BÁTE bat vb. III. I. 1. Tranz. shi refl. A (se) lovi a (se) izbi repetat shi violent (cu palma cu pumnul cu batzul cu biciul etc.). A bate peste obraji peste gura peste picioare. A bate la palma la talpi la spate. A bate in cap. ◊ Expr. (Tranz.) Batut in cap = prost nebun tzicnit. (Refl.) A se bate cu pumnii in piept = a se mandri a se fuduli; a face caz de ceva. ♦ Tranz. A atinge a lovi ushor cu palma umarul mana sau spatele cuiva spre ai atrage atentzia al reconforta sau ai arata bunavointza; a lovi in acelashi fel o parte a corpului unui animal spre al linishti sau al mangaia. ◊ Expr. A bate pe cineva la cap sau a bate capul cuiva = a cicali a plictisi pe cineva cu vorba. (Refl. recipr.; fam.) A se bate pe burta cu cineva = a fi intro intimitate familiara cu cineva. A bate palma (sau arg. laba) cu cineva = a da mana cu cineva; p. ext. a incheia cu cineva o tranzactzie dand mana cu el in semn de invoiala. 2. Tranz. A invinge un adversar intrun joc la un concurs (sportiv); a birui un dushman in lupta in razboi. ◊ Expr. A bate un record (sportiv) = a depashi un record (sportiv). ♦ Refl. A se lupta a se razboi. ◊ Loc. vb. (Refl. recipr.) A se bate in duel = a se duela. ◊ Expr. (Refl. recipr.) A se bate cap in cap = a fi in opozitzie in contradictzie a nu se potrivi. Se bate ziua cu noaptea = se lumineaza de ziua sau amurgeshte. 3. Tranz. A lovi a izbi repetat (cu un instrument potrivit) un obiect un material etc. in diverse scopuri. Gospodina bate covoarele. Bate fierul panai cald. ◊ Loc. vb. (Fam.) A bate la mashina = a dactilografia. A bate la ochi = a frapa (1). ◊ Expr. A bate bani = a fabrica monede de metal. A bate moneda = a) a fabrica monede de metal; b) a insista asupra erorii cuiva in defavoarea lui. A bate toba = a spune peste tot un secret (intim) incredintzat de cineva. A bate o carte = a juca o carte de joc. A bate tactul (sau masura) = a lovi (ushor) un obiect cu mana sau a imita lovirea lui in ritmul unei bucatzi muzicale sau al unui vers. A bate mult drum (sau multa cale) = a parcurge o distantza lunga. A bate podurile = a vagabonda. A bate (pasul) pe loc = a nu realiza nici un progres intro actziune a nu inainta intro problema. A bate campii = a spune cu totul altceva decat ceea ce se discuta a divaga a vorbi aiurea. ♦ A fixa un obiect tzintuindul de ceva. A batut tablourile pe peretzi. Batuse capacul lazii in cuie. ♦ A freca invartind shi lovind de peretzii unui vas. Batem albushurile pana fac spuma. Bate untul in putinei. ♦ A freca a apasa producand bashici rani sau bataturi. Ma bate un pantof. ♦ (La razboiul de tzesut) A presa cu spata firele din bateala. II. Intranz. 1. A izbi in ceva facand zgomot; a ciocani (la poarta la usha la fereastra). Valurile bat in zidul cetatzii. Cine bate oare la fereastra mea? ◊ Expr. A bate la usha cuiva = a veni la cineva spre ai cere un ajutor material. A bate din picioare = a tropai. A bate din (sau in) palme = a aplauda. A bate din gura degeaba (sau in vant) = a vorbi in zadar a trancani. 2. A face o mishcare (relativ regulata). ◊ Expr. A bate din aripi = (despre pasari) a face mishcarea de zbor lovind aerul cu aripile. A bate matanii = a ingenunchea shi a atinge fruntea cu pamantul de mai multe ori la rand in semn de pocaintza sau de cucernicie. ♦ (Despre organe sau partzi ale corpului omenesc) A avea pulsatzii ritmice; a palpita a zvacni. Ii bate inima de frica. Imi bat tamplele. ◊ Refl. Mi se bate ochiul drept. ♦ (Despre un motor sau un organ de motor) A functziona dereglat scotzand zgomote anormale. 3. (Despre arme de foc) A trage a trimite proiectilul pana la o anumita distantza pana intrun anumit punct. O pushca veche care nu mai batea decat la 100 de pashi. ♦ (Inv.) A bombarda. ♦ (Reg.; despre caini) A latra. ♦ Intranz. shi tranz. (Despre ashtri) A atinge (ceva) cu razele. Punetzi palaria sa nu te bata soarele la cap. ♦ (Despre ape) A se izbi (de maluri etc.). 4. A face aluzie critica la ceva. Bate in ciocoi. ◊ Expr. Ashi bate joc de cineva (sau de ceva) = a) a lua in deradere pe cineva; b) a necinsti a viola o fata o femeie. 5. (Despre vant) A sufla. 6. (Despre ploaie grindina bruma) A cadea (lovind) peste semanaturi livezi etc. 7. (In expr.) A bate in retragere = a) a se retrage din lupta; b) a retracta cele spuse mai inainte. 8. (Despre culori) A se apropia de... a avea o nuantza de... Bate in albastru. III. Intranz. shi tranz. A emite zgomote ritmice care indica ceva. ♦ (Inv.; despre telegraf) A emite tzacanitul prin care se transmit mesajele telegrafice. ◊ Expr. (Tranz.) A bate o telegrama (sau o depesha) = a da a transmite o telegrama. ♦ (Despre un clopot un ceasornic despre toaca etc.) A emite sunete ritmice cu o anumita semnificatzie. Lat. batt(u)ere.

bate [At: COD. VOR. 46/7 / Pzi: bat / E: lat battere (battuere)] 1 vt A lovi de repetate ori cu un instrument materia dintrun vas spre a o amesteca sau o freca bine. 2 vt (Pex; ie) A ~ putineiul A obtzine unt din lapte sau smantana. 3 vt (Pex; ie) A ~ apa sa se aleaga unt A face o munca zadarnica. 4 vt A lovi ritmic cu ciocanul un metal inroshit in foc pentru ai da o anumita forma sau al durifica. 5 vt (Ie) A ~ bani (sau moneda) A taia sau a turna bucatzi de metal shi a imprima pe ele o legenda care le da curs legal. 6 vt A lovi cu un ciocan taishul coasei k sa taie mai bine. 7 vt A baga dea curmezishul printre firele urzelii alte fire shi a le indesa lovindule cu vatalele. 8 vt (Lrtz) A presa cu spata firele din bateala. 9 vt A lovi cu un batz pe sub pietrele dintrun rau spre a alunga peshtii spre navod. 10 vt A izbi repetat cu un instrument specific o masa de produse vegetale pentru a desprinde semintzele sau fibrele textile. 11 vt A lovi repetat cu o prajina crengile pomilor k sa cada fructele. 12 vt (Trs; rar; ie) A ~ cuiva perele A repeta neincetat un sfat. 13 vt A scutura. 14 vt (Ie) A ~ stupii A muta albinele in alt stup. 15 vt A bate cu un ciocan sau cu maiul un metal un material sau un obiect in diverse scopuri. 1617 vti (vi „din” „in”) A produce cu un instrument muzical sunete prin lovire. 18 vt A da de shtire (lovind un instrument). 19 vt A da alarma. 20 vi (Pop; ie