ATÍNGE ating vb. III. 1. Tranz. shi refl. A lua contact direct (dar superficial ushor sau in treacat) cu un lucru sau cu o suprafatza. A atins in zbor varful copacilor. 2. Tranz. A lovi a izbi (ushor). La atins pe umar. ♦ (Arg.) A trage cuiva o bataie. ♦ Refl. shi tranz. Fig. A aduce prejudicii a provoca pagube; a vatama a leza. Sa atins de institutzia justitziei. ♦ Fig. A jigni a insulta a ofensa. ♦ Fig. A impresiona a induiosha a mishca. 3. Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. „de”) A se apropia de ceva cu scopul de a trage un profit ashi insushi ceva. Nu sa atins de bani. 4. Tranz. A pomeni a aminti a vorbi despre un lucru in treacat. ♦ Refl. (Inv.) A avea o legatura sau o inrudire cu ceva. 5. Tranz. A ajunge la o anumita distantza (in spatziu sau in timp) sau la o anumita limita. [Perf. s. atinsei part. atins] Lat. attingere.

atínge [At: PSALT. SCH. 518/4 / Pzi: ating (irg) atind Ps: atinsei (irg) atinshu / E: ml attingere] 1 vt A lua contact direct dar superficial cu suprafatza unui lucru. 2 vr (D. doua obiecte) A se apropia unul de altul pana cand intra in contact superficial. 3 vr (D. cai; spc) A avea defectul de ashi freca picioarele din spate unul de altul in mers. 4 vt (Ie) A nu ~ pamantul A dansa atat de sprinten shi gratzios k nu se vede contactul cu pamantul. 5 vt (Ias) A fugi foarte repede. 6 vt (Ias) A fi fericit. 7 vt A ajunge pana la ceva sau la cineva. 8 vt (Ie) A ~ cerul A fi foarte inalt. 9 vt (Fig) A impresiona pe cineva. 10 vt A pune mana pe un obiect spre a se apuca de o treaba. 11 vr A se lipi de... 12 vt (D. un subiect) A aduce vorba despre ceva in treacat. 13 vr A manca putzin dintrun aliment. 14 vr A reushi sa intre in posesia a ceva. 15 vr A ataca pe cineva. 16 vr A agresa sexual. 17 vtr A lovi pe cineva. 18 vtr A jigni pe cineva. 19 vt (Fig) A face aluzie la ceva sensibil. 20 vr A avea legatura cu... 21 vr (Inv; ie) Intru (sau pe) cat se ~ de... ori (Ceea) ce se ~ de... Cat despre... 22 vr (Inv) A se asemana cu...

ATÍNGE atíng vb. III. 1. Tranz. shi refl. A lua contact direct (dar superficial ushor sau in treacat) cu un lucru sau cu o suprafatza. A atins in zbor varful copacilor. 2. Tranz. A lovi a izbi (ushor). La atins pe umar. ♦ (Arg.) A trage cuiva o bataie. ♦ Refl. shi tranz. Fig. A aduce prejudicii a provoca pagube; a vatama a leza. Sa atins de institutzia justitziei. ♦ Fig. A jigni a insulta a ofensa. ♦ Fig. A impresiona a induiosha a mishca. 3. Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. „de”) A se apropia de ceva cu scopul de a trage un profit ashi insushi ceva. Nu sa atins de bani. 4. Tranz. A pomeni a aminti a vorbi despre un lucru in treacat. ♦ Refl. (Inv.) A avea o legatura sau o inrudire cu ceva. 5. Tranz. A ajunge la o anumita distantza (in spatziu sau in timp) sau la o anumita limita. [Perf. s. atinsei part. atins] Lat. attingere.

