) Substantza spirituala care da omului viatza shi care este socotita de origine divina shi cu esentza veshnica. ◊ Expr. Ashi incarca sufletul cu... = a comite o fapta rea. A avea (ceva) pe suflet = a fi preocupat chinuit de ceva. (Fam.) A nu avea (pe cineva) la suflet = a nu iubi (pe cineva) a nul simpatiza. A(i) scoate (cuiva) sufletul = a nu lasa (pe cineva) in pace a sacai a enerva. Ai ieshi (cuiva) sufletul = a) a muri; b) a munci din greu a se chinui. Cu sufletul la gura = a) in agonie; b) respirand foarte greu de oboseala sau de emotzie. Ashi stupi sufletul = a munci din greu a se chinui cu ceva. Ashi cauta (sau vedea griji) de suflet (sau de ale sufletului) = a se comporta in conformitate cu normele bisericeshti. A cauta de sufletul cuiva = a da ceva de pomana in amintirea unui mort. (Sa) fie de sufletul cuiva! = fie k Dumnezeu sai ierte pacatele! A fi (sau a se face) trup shi suflet cu cineva = a fi extrem de devotat cuiva. Ashi vinde sufletul = a pacatui foarte tare. 4. Viatza. A avea shapte suflete ◊ Expr. A (mai) prinde (sau a capata) suflet = a se intrema (dupa o boala). A lua (cuiva) sufletul = a omori (pe cineva). A avea ceva pe (sau la) sufletul sau = a avea ceva in posesiune. ♦ Inima. ◊ Expr. A i se rupe sufletul (de mila cuiva) = a suferi foarte mult pentru nenorocirea cuiva. A(i) merge (cuiva ceva) la suflet = a(i) placea mult a(i) produce o mare satisfactzie. 5. Persoana ins om; p. gener. orice fiintza. ♦ Locuitor. Orash de un milion de suflete. 6. (Pop.) Suflare suflu respiratzie. Pe nari el scoate suflet puternic. ◊ Loc. adv. Intrun suflet = foarte repede. ◊ Loc. vb. Ashi trage sufletul = a respira. ◊ Expr. Ashi lua suflet = a respira adanc; ashi potoli respiratzia. Ai veni sufletul la loc = ashi potoli respiratzia; a se linishti. 7. (In sintagme shi expr.) Copil (rar fiu) de suflet = copil adoptiv. A lua de suflet = a adopta un copil. A da de suflet = ashi ceda copilul unei persoane care il adopta. Lat. *suflitus (< suflare).

