LOVÍ lovesc vb. IV. 1. Tranz. intranz. shi refl. A (se) atinge cu putere a (se) izbi. ♦ Tranz. A bate. ♦ Tranz. Fig. A aduce prejudicii pagube; a atinge a leza. 2. Tranz. shi refl. A (se) atinge (fara violentza). 3. Refl. A da peste o piedica a se impiedica a se izbi de...; fig. a intampina dificultatzi. ◊ Expr. A se lovi cu capul de pragul de sus = a dobandi experientza in urma unor intamplari nefericite. 4. Tranz. A izbi drept in tzinta cu un proiectil cu o sageata etc. 5. Refl. recipr. (Inv.; despre tzari terenuri etc.) A se invecina. 6. Tranz. (Despre stari fiziologice boli etc.) A veni brusc asupra cuiva a cuprinde a apuca a copleshi. 7. Refl. recipr. (Inv.) A se asemana a se potrivi. ◊ Expr. A se lovi k nucan perete = a nu se potrivi deloc. 8. Tranz. (Inv.) A ataca. ♦ Refl. recipr. A se lupta. Din sl. loviti „a vana a prinde a pescui”.

lovi [At: CORESI EV. 338 / V: (reg) luvi / Pzi: ~vesc / E: slv ловити] 1 vt A izbi o tzinta cu un proiectil cu o sageata etc. 2 vt (Pop; ie) A ~ cuiul in cap A aduce argumentul hotarator intro discutzie. 3 vi (Reg; ie) Unde chiorashte shi unde ~veshte Se spune despre cineva care intzelege cu totul altfel spusele cuiva. 46 vtir A (se) atinge cu putere Si: a (se) izbi. 7 vt (Fam; ie) A ~ (pe cineva) in calcai A nushi atinge scopul. 8 vt (Fam; ie) Al ~ unde il doare Ai spune cuiva lucruri neplacute. 9 vt (Fam; gmtz; ie) Al ~ (pe cineva) peste cofitza cu oua A atinge pe cineva unde il doare. 10 vt (Pfm; ie) Al ~ in ceafa cu un bulgare de iasca sau La ~t cu un bulgare de iasca in spate shi se vaita cal doare in coasta A spune vorbe nepotrivite. 11 vt (Fig) A atinge pe cineva cu vorba Si: a insulta a jigni a ofensa. 12 vt (Fig) A provoca cuiva o durere sufleteasca. 13 vt (Fig) A exprima o dezaprobare fatza de ceva Si: a condamna a infiera. 14 vt (Fig) A produce o senzatzie puternica neplacuta asupra simtzurilor. 15 vt A bate. 16 vt (Fig) A aduce prejudicii pagube. 17 vt (Fig; spc) A stigmatiza. 18 vt (Rel; inv) A pedepsi. 19 vt (Inv; d. viermi) A manca. 20 vr A da peste o piedica Si: a se impiedica. 21 vr (Fam; ie) A se ~ cu capul de pragul de sus A dobandi experientza in urma unor intamplari nefericite. 22 vr A se impiedica de cineva. 23 vt A bate repetat cu o unealta intrun corp tare pentm diferite scopuri practice. 24 vt A produce prin batai ritmice sunetul caracteristic al unui instrument muzical. 25 vi (D. ceas) A emite sunete ritmice. 26 vi A bate cu degetul sau cu pumnul in usha in fereastra etc. 2728 vi (Fam; shfg; ie) A ~ cu pumnul in masa Ashi manifesta (mania sau) autoritatea intrun mod foarte categoric imperativ. 29 vi (Fam; ie) A ~ din palme A bate din palme. 30 vi (D. pasari) A izbi cu aripile apa sau aerul. 31 vi (Fig) A face k atentzia sau privirea cuiva sa se indrepte intro anumita directzie spre un anumit obiect. 3233 vtrr A (se) atinge (fara violentza). 34 vr (Inv; d. tzari terenuri etc.) A se invecina. 35 vi (Inv) A strabate. 36 vi (Inv) A ajunge intrun anumit loc. 3738 vti (Irg) A ataca. 39 vi (Fam; ie) A ~ de moarte A ataca cu fortza. 40 vi (Inv; d. un animal de prada) A se repezi asupra cuiva. 41 vrr A se lupta. 42 vt (Fig; d. stari fiziologice psihice boli etc.) A veni brusc asupra cuiva Si: a apuca a copleshi a cuprinde. 43 vt (Irg; d. fenomene ale naturii) A se abate pe neashteptate asupra cuiva sau a ceva Si: a atinge a cadea a izbi a prinde a veni. 44 vi (Fam; d. vant) A sufla. 45 vi (Inv; d. soare) A dogori. 46 vrr (Ivp) A se asemana. 47 vrr (Reg; ie) A se ~ de (sau din) ani (cu cineva) A fi de o varsta cu cineva. 48 vrr (Pfm) A se potrivi. 49 vr (Pfm) A se ~ k nucan perete A nu se potrivi deloc. 50 vrim (Irg) A se intampla sa fie intrun anumit fel Si: a se nimeri. 51 vt (Fam; ie) A o ~ A o nimeri bine. 52 vr (Reg) A se alege cu un cashtig de pe urma unei actziuni. 53 vt (Pfm) A plati cuiva mai putzin decat merita. 54 vrr (Pfm) A ajunge la o intzelegere Si: (fam) a se invoi. 55 vt A produce cuiva o durere morala sufleteasca. 56 vt (Arg) A uimi foarte tare Si: a shoca.