ATÍNGE ating vb. III. 1. Tranz. A lua contact direct (dar superficial ushor sau in treacat) cu un lucru sau cu o suprafatza. Miam pipait pe sub camasha de noapte grumazul. Parca ash fi atins o rona. SADOVEANU N. F. 87. Fiecare fir de floare carel ating ma face sa tresar. SAHIA N. 24. Ceilaltzi jucau nu jucau dara zina cind juca parea k natinge pamintul. ISPIRESCU L. 39. Ma azvirl peste gard de parca nici nu lam atins. CREANGA A. 50. Calul meu fugea Iar a lui picioare iarba nntingea. ALECSANDRI P. I 190 (Fig.) Simtzea gindurile lui cum o ating shio dezmiarda. VLAHUTZA P. 69. ◊ (Cu aratarea instrumentului atingerii) Cu geana ta matinge pe pleoape. EMINESCU O. I 120. ◊ Intranz. Da dracul k sai faca in ciuda pentru k vedea k nui prea placea atingea shi mai des cu friptura sa de slanina lui Pepelea. SBIERA P. 16. ◊ Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de») Cind sa atins de mijlocul ei [al femeii] dang! a plesnit cercul. CREANGA P. 100. (Fig.) Paznic era un balaur... de care nu se atingea somnul. ISPIRESCU U. 13. 2. Tranz. A lovi sau a izbi (cu violentza). Omul cocoshat pe capra atinse spinarea uda shi slabanoaga a calului. DUMITRIU B. F. 89. ◊ (Familiar la imperativ) De ce nu dai ma...? Atingel se auzi un glas. PREDA I. 64. ♦ Refl. Fig. (Mai ales in forma negativa) A aduce prejudicii a provoca pagube; a leza. Prima datorie a oricarui cetatzean este sa pazeasca proprietatea obshteasca k lumina ochilor sa nu tolereze nimanui sa se atinga de ea. ◊ Tranz. (In expr.) A atinge pe cineva la punga = a pricinui cuiva o paguba baneasca retzinindui o suma sau obligindul la cheltuieli nedorite de el. ♦ Fig. A ofensa. Oshlobanu prost prost dar sa nul atinga cineva cu cit i negru sub unghie cashi azvirle tzarna dupa cap k buhaiul. CREANGA A. 78. Dar saracul nu tacea Cu cuvintul il taia Cu vorba cal atingea. TEODORESCU P. P. 297. ♦ Fig. A face aluzii jignitoare. SHtefanvodantzelegea Unde babal atingea SHin gura marei zicea: Baba Slaba SHinfocata Dar la minte intzeleapta. TEODORESCU P. P. 519. ♦ Fig. A impresiona a induiosha. Atins de farmecul vietzii. Ma simt o fortzan univers SHi glasul meu devine cintec Gindirea mea devine vers. VLAHUTZA O. A. 66. Poezia care atinge poezia cea adevarata nu este aceea in care mishuna spiritele necurate de paia lume. Poezia cea adevarata este aceea care vorbeshte inimii iar nu fanteziei numai. BOLLIAC O. 45. 3. Refl. (Mai ales in forma negativa; urmat de determinari introduse prin prep. «de») A se apropia sau a se alatura de cineva sau de ceva cu scopul de a trage un profit (material sau moral) a cauza stricaciuni ashi insushi ceva a beneficia de ceva. El nu se atinse de comori. RETEGANUL P. IV 12. SHtitzi k nimeni nu sa putut atinge de imparatzia mea. ISPIRESCU L. 12. ♦ A se ocupa a se interesa (de ceva). Scrisorile shi gazetele stau teanc nici nu satinge de ele. SADOVEANU N. F. 132. 4. Tranz. A pomeni despre un lucru in treacat (fara a insista). Tipul lui Zlaiescu ar fi interesant din nefericire atitorul nu ne da mai nimica tipul e numai atins fara a fi zugravit pe deplin. GHEREA ST. CR. II 202. ◊ Intranz. (Rar) Toate aceste fapte de care atinseram pina acum... se petrecuta in... august (1600). BALCESCU O. II 303. ♦ Refl. (Invechit) A avea o legatura sau o inrudire cu ceva a se referi la ceva. Nu trebuie sa cerem de la vinatori o pretzuire rece shi nepartinitoare a intimplarilor shi a izbinzilor ce se ating de arta lor favorita. ODOBESCU S. III 48. Incit satinge despre dreapta giudecata... nu magiungi nici la calciie. ALECSANDRI T. 1232. Aceasta poronca indata sau implinit dara nu shtiu daca aceasta sa atinge shi de mine. KOGALNICEANU S. 64. 5. Tranz. A ajunge la o anumita distantza (in spatziu) sau la un anumit moment (in timp); a se opri la o anumita limita. Voiam sa ating in copilarie cerul cu mina. BENIUC V. 22. In urma lor senaltza deodata un munte de piatra care atingea cerul. ISPIRESCU L. 25. Forme gramaticale: perf. s. atinsei part. atins.

