UCÍDE ucíd vb. III. 1. Tranz. A pricinui moartea unei fiintze; a omori a asasina a rapune. ♦ Refl. (Rar) A se sinucide. ♦ Fig. A distinge a nimici; a desfiintza. 2. Tranz. shi refl. recipr. (Reg.) A (se) bate a (se) lovi rau. ♦ (Reg.) A (se) zdrobi a (se) sfarama. [Prez. ind. shi: (pop.) ucíg] Lat. occidere.

ucide [At: PSALT. HUR. 118^r16 / V: (ivr) oc~ (reg) ucede uciga / Pzi: 1 ucid (irg) ucig (reg) uciz 2 (reg) ucigi 3 (reg) ucige uciga 4 ucidem (A shi: (reg) ucidem) (reg) ucizim Pfs: (reg) 1 ucisei 5 (inv) uciset / Cj: 3 (reg) sa ucide sa ucige sa uciza (irg) sa uciga / Co: 2 (inv) uciseri ucisere / Par: ucis; Grz: ucizand shi ucigand (reg) ucidand / E: ml occidere] 1 vt(a) A pricinui (cu sau fara intentzie) moartea violenta a unei fiintze Si: a omori. 2 vt (Pop; ic) Ucigalcrucea (sau sfantacruce ~toaca) Diavol (1). 3 vt (Ast; reg; iae) Caraush (3). 4 vt (Reg; ic) Ucigaltamaia (ori fumultamaii ~pietrile ~bolovanii ~vederea ~mania ~focul ~intunerecul ~MaicaPrecista ~Doamne) Diavol (1). 5 (Ivp) vr A se sinucide. 6 vt (Reg; c.i. un animal domestic) A taia. 78 vtr (Irg; d. partzi ale corpului tzesuturi) A (se) distruge (3). 910 vtr (Reg) A (se) obosi foarte tare Si: a (se) epuiza (9). 11 vt (Fig) A distruge (1). 12 vt (Fig; c.i. un abstract un fenomen etc.) A face sa inceteze. 13 vt (ie) A ~ timpul A petrece timpul facand lucruri lipsite de importantza. 1415 vtrr (Irg) A (se) bate foarte tare. 1617 vtr (Irg) A (se) lovi. 18 vr (Irg) A se lupta. 19 vt (Reg) A sfarama. 20 vt (Fig) A pricinui suferintze (fizice sau morale) Si: a chinui (1). 2122 vir (Inv) A suferi. 2324 vir (Inv) A plange. 25 vr (Mun) A se cai² (1). 26 vt (Ivr) A pangari. 27 vr (Inv) A se zbuciuma.

UCÍDE ucíd vb. III. 1. Tranz. A pricinui moartea unei fiintze; a omori a asasina. ◊ Compus: (pop.) ucigalcrucea (sau toaca) s. m. = dracul diavolul. ♦ Refl. (Rar) A se sinucide. ♦ Fig. A distruge a nimici; a desfiintza. 2. Tranz. shi refl. recipr. (Reg.) A (se) bate a (se) lovi rau. ♦ (Reg.) A (se) zdrobi a (se) sfarama. [Prez. ind. shi: (pop.) ucíg] Lat. occidere.

UCÍDE ucíd shi (regional) ucíg vb. III. 1. Tranz. A omori. V. asasina. Puteam prea bine sal ucid. Dar lam lasat... Prea era frumos shi tinar. EFTIMIU I. 98. Calul zbura fara sa mishte din aripi drept spre oshtirile dushmanilor care veneau ucigind lumea shi arzind satele. VISSARION B. 43. Cade copacul peste car del sfarma shi peste boi dei ucide. CREANGA P. 46. Nu mishca... Lam ucis!... Mam dezbarat de el. ALECSANDRI T. I 450. (Refl. reciproc) Sai faca sa se bata pina sor ucide. CREANGA P. 144. ◊ (Poetic) [Iarna] in zadar inghetzi pamintul Ucizi florile shi stupii. ALECSANDRI P. III 22. ◊ (In imprecatzii) Ucidelar pietrile de schimonosit! GORJAN H. IV 173. Ucigate crucea drace! Ce nu dai babelor pace? JARNÍKBIRSEANU D. 466. ◊ (Prin exagerare) Viatza de curte il ucidea k scriitor i fura tot timpul. STANCU U.R.S.S. 144. Nu cumva tziai pus in gind sa ma ucizi cu o marturisire? REBREANU I. 104. Nui ucidea chinul cit dorui ucidea. COSHBUC P. II 201. Muierushca din Brashau Muraalbastrai ochiul tau Care ma ucide rau. ALECSANDRI P. P. 53. ♦ Fig. A distruge a nimici a zdrobi. V. omori (2). Impotriva razboiului care inabusha shi ucide elanul creator ucide activitatea in slujba omului pentru apararea culturii sau ridicat intelectualii cinstitzi din toate coltzurile lumii capitaliste. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 360 1/5. Sa dus sashi ucida neastimparul... prin cele paduri cu fiare de vinat. GALACTION O. I 71. Rasare luna... Oameni venitzi sashi ucida uritul... catara hipnotic la ascensiunea domoala a luminii. C. PETRESCU I. I 16. 2. Refl. (Astazi rar) A se sinucide. Spun parca totzi cireshii o poveste Cuo zina alba care sa ucis. D. BOTEZ P. O. 22. Cemi mai ramine de facut?... Daca mash ucide!... GANE N. I 177. Cind ar shti Stanica k eu sint aici sint sigura k sar ucide. BOLINTINEANU O. 403. 3. Tranz. (Regional) A bate a lovi rau. Dupa ce mau palit cu vislele in cap mau doborit la mal shi mau ucis cit au poftit. SADOVEANU O. A. II 127. ♦ A sfarima a zdrobi. Dupa ce a strivit toate spicele ucide... shi paiele. PAMFILE A. R. 200. Voia la dvoastra domnishorule raspunse moshneagul scotzind din nishte desagi... o capitza de usturoi shi pregatinduse ai ucide catzeii intro scafitza de lemn. HOGASH M. N. 66.