SÚFLET suflete s. n. 1. Totalitatea insushirilor morale shi intelectuale ale omului; psihic conshtiintza. In sufletul lui Tudor SHoimaru bintuia intradevar o furtuna grozava. SADOVEANU O. VII 63. Am invins cu barbatzia shi cu sufletumi cinstit. EFTIMIU I. 100. Iara sufletumi se pierde Dupa chipul tau frumos. EMINESCU O. I 209. ◊ Loc. adv. Din suflet (sau din tot sufletul din adincul sufletului) = cu toata sinceritatea cu tot devotamentul cu toata dragostea; p. ext. foarte mult. Itzi multzumesc din suflet pentru cuvintele magulitoare cemi adresezi. ALECSANDRI T. II 56. Juramint itzi fac din suflet k shi ceriul shi pamintul De sar stramuta Zulnio eu nu mioi schimba cuvintul. CONACHI P. 102. Noi parintzii... va iubim din suflet. DRAGHiCI R. 35. Cu (sau fara) suflet = cu (sau fara) insufletzire cu (sau fara) elan. ♦ (Urmat de determinari) Trasatura de caracter (buna sau rea) a cuiva; caracter. Suferintzele copile tziau facut un suflet bun. EFTIMIU I. 93. Nu e cum tzie tzi se pare Ea are suflet mindru shi de iubire plin. BOLINTINEANU O. 202. ♦ (Urmat de determinari) Persoana considerata din punctul de vedere al trasaturilor de caracter. Nu era o fiintza de rind era un suflet mare care intzelegea lumea shi viatza. VLAHUTZA O. A. III 74. Suflet bun shi nobil k scumpa ta sotzie Eu nam vazut ma crede. ALECSANDRI T. II 67. A fost un suflet mare shi nobil o inima curata. GHICA S. 672. ♦ Omenie bunatate mila. La unul fara suflet trebuie unul fara de lege. CREANGA O. A. 250. Vezi colo pe uriciunea fara suflet fara cuget. EMINESCU O. I 150. Ma cunoshti!... priveshte Eu sint shi de ai suflet priveshtema rosheshte! ALECSANDRI T. II 182. ♦ Curaj. A prinde suflet. 2. Element factor esentzial care determina o actziune o conceptzie. Sufletul viu al leninismului este lupta invershunata plina de pasiune arzatoare impotriva tuturor dushmanilor clasei muncitoare. SCINTEIA 1953 nr. 2362. Balcescu a fost sufletul revolutziei de la 1848. SADOVEANU E. 53. Despotismul dar este sufletul concuistei. BALCESCU O. I 135. 3. Persoana ins individ om; p. ext. orice fiintza. Avea inca un suflet la care tzinea: ciinele lui. PAS Z. I 57. Intro casutza din marginea catunului traiau cinci suflete: mama tata shi trei copilashi. BUJOR S. 55. Suflete ranite de atingerea lumii care au incercat dezamagirile vietzii. RUSSO O. 100. ♦ Locuitor. Oamenii au ramas indarat in sat doua mii de suflete. DUMITRIU N. 11. Orashul de un milion de suflete. C. PETRESCU C. V. 275. Scriemi ma rog cite suflete... are acum Moldova. KOGALNICEANU S. 101. ♦ (De obicei insotzit de un adjectiv posesiv) Termen cu care cineva se adreseaza persoanei iubite. De nu mai uita incalte Sufletul vietzii mele. EMINESCU O. I 54. Bade badishorul meu Dragul meu sufletul meu. JARNÍKBIRSEANU D. 45. Marie sufletul meu Dei muri sa mor shi eu Cu capul pe bratzul tau. SHEZ. II 8. 4. (In filozofia idealista shi in conceptzia religioasa) Substantza spirituala care da omului viatza socotita de origine divina shi cu existentza veshnica opusa trupului shi supravietzuind acestuia. Nu mai tzin minte... care shcoala filozofica din vechime... discuta daca femeia are sau nu un suflet. GALACTION O. I 96. Ma rugam pentru sufletele celor mortzi. ALECSANDRI T. II 24. Sufletele lor pentru pacate pesemne lea osindit domnul dumnezeu sa intre in copacii padurilor. NEGRUZZI S. I 246. ◊ Expr. Ashi incarca sufletul cu... = a comite o fapta rea care apasa asupra conshtiintzei. FatFrumos decit satzi incarci sufletul cu mine mai bine ai face sami legi aripa. ISPIRESCU L. 43. A avea (ceva) pe suflet = a fi preocupat apasat chinuit de ceva. De ce nu vrea sai spuna ei ce are pe suflet? O crede tot copila se vede. VLAHUTZA O. A. III 88. Aiba pe suflet cel ce tea scos din minte. CONTEMPORANUL IV 391. (Familiar) A nu avea (pe cineva) la suflet = a nu iubi (pe cineva). Ai scoate (cuiva) sufletul = a nu lasa in pace (pe cineva) a plictisi a chinui cu prea multe insistentze. Imi scoate sufletul cu atita dragoste. NEGRUZZI S. I 47. Lele cu sprincenen jos Sufletul badei lai scos. JARNÍKBIRSEANU D. 244. A se baga in sufletul cuiva v. baga (I 3). Ai ieshi cuiva sufletul = a muri; fig. a munci din greu a se chinui. Ashi da sufletul v. d a³ (I 16). Cu sufletul la gura v. gura (I 1). Cu sufletul pe buze = in agonie aproape de moarte; fig. abia mai respirind (din cauza oboselii sau a emotziei). Ashi stupi sufletul = a se chinui mult. Dimineatza pinal scoli itzi stupeshti sufletul. CREANGA O. A. 39. Ashi cauta (sau vedea griji) de suflet (sau de ale sufletului) = a trai conform normelor bisericeshti (cu posturi cu rugaciuni). A cauta de sufletul cuiva = a face pomeni pentru cei mortzi. Mititeii sau dus catra domnul shi datoria ne face sa le cautam de suflet. CREANGA O. A. 144. A da ceva de sufletul cuiva = a da ceva de pomana (in amintirea unui mort). (Sa) fie de sufletul (cuiva)! = fie k dumnezeu sai ierte pacatele! A fi (sau a se face) trup shi suflet cu cineva = a fi (sau a se face) prieten cu cineva pina la sacrificiu a fi extrem de devotat cuiva. Printre aceshtia unul pe nume Silenu era trup shi suflet cu dinsul. ISPIRESCU U. 104. Se cunoscu cu Pan... shi se facu trup shi suflet cu dinsul. id. ib. 107. Ashi vinde sufletul = a calca principiile moralei a pacatui foarte tare a se inchina diavolului. Pentru bani ishi vinde sufletul. PANN la CADE. 5. Viatza. El are noua suflete Oana... Olecutza de odihna shi sa intremeaza zmeul batrin. DELAVRANCEA A. 57. El o tzinea una sai aduca pe fata lui Verdeshimparat daca vrea... sa ramiie cu sufletul in oase. ISPIRESCU L. 43. Au ramas incremenitzi k nishte mortzi fara suflet neputind cineva sa scoata cit de mic cuvint din gura lor. DRAGHICI R. 21. ◊ Expr. A (mai) prinde sau a capata (la) suflet = a se indrepta a se intrema (dupa o boala grea). A lua (cuiva) sufletul = a omori a ucide. (Fig.) Pina la dumnezeu sfintzii itzi ieu sufletul. CREANGA P. 28. (Familiar) A avea ceva la sufletul sau = a poseda a stapini. Are numai doua carboave la sufletul sau. CREANGA O. A. 204. 6. Inima (considerata k sediu al sentimentelor al afectivitatzii). SHi pina cen pieptui un suflet va bate Deun dor ce abate Va fi dominat. MACEDONSKI O. I 15. Acei al caror suflet pentru tzara nu mai bate. BOLINTINEANU O. 124. Eu tzis frate tu mieshti frate In noi doi un suflet bate! ALECSANDRI P. A. 105. ◊ Expr. A(i) merge (cuiva ceva) la suflet = a(i) placea mult a(i) produce o mare satisfactzie. Cind doinea in zori de ziua... shtia sa scoata sunete ce in adevar mergeau la suflet. GANE N. I 139. A i se rupe cuiva sufletul (de mila cuiva) = ai parea cuiva foarte rau de nenorocirea cuiva. 7. Suflare suflu respiratzie. Narile calului se vad uneori de prin valuri insa pe nari el scoate suflet puternic care preface apa in stropi. GANE N. I 9. Cind sufla zmaul din sine izbea cu sufletul sau pe Titirez cit colea inainte. SBIERA P. 184. Nu mai avea alt semn de viatza fara numai k... rasufla prea putzintel suflet. GORJAN H. I 72. ◊ Loc. adv. (In legatura cu verbe de mishcare) Intrun suflet = foarte repede abia mai putind respira gifiind. Urca intrun suflet scarile redactziei. C. PETRESCU C. V. 331. Auzind k multzimea a dat buzna in cancelarie sosi intrun suflet galben speriat shi plingator. REBREANU R. II 176. Zmeoaica se duse intrun suflet la fiul sau. ISPIRESCU L. 20. ◊ Expr. Ashi trage sufletul = a respira. Navea puteren el sashi traga Nici sufletul. COSHBUC P. I 243. Ishi trase sufletul adinc shi cu placere simtzinduse cu totul linishtita. CONTEMPORANUL IV 83. Ashi lua suflet = a respira adinc; ashi potoli respiratzia. Cind ridica capul spre ashi mai lua suflet shi a vedea in ce parte mai are de lucru era minjita pina la urechi. HOGASH M. N. 18. Dupa unele fraze mai lungi se odihneshte ishi ia suflet shi atunci pieptul i se ridica puternic. VLAHUTZA O. A. III 90. Ai veni (cuiva) sufletul la loc = ashi potoli respiratzia bataile inimii; a se linishti. Am stat putzin asha pina sami vie sufletul la loc; mam sculat shi am plecat. CARAGIALE P. 27. ♦ Gifiit gifiiala. Ana fuge glontz... Apoi potolindushi sufletul spune... REBREANU I. 17. ◊ Expr. (Rar) A se umple de suflet = a gifii. Am alergat de mam umplut de suflet. ALECSANDRI la CADE. 8. (In expr.) Copil (rar fiu) de suflet = copil adoptiv. Luindushi ramas bun de la fiul sau cel de suflet se culca shi adormi somnul cel lung. ISPIRESCU L. 147. Mam luat dupa capul tau cel sec shi mam dus pe coclauri satzi aduc... copiii de suflet. CREANGA O. A. 168. (Fig.) Ieniceri copii de suflet ai lui Allah shi spahii Vin dentuneca pamintul La Rovine in cimpii. EMINESCU O. I 146. A lua de suflet = a adopta un copil. Il iau de suflet i las lui ce am. SADOVEANU O. VII 270. Eu am o fata luata de suflet tot de o virsta cu fata mea. CREANGA O. A. 261. A da de suflet = a ceda copilul propriu unei persoane care il adopta. Masal daduse de suflet cind era numai deo shchioapa. V. ROM. noiembrie 1953 92. Fata am dato de suflet. Era prea mica. STANCU D. 19.