ATÍNGE atíng vb. III. 1. Tranz. shi refl. A lua contact direct (dar superficial ushor sau in treacat) cu un lucru sau cu o suprafatza. 2. Tranz. A lovi a izbi. ♦ Fig. A aduce prejudicii a provoca pagube; a vatama a leza. ♦ Fig. A face aluzii jignitoare; a ofensa. ♦ Fig. A impresiona a induiosha. Atins de farmecul vietzii Ma simt o fortza (VLAHUTZA). 3. Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. „de”) A se apropia de ceva cu scopul de a trage un profit ashi insushi ceva a beneficia de ceva. El nu se atinse de comori (RETEGANUL). ♦ A se ocupa a se interesa (de ceva). 4. Tranz. A pomeni despre un lucru in treacat; a schitza. 5. Refl. (Inv.) A avea o legatura sau o inrudire cu ceva. 6. Tranz. A ajunge la o anumita distantza (in spatziu sau in timp) sau la o anumita limita. [Perf. s. atinsei part. atins] Lat. attingere.

A ATÍNGE atíng tranz. 1) A face sa se atinga. 2) A lovi ushor. 3) fig. A supune unei actziuni nocive ushoare. Inghetzul a atins mugurii. 4) fig. A injosi prin vorbe sau purtare nedemna; a jigni; a insulta; a ofensa. 5) A face sa traiasca anumite emotzii sentimente; a mishca. 6) A aminti printre altele. ~ o problema. 7) (limite distantze nivele etc.) A ajunge printrun efort. /<lat. attingere

A SE ATÍNGE ma atíng intranz. A lua contact (cu ceva sau cu cineva). /<lat. attingere

atinge v. 1. a pipai a se lovi incet de ceva sau de cineva: atinse fierul; 2. fig. a mishca putzin inima a o indupleca catre mila; 3. fig. a intzepa prin vorbe: il atinge undel doare; 4. a atenta: nimeni nu s’a putut atinge de imparatzia mea ISP.; 5. a avea ceva in vedere (drept scop sau obiect) a privi: cat se atinge de asta. [Lat. ATTINGERE].

tinge^[1] v vz atinge

*atíng atins a atinge v. tr. (lat. attingere it. attingere fr. atteindre. V. contact). Ajung pun mina: a atinge fructele din pom cu mina cu prajina. Fig. (fr. toucher). Mishc emotzionez: vaĭetele saraculuĭ laŭ atins. Supar ofensez: s’a simtzit cam atins de gluma ta. Barb. Atzĭ atinge scopu (fr. atteindre le but) ild. atzĭ ajunge scopu. V. refl. Vin in contact: m’am atins de un gard vapsit de curind shi m’am murdarit. Fig. Pun mina (fur saŭ vatam): nu te atinge de banu de onoarea altuĭa!

atínge (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. atíng 1 pl. atíngem perf. s. 1 sg. atinséi 1 pl. atínseram; part. atíns

atínge vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. atíng 1 pl. atíngem perf. s. 1 sg. atinséi 1 pl. atínseram; part. atíns