A UCÍDE ucíd tranz. 1) (fiintze) A lipsi de viatza (premeditat sau din intamplare); a omori. 2) A distruge moraliceshte; a nimici. 3) pop. A bate foarte tare; a snopi in bataie; a zdrobi; a stalci; a tabaci; a toropi; a facalui. /<lat. uccidere

A SE UCÍDE ma ucíd intranz. 1) A face (concomitent) schimb de batai mari (cu cineva); a se bate tare (cu cineva). 2) pop. Ashi cauza leziuni corporale. /<lat. uccidere

*UCIDE vb. (Mold. Ban. Crish. Trans. S) A lovi. A: Cu pietril ucidea prinsu. AP. 1646 24^r. Prespre ceafa cu pietri uciginduo. DVS 18^v; cf. VARLAAM; PRAV.; DOSOFTEI VS.; COSMA. C: Altzii dindarat ma impingea iar altzii foarte ma ucidea. PAT. SEC. XVII 10^r. Ucsig. Percutio. Macto. AC 378. Parulushi zmulgea shi in piept sa ucidea. STR. 51^v; cf. N. TEST. (1648); COSM. 16931703 70^v. // B: Il ucidea cu pietri. AP. 1704 8^r; cf. INDREPTAREA LEGII; AP. 1683 9^v; MINEIUL (1776). ♦ (Mold. Trans. SE) A se izbi. A: De pietri sa ucidea shi hiarale obezile strica. VARLAAM. C: El sa imbata shi sare la padure shi sa ucide de totzi copacii. F 1693 46^r. ♦ (Mold.) A se tingui a se framinta a suferi. Bocinduse shi uciginduse k o maica. DOSOFTEI VS. Etimologie: lat. occidere.

ucide (ucige) v. 1. a lua vieatza: a ucide in lupta; fig. litera ucide; 2. ashi face seama; 3. Mold. Tr. a. lovi a bate. [Lat. OCCIDERE (forma ucige e analogica; cf. intinge); sensul 3 deja familiar vechii limbi rezulta din afinitatea notziunilor «ucidere» shi «izbire» (v. izbì)].

ucíd ucís a ucíde v. tr. (lat. occido cídere d. cáedere a taĭa; it. uccidere pv. cat. aucire vfr. ocire. Ucid ucig shi [Munt.] uciz. V. decid sinucid). Omor sting vĭatza: a ucide dushmaniĭ in batalie. Bat (lovesc) tare (Mold. Trans.): reclamantu zicea la judecata k piritu la ucis. Ucigal crucea (saŭ toaca) epitete blastamatoare draculuĭ. Nord. V. intr. Lovesc (bat) tare: soldatziĭ ucid cu nuĭelele’n haĭne (N. V. Hodoroaba Din razboĭ Ĭashĭ 1923 106).

ucíde (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. ucíd perf. s. 1 sg. uciséi 1 pl. ucíseram; conj. prez. 3 sa ucída; ger. ucigand; part. ucís

ucíde vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. ucíd perf. s. 1 sg. uciséi 1 pl. ucíseram; conj. prez. 3 sg. shi pl. ucída; ger. ucigand; part. ucís

ucid ucida 3 conj. ucisei 1 aor.

UCÍDE vb. v. omori.

UCÍDE vb. v. distruge nimici omori sinucide.

UCIDE vb. a asasina a omori a suprima (rar) a masacra (inv. shi pop.) a prapadi a sfirshi (pop.) a dovedi a gati a rapune (inv. shi reg.) a pieri a pustii a sparge a stinge (reg.) a matrashi a prada (Mold.) a stropshi (inv.) a cumpli a pierde a savirshi a seca a strica (inv. shi pop. fig.) a muta (fam. fig.) a achita a curatza a lichida (arg.) a mierli. (A ~ pe cineva.)

ucide vb. v. DISTRUGE. NIMICI. OMORI. SINUCIDE.

ucíde (s ís) vb. 1. A omori a provoca moartea. 2. A lovi a da lovituri. Mr. tzid(ere) „a lovi” megl. utzid „a lovi” istr. ucidu „a omori”. Lat. occῑdĕre (Densusianu Hlr. 153; SHeineanu Semasiol. 225; Pushcariu 1734) cf. it. uccidere prov. cat. aucire v. fr. occire. Cuvint rar acum in Munt. shi Mold. (ALR I 291) sensul 2 este inv. Ucid se zice shi ucig prin analogie cu vb. care au acelashi participiu cf. incinge incins; stinge stins (explicatziile lui Tiktin nu par sigure in aceasta privintza). Asupra acestor schimbari cf. repede › repegush. Der. ucigash s. m. (asasin criminal; inv. demon); ucigan s. m. (Mold. demon); ucigator adj. (care omoara ucide); ucigatura s. f. (moarte asasinat; chin suferintza) inv.; ucisatura (var. ucisura) s. f. (moarte; chin) inv.; sinucide vb. refl. (a se omori) dupa fr. suicider; sinucigash s. m. (persoana care se sinucide); pruncucidere s. f. (ucidere de copii). Diferite comp. servesc k nume populare ale dracului: ucigal crucea (pietrele tamiia toaca).

OMNES VULNERANT ULTIMA NECAT (lat.) toate ranesc ultima ucide Inscriptzie care apare uneori pe cadranele orologiilor. Se refera metaforic la orele vietzii.