SÚFLET ~e n. 1) Totalitate a proceselor psihice care caracterizeaza lumea interna a individului; latura psihica a omului; duh. * Ashi pune tot ~ul ashi da toata silintza. Din ~ (sau din adancul ~ului sau din tot ~ul) cu toata dragostea; cu afectziune. Cu trup shi ~ in intregime; intru totul. A nu avea (pe cineva) la ~ a nu iubi a nu suferi (pe cineva). Ai scoate (cuiva) ~ul a sacai (pe cineva) intruna. A avea ceva pe ~ a fi chinuit de ceva; a avea o durere. 2) Atitudine plina de bunavointza; omenie; marinimie. ◊ Cu ~ a) bun la inima; omenos; marinimos; b) cu ravna. Fara ~ a) nemilos; rau; cainos; b) fara tragere de inima; in sila. 3) fig. Contzinut principal; esentza. ~ul unei doctrine. 4) (despre persoane) Figura centrala; insufletzitor; animator. ~ul unui colectiv. 5) fam. Om aparte; ins; individ. 6) pop. Fiintza vie. SHi el este ~. 7) filoz. rel. Fortza veshnica imateriala datatoare de viatza considerata de origine divina. ◊ Cu ~ul pe buze (sau la gura) a) aproape de moarte; in agonie; b) respirand foarte greu de emotzie sau de oboseala mare. A da de ~ul cuiva a da de pomana in amintirea unui mort. Ai ieshi (cuiva) ~ul a) a muri; b) a se istovi muncind din greu; a se chinui. A lua (cuiva) ~ul a omori (pe cineva). 8) Simbol al trairilor sentimentelor dispozitziilor omului; inima. ◊ Ai merge cuiva ceva la ~ a avea mare satisfactzie de ceva; ai placea mult. 9) Senzatzie de sufocare; naduf. Plin de ~. ◊ Intrun ~ foarte repede; intro fuga. Ashi trage ~ul a) ashi potoli respiratzia; a respira mai liber; b) a fi aproape de moarte. A se umple de ~ a respira greu (dupa un efort fizic). 10): A lua de ~ a adopta (un copil). Copil (sau fiu fiica) de ~ copil (sau fiu fiica) adoptiv. [Sil. suflet] /<lat. suflitus