LOVÍ lovesc vb. IV. 1. Tranz. intranz. shi refl. A (se) atinge cu putere a (se) izbi. ♦ Tranz. A bate. ♦ Tranz. Fig. A aduce prejudicii pagube; a atinge a leza. 2. Tranz. shi refl. A (se) atinge (fara violentza). 3. Refl. A da peste o piedica a se impiedica a se izbi de... ◊ Expr. A se lovi cu capul de pragul de sus = a dobandi experientza in urma unor intamplari nefericite. 4. Tranz. A izbi drept in tzinta cu un proiectil cu o sageata etc. 5. Refl. recipr. (Inv.; despre tzari terenuri etc.) A se invecina. 6. Tranz. (Despre stari fiziologice boli etc.) A veni brusc asupra cuiva a cuprinde a apuca a copleshi. 7. Refl. recipr. (Inv.) A se asemana a se potrivi. ◊ Expr. A se lovi k nucan perete = a nu se potrivi deloc. 8. Tranz. (Inv.) A ataca. ♦ Refl. recipr. A se lupta. Din sl. loviti „a vana a prinde a pescui”.

LOVÍ lovesc vb. IV. 1. Tranz. A atinge brusc shi cu putere a aplica o lovitura a izbi. Dacash putea sal lovesc shi eu cu acelashi baltag in locul unde la palit el pe Nechifor Lipan mash simtzi mai ushurata. SADOVEANU B. 264. SHi cum era shi rupt de osteneala... adormi cum puse capul jos da parca lai fi lovit cu muchia in cap. ISPIRESCU E. 212. ◊ Fig. Vorbele lui Ilie lovisera pe Gheorghe drept in suflet. REBREANU I. 24. ◊ Expr. (Familiar) A lovi (pe cineva) in palarie v. palarie. A fi lovit cu leuca (in cap) v. leuca. ◊ Intranz. SHi indata [shtiuca] lovind din coada facu pe Aleodor un cosacel shi il ascunse pe fundul marii printre ceilaltzi cosacei. ISPIRESCU L. 45. Un vint de biruintza... loveshte rinduririnduri in frunzishul sunator. EMINESCU O. I 144. ◊ Refl. Imparatul facu un pas inapoi se lovi cu palma peste frunte se uita la imparateasa cu minie. RETEGANUL P. II 30. Se lovea cu pumnul peste cap cind vedea k nici dascalul nu putea sai talmaceasca bine ceva. CREANGA A. 134. ♦ A bate. Ion scos din fire se repezi la ea so loveasca. REBREANU I. 91. Fetele imparatului intimplinduse de fatza cind a lovit pe HarapAlb li sau facut mila. CREANGA O. A. 209. ♦ A aduce prejudicii pagube. In a doua jumatate a sec. al XIXlea insa meseriile sint lovite greu de concurentza fabricatelor. IST. R.P.R. 435. ◊ (Intranz. urmat de determinari introduse prin prep. «in») Orice incalcare a legii loveshte in interesele poporului muncitor in munca lui de construire a unei vietzi fericite. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 11 17. 2. Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» shi aratind obstacolul) A intilni un zagaz in cale a da peste o piedica a se izbi de... In salitza mica aproape sa ma lovesc de ordonantzele care scoteau tacimurile. CAMIL PETRESCU U. N. 16. Cu miinile tot in shele Nu moi lovi de tinjele; SHi prin pod fara lumina Nu moi lovi de slanina. JARNÍKBIRSEANU D. 461. ◊ Expr. A se lovi cu capul de pragul de sus = a dobindi experientza in urma unor intimplari nefericite. ◊ Fig. Dezvoltarea productziei capitaliste se loveshte de puterea de cumparare limitata a populatziei ceea ce duce la crize periodice de supraproductzie la creshterea shomajului. SCINTEIA 1954 nr. 2872. 