ATÍNGE vb. 1. (inv. shi reg.) a tinge. (~ un obiect.) 2. (inv. shi reg.) a (se) pipai. (Sa nu va ~ de aceste lucruri.) 3. v. insushi. 4. v. lovi. 5. v. bate. *6. (fig.) a impunge a intzepa a pishca a shfichiui. (Il ~ cu vorba.) 7. v. ajunge. *8. (fig.) a se lipi. (Nu se ~ somnul de el.)

ATÍNGE vb. v. aminti arata cita emotziona impresiona indica insulta induiosha jigni mentziona mishca ofensa pomeni privi raporta referi semnala tulbura ultragia.

atinge vb. v. AMINTI. ARATA. CITA. EMOTZIONA. IMPRESIONA INDICA. INSULTA. INDUIOSHA. JIGNI. MENTZIONA. MISHCA. OFENSA. POMENI. PRIVI. RAPORTA. REFERI. SEMNALA. TULBURA. ULTRAGIA.

ATINGE vb. 1. (inv. shi reg.) a tinge. (~ un obiect.) 2. (inv. shi reg.) a (se) pipai. (Sa nu va ~ de aceste lucruri.) 3. ashi insushi. (Sa ~ de banii statului.) 4. a ajunge a izbi a lovi a nimeri a ochi a pocni (pop.) a pali a picni (reg.) a tilni (Transilv.) a talali. (Glontzul ~ iepurele.) 5. a bate a lovi (pop. shi fam.) a mushtrului (reg.) a meci a murseca a toroipani (fam.) a chelfani a ciomagi (fig. shi adesea glumetz sau ir.) a aghesmui a altoi a barbieri a freca a imblati a mingiia a minji a netezi a peria a pieptana a scarmana a scarpina a tirnosi a tirnui (arg.) a cafti a mardi. (Te rog sa nul ~!) 6.* (fig.) a impunge a intzepa a pishca a shfichiui. (Il ~ cu vorba.) 7. a(shi) ajunge a(shi) indeplini a(shi) infaptui a(shi) realiza. (SHia ~ scopul.) 8.* (fig.) a se lipi. (Nu se ~ somnul de el.)

TÍNGE vb. v. atinge.

tinge vb. v. ATINGE.

atínge (atíng atíns) vb. 1. A lua contact direct ushor cu un lucru sau o suprafatza a pune mina. 2. A freca a fi in contact. 3. A ajunge pina la... 4. (Arg.) a lua in stapinire ashi insushi; a inhatza. 5. A veni in contact in mod neplacut a dauna a leza. 6. A mishca a emotziona a induiosha. 7. A rani a produce leziuni. 8. (Arg.) A bate a cirpi. 9. A pomeni a aminti a face aluzie la ceva. 10. A se referi a fi in legatura. 11. (Arg.) A avea legaturi cu o femeie. Lat. attingĕre (Pushcariu 161; CandreaDens. 108; REW 768; DAR); cf. it. attingere v. prov. atenher fatza de lat. *attangĕre › fr. atteindre cat. atanyer astur. atanguer. Der. atingator adj. (care atinge; jignitor; relativ la; sensibil; emotzionant); atinsatura s. f. (inv. contact); atinsura s. f. (inv. contact).

LES EXTRÉMES SE TOUCHENT (fr.) extremele se ating L.S. Mercier „Tableau de Paris”. Formulare plastica a identitatzilor contrariilor idee fundamentala a dialecticii.

atinge ating v. t. a bate

a atinge cu ceva expr. 1. a da cu imprumut. 2. a face un cadou. 3. a mitui.

a atinge la abataj expr. (intl.) a ucide cu o singura lovitura in stomac

a atinge la punga expr. a determina pe cineva sa faca o cheltuiala importanta