suflet n. 1. suflare: a alerga intr’un suflet; 2. vieatza: a prinde la suflet ashi da sufletul; 3. principiu de vieatza shi de cugetare substantza spirituala shi nemuritoare: omul consta din corp shi suflet; 4. totalitatea facultatzilor morale shi intelectuale caracter: suflet generos; 5. cugetare intima: ochii sunt oglinda sufletului; 6. partea morala a sufletului conshtiintza inima: om fara suflet are ceva pe suflet; copil de suflet adoptiv; 7. fiintza: nu vazuse suflet de om; 8. individ locuitor: orash cu 10 000 suflete; 9. fig. motor principal: el e sufletul acestei intreprinderi; 10. termen de gingashie: sufletul meu! [Lit. suflare de unde spirit (cf. duh): termenii abstractzi pornesc totzi dela notziuni concrete (pentru locutziunea copil de suflet cf. sinonimul venetzian fio d’anema)].

súflet n. pl. e (d. a sufla a rasufla cu sufixu et k in muget tunet foshnet). Mishcarea materiiĭ puterea care face k animalu sa rasufle adica „sa traĭasca”: omu consta din trup shi suflet. Intr’un suflet intr’o suflare („in spatziu uneĭ singure rasuflarĭ”) grabnic (V. rasuflet): a alerga a sosi intr’un suflet. Atzĭ da sufletu a scoate ultima suflare a muri. A prinde suflet a te inturna la viatza a prinde putere saŭ curaj. Cu trup shi suflet din toata inima cu tot devotamentu. De sufletu mortzilor de pomana in amintirea mortzilor: a da (orĭ: sa fie) de sufletu mortzilor. Partea sufletuluĭ partea de avere lasata de defunct p. pomenirea sufletuluĭ luĭ (pomenĭ parastase). Fig. Inima caracter: suflet mare mic generos josnic; ochiĭ is oglinda sufletuluĭ. Inima conshtiintza cuget: om fara suflet a avea ceva pe suflet (a te mustra cugetu) atzĭ vinde sufletu. A lua saŭ a da de suflet a adopta saŭ a da in adoptziune (un copil). Copil de suflet copil adoptiv. Motor principal: reclama e sufletu negotzuluĭ. Fiintza tzipenie: pe acolo nu era nicĭ suflet de om. Om locuitor: sat cu o mie de suflete. Fiintza ĭubita (k termin de dezmerdare): suflete sufletu meŭ. V. spirit.

+suflet (de ~) (desp. suflet) loc. adj. (copii ~)

+suflet (din ~) (desp. suflet) loc. adv. (La rugat ~.)

súflet (suflet) s. n. pl. súflete

súflet s. n. (sil. flet) pl. súflete

SÚFLET s. 1. conshtiintza cuget gandire spirit (livr.) for interior (inv.) cunoshtintza shtiintza (grecism inv.) sinidisis. (Notziunea de ~.) 2. spirit. (~ul poporului roman.) 3. v. psihic. 4. inima san. (Cu frica in ~.) 5. inima (inv.) matze (pl.) pantece. (Ofteaza din adancul ~ului.) 6. duh spirit. (~ shi materie.) 7. spirit (Transilv. shi Bucov.) bleasc. (Ia ieshit ~ul.)

SÚFLET s. v. animator ardoare avant barbatzie bohoci bravura chip curaj cutezantza darzenie elan fatza figura impetuozitate individ ins incumetare indrazneala insufletzitor locuitor neinfricare om omenie persoana rasuflare respiratzie semetzie suflare temeritate temperament.

SUFLET s. 1. (FILOZ.) conshtiintza cuget gindire spirit (livr.) for interior (inv.) cunoshtintza shtiintza (grecism inv.) sinidisis. (Notziunea de ~.) 2. spirit. (~ poporului roman.) 3. psihic (rar) psihism. (Cum sta cu ~?) 4. inima sin. (Cu frica in ~.) 5. inima (inv.) matze (pl.) pintece. (Ofteaza din adincul ~.) 6. duh spirit. (~ shi materie.) 7. spirit (Transilv. shi Bucov.) bleasc. (Ia ieshit ~.)

suflet s. v. ANIMATOR. ARDOARE. AVINT. BARBATZIE. BOHOCI. BRAVURA. CHIP. CURAJ. CUTEZANTZA. DIRZENIE. ELAN. FATZA. FIGURA. IMPETUOZITATE. INDIVID. INS. INCUMETARE. INDRAZNEALA. INSUFLETZITOR. LOCUITOR. NEINFRICARE. OM. OMENIE. PERSOANA. RASUFLARE. RESPIRATZIE. SEMETZIE. SUFLARE. TEMERITATE. TEMPERAMENT.