3. Tranz. A izbi drept in tzinta cu un proiectil cu o sageata etc. a nimeri ceea ce sa ochit. FatFrumos... era gata a o lovi cu a doua sageata. ISPIRESCU L. 5. Petreceri cinegetice in care vinatorul nare nevoie... sa loveasca fiara sau pasarea in fuga ori in zbor. ODOBESCU S. III 15. Vinatorii ies cu pushtile shi lovesc shtiuci. I. IONESCU D. 57. ◊ (Subiectul este proiectilul) Fulgeran cer o sageata Vijiie vine loveshte Scutul. ALECSANDRI P. II 13. 4. Tranz. A atinge (fara violentza) a ajunge pina la... Razele patrunsera printro usha shii lovira fatza. EMINESCU N. 34. Paserea ushoara Cen faptul diminetzii... zboara Lovind a sa aripa de roua shi de flori. ALECSANDRI P. I 139. ◊ Refl. Crescutau [doi brazi]... Pinau dat sa se loveasca De fereastramparateasca. ALECSANDRI P. II 185. 5. Refl. (Invechit despre tzari terenuri etc.) A se atinge hotar cu hotar a se invecina. Partea aceasta de moshie se loveshte cu razashii Satului Nou shi cu malul cel mare. I. IONESCU P. 483. ◊ Fig. Vinaci linga fereastra Uite: dincolo de zare Unde se loveshte cerul cu pamintul in hotare. DAVILA V. V. 100. 6. Tranz. (Despre boli fenomene fiziologice) A veni brusc asupra cuiva a da peste cineva a cuprinde a apuca. La lovit damblaua. ▭ Dar cind batrinul girbovit Sfirshi romantza ma lovit Pe negindite plinsul. IOSIF PATR. 40. Undel lovea foamea punea laditza jos. RETEGANUL P. II 12. Privind a sale fapte ades ma lovea risul. NEGRUZZI S. II 240. ◊ (Despre abstracte) Te va lovi un dor de maica sora fratzi prietini shi cunoscutzi. RETEGANUL P. V 38. Blastemind gindul cel lovise sa se insoare. NEGRUZZI S. I 79. 7. Refl. (Invechit shi popular) A se asemana a fi la fel a se potrivi. Se lovesc amindoi shi sor invoi tare bine in viatza lor. SBIERA P. 151. Uite shaua ia sa vad de se loveshte SHi so pun pe cal. CONTEMPORANUL I 851. Bade cu cin’ te iubeshti Nici un pic nu te loveshti. JARNÍKBIRSEANU D. 247. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «in») Sa nu fie cu suparare cucoane daca iarashi nu ne lovim in pareri zau asha! REBREANU R. I 38. 8. Tranz. (Invechit) A navali asupra cuiva; a ataca. Au pornit cazacii deau lovit pe oamenii lui Cantemir. SADOVEANU O. VII 150. Un sol turc ajunge shastfel le vorbeshte: Cu cincizeci mii oameni pasha va loveshte. BOLINTINEANU O. 69. Lovind pre acei ostashi fara veste iau spart. NEGRUZZI S. I 179. ♦ Refl. reciproc. (Despre adversari in lupta) A se bate a se lupta. In buzdugane sa ne lovim ori in lupta sa ne luptam. ISPIRESCU L. 42. Turcii adauga cronicarul vazind aceasta incepura a face meshteshuguri; cind se lovea cu creshtinii ei indata da dosul. BALCESCU O. I 26.

A LOVÍ ~ésc 1. tranz. 1) A atinge cu putere. 2) A atinge in mod violent (shi repetat) producand durere (cu mana sau cu un obiect). 3) A atinge din intamplare (fara violentza). 4) fig. A face sa suporte o durere fizica sau morala. 5) fig. (despre stari fiziologice shi psihice boli necazuri etc.) A cuprinde pe neashteptate aducand prejudicii. 6) (mai ales despre surse de lumina) A atinge brusc provocand neplacere. Lumina ma ~it in ochi. 7) A face sa se loveasca. 2. intranz. A bate cu putere producand un zgomot (puternic). ~ cu pumnul in masa. /<sl. loviti

A SE LOVÍ ma ~ésc intranz. 1) A intra in contact violent (unul cu altul). 2) A se atinge din intamplare (unul cu altul). 3) Ashi produce dureri fizice leziuni prin atingere brusca shi violenta (cu ceva sau de ceva). 4) fig. A intampina un obstacol mai ales de ordin moral. 5) pop. A se imbina in mod armonios (unul cu altul). ◊ ~ k nuca de perete a fi foarte diferit; a nu se potrivi. 6) inv. (despre terenuri tzari) A avea hotare comune; a fi limitrof; a se invecina; a se margini. /<sl. loviti

LOVI vb. 1. (Mold. Trans. SV) A ataca; a se lupta a se ciocni. A: Lovindui noaptea fara veste ramasera biruitzi cazacii. URECHE apud TDRG. SHi facu Alexandru doua oshti shi sa lovi cu Darie foarte tare. A 1756 22^r; cf. CVL 168; NECULCE apud TDRG; A 1777 7^v. C: SHi cum au sosit sau lovit. IVM 212^r. 2. (Mold.) A strabate a apuca o cale. Au lovit un sultan cu urdiile sale . . . sub Hotin. URECHE apud TDRG. Luindushi pre doamnasa. . . au lovit prin Moldova pre la Suceava shi au trecut in TZara Leshasca. PSEUDOCOSTIN; cf. CANTEMIR IST.; NECULCE. Etimologie: sl. loviti. Cf. n a d u l i n a v r a p i; p r o i d i.

lovì v. 1. a atinge cu putere cu violentza: a lovi cu parul in cap; 2. a ataca: ciuma a lovit in oameni dushmanul a lovit armata in coaste; 3. fig. a ofensa a vatama: a lovi in onoarea in interesele cuiva; 4. a se nemeri: se loveshte k nuca in perete PANN; 5. a se invoi: ne lovim cu targu? AL. [Slav. LOVITI a vana; de unde: a lovi vanatul spre al prinde (sensul vorbei in graiul istroroman) apoi a lovi a brodi: termen primitiv de vanatoare generalizat in limba].