SUFLETDESTRIGÓI s. v. capdemort fluturecapdemort striga.

SUFLETULMÓRTZILOR s. v. capdemort fluturecapdemort striga.

sufletdestrigoi s. v. CAPDEMORT. FLUTURECAPDEMORT. STRIGA.

sufletulmortzilor s. v. CAPDEMORT. FLUTURECAPDEMORT. STRIGA.

AEQUA ANIMO (lat.) cu suflet linishtit Cu seninatate cu mult calm. V. shi Mens aequa in arduis.

ANIMUS MEMINISSE HORRET (lat.) i e groaza sufletului meu sashi aminteasca Vergiliu „Eneida” II 12. Astfel incepe Enea relatarea Razboiului troian. V. shi Horresco referens.

DE PROFUNDIS (CLAMAVI AD TE DOMINE) (lat.) din adancul sufletului (strigatam catre Tine Doamne) Psalmii 129. Se canta la catolici in cadrul liturghiei mortzilor. De profundis strigat de deznadejde a capatat o semnificatzie laica fiind luat drept titlu al unor opere de catre numeroshi scriitori.

DIXI (ET SALVAVI ANIMAM MEAM) (lat.) am spus (shi miam mantuit sufletul) Formula rostita de filozofi shi de jurishti la incheierea argumentarilor shi a pledoariilor. Prin ea se subliniaza k ai spus tot ce ai avut de spus.

GROSSE SEELEN DULDEN STILL (germ.) sufletele mari indura (suferintzele) in tacere Schiller „Don Carlos” act. I scena 4.

MILITARIS SINE DUCE TURBA CORPUS EST SPIRITU (lat.) o armata fara comandant este k un corp fara suflet Curtius „Historia Alexandri Magni” 10 6 8.

TANTANAE ANIMIS COELESTIBUS IRAE? (lat.) (incape) atata manie in sufletele zeilor? Vergiliu „Eneida” I 11. Referire la ura constanta a Iunonei impotriva troienilor. In genere aluzie la resentimente statornice.

VERWANDTE SIND SICH ALLE STARKEN SEELEN (germ.) sufletele puternice sunt inrudite intre ele Schiller „Piccolomini” act IV scena 4. V. shi Les beaux esprits se rencontrent.

Animus meminisse horret (lat. „Sufletul meu se cutremura cind imi aduc aminte”) versul 12 cartea a IIa din Eneida lui Vergiliu. Cu aceste cuvinte incepe Enea sa descrie ruinele Troiei tablou jalnic care la impresionat profund. In acest pasaj Vergiliu e tributar Odiseei lui Homer caci Ulise la masa lui Alcinous ishi incepe aproape la fel istorisirea dramaticelor lui peregrinari. Fraza a ramas k un memento dureros. Evocarea unor imprejurari triste a unor nenorociri poate trezi shi astazi stravechea exclamatzie: animus meminisse horret. LIT.

a ashtepta cu sufletul la gura expr. a ashtepta cu mare nerabdare

a se baga in sufletul cuiva expr. 1. a se face cu insistentza remarcat de cineva. 2. a copleshi pe cineva cu dovezi de simpatie sau dragoste (interesata).

a sta cu sufletul la gura expr. 1. a se afla intro stare de tensiune psihica. 2. a fi nelinishtit a fi nerabdator.

ashi scoate sufletul expr. a se obosi mult a se extenua.

ashi vinde sufletul diavolului / dracului expr. 1. a se ticaloshi a comite nelegiuiri. 2. a duce o viatza depravata / de desfrau. 3. a face compromisuri morale importante.

mic la suflet expr. meschin josnic.

sufletu’! interj. ba deloc! ei ash! ioc!

sufletu’ lui Avram Iancu expr. v. sufletu’!