luvi v vz lovi

lovésc v. tr. (vsl. loviti a vina a prinde a pescui; sirb. loviti rus. lovítĭ. V. lovea dulaŭ uluĭesc). Izbesc ating violent trag cu: a spart oala lovindo cu picĭoru un glontz la lovit in picĭor. Nemeresc ating: glontzu a lovit bine. Atac: armata inamica fu lovita pe neashteptate. Ating apuc: lovitear boala (formula de blestem)! Fig. Jignesc vatam aduc paguba: a lovi onoarea interesele saŭ (intr.) in onoarea in interesele cuĭva. V. refl. Ma cĭocnesc ma izbesc din intimplare: pin intuneric m’am lovit cu capu de usha. Intru in lupta: cavaleriile s’aŭ lovit intre ele. Fig. Ma potrivesc ma nemeresc: a se lovi k nuca’n parete (adica nu se potriveshte vorbind de o vorba ne la locu eĭ). Ma invoĭesc ma acord ma potrivesc: ne lovim cu gindu.

loví (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. lovésc imperf. 3 sg. loveá; conj. prez. 3 sa loveásca

loví vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. lovésc imperf. 3 sg. loveá; conj. prez. 3 sg. shi pl. loveásca

LOVÍ vb. 1. v. izbi. 2. a izbi (inv. shi reg.) a razbi (reg.) a toca. (La ~ la cap.) 3. v. bate. 4. v. plesni. 5. v. tranti. 6. (inv.) a (se) poticni. (Sa ~ tare la genunchi.) 7. a bate a izbi (rar) a zupai (Transilv.) a shupi. (~ in usha cu piciorul.) 8. a (se) bate a (se) izbi. (Se ~ de totzi peretzii.) 9. v. ciocni. 10. a se izbi (inv. shi reg.) a se clati. (Apa se ~ de stanci.) 11. a ajunge a atinge a izbi a nimeri a ochi a pocni (pop.) a pali a picni (reg.) a talni (Transilv.) a talali. (Glontzul a ~ iepurele.) 12. v. ataca. 13. v. zvarli. 14. a se bate a se strivi a se zdrobi (reg.) a se meci. (Fructele sau ~.)

LOVÍ vb. v. aduce ajunge apropia armoniza asemana asemui asorta birui combina compara concorda conveni copleshi corespunde covarshi cuprinde dauna infrange intzelege invinge invoi merge podidi potrivi prejudicia prinde razbi semana toropi vatama.

LOVI vb. 1. a da a izbi a trage (pop.) a pali. (A ~ cu toporul in lemn.) 2. a izbi (inv. shi reg.) a razbi (reg.) a toca. (La ~ la cap.) 3. a atinge a bate (pop. shi fam.) a mushtrului (reg.) a meci a murseca a toroipani (fam.) a chelfani a ciomagi (fig. shi adesea glumetz sau ir.) a aghesmui a altoi a barbieri a freca a imblati a mingiia a minji a netezi a peria a pieptana a scarmana a scarpina a tirnosi a tirnui (arg.) a cafti a mardi. (La ~ bine.) 4. a izbi a plesni a pocni. (Acum te ~!) 5. a izbi trinti. (~ cu pumnul in masa.) 6. (inv.) a (se) poticni. (Sa ~ tare la genunchi.) 7. a bate a izbi (rar) a zupai (Transilv.) a shupi. (~ in usha cu piciorul.) 8. a (se) bate a (se) izbi. (Se ~ de totzi peretzii.) 9. a se ciocni a se izbi a se tampona (rar) a se intreciocni. (Sau ~ doua tramvaie.) 10. a se izbi (inv. shi reg.) a se clati. (Apa se ~ de stinci.) 11. a ajunge a atinge a izbi a nimeri a ochi a pocni (pop.) a pali a picni (reg.) a tilni (Transilv.) a talali. (Glontzul a ~ iepurele.) 12. (MIL.) a ataca a izbi (inv.) a taia. (A ~ flancurile armatei inamice.) 13. a arunca a azvirli a izbi a zvirli. (Calul naravash ~ cu copitele.) 14. a se bate a se strivi a se zdrobi (reg.) a se meci. (Fructele sau ~.)

lovi vb. v. ADUCE. AJUNGE. APROPIA. ARMONIZA. ASEMANA. ASEMUI. ASORTA. BIRUI. COMBINA. COMPARA. CONCORDA. CONVENI. COPLESHI. CORESPUNDE. COVIRSHI. CUPRINDE. DAUNA. INFRINGE. INTZELEGE. INVINGE. INVOI. MERGE. PODIDI. POTRIVI. PREJUDICIA. PRINDE. RAZBI. SEMANA. TOROPI. VATAMA.

loví (lovésc lovít) vb. 1. A ataca a se napusti. 2. A izbi a da lovituri. 3. A biciui a bate cu a pedepsi. 4. (Refl.) A se ciocni. 5. (Refl.) A coincide a se armoniza. 6. (Refl.) A se pune de acord a se invoi. Sl. loviti „a prinde a apuca” (Miklosich Slaw. Elem. 28; Moklosich Lexicon 342; Cihac II 177; Berneker 735; Conev 94) cf. bg. lovja „a apuca”. Pentru semantism cf. SHeineanu Semasiol. 167 shi Skok Dacor. IX 216. Der. loava s. f. (Olt. noroc coincidentza fericita); loveala s. f. (inv. lovitura); lovishte s. f. (virtej cuvint inv. din sl. lovište „ingraditura parc de vinatoare”; sensul rom. numai la Dosoftei pare sa fie o improprietate); lovitura s. f. (izbitura; chilipir). Dupa Conev 37 loava provine direct din bg. lov „lovitura”.

A LOVI a adormi a aldui a anestezia a ara a bulani a buli a cardi un vast a capaci a carmi una a ciurui la alivanti a da bine cu bucata a da cuiva un Yoko Tom shi Jerry (arte martziale) a io da (cuiva) din fundul triajului a da la oglinzi a da peste bot a decapota a face (cuiva) onoarea a impana a indoi (cuiva) caroseria / speteaza a lovi la directa a lovi sub centura (in box) a lua (cuiva) grupa sanguina a mirui ai pune (cuiva) belciug a scai la fas (pe cineva) a scoate (cuiva) plombele a servi la directa a servi la ingrijire a smardi ai stramuta (cuiva) capriorii ai stramba ghidonul cuiva a shterge a shterge mucii cuiva (in box) ai trage (cuiva) una de adoarme in Gara de Nord / de joaca zaruri cu maselele din gura / de se plictiseshte in aer a trasni ai umfla (cuiva) botul.

a lovi (pe cineva) la vinclu expr. a da (cuiva) la cap a lovi (pe cineva) la cap.

a lovi in creasta (pe cineva) expr. (obs. d. barbatzi) a avea contact sexual cu o femeie.

a lovi la abataj expr. (intl.) a injunghia in burta.

a lovi la directa expr. (intl.) a lovi (pe cineva) in fatza.

a lovi la etaj expr. (d. barbatzi) ashi obliga partenera de sex sa practice felatzia.

a lovi sub centura expr. 1. (la box) a lovi sub nivelul admis de regulament. 2. fig. a face manevre necinstite in raport cu cineva a surprinde (pe cineva) printro actziune / fapta necinstita.

a se lovi k nuca in perete expr. a fi complet / total nepotrivit a nu se potrivi deloc.

al lovi damblaua expr. 1. a paraliza a suferi o criza de apoplexie. 2. a se enerva foarte tare.

nu conteaza Jean boxeaza martzi shi joi se antreneaza nu loveshte dar primeshte expr. nui nimic nare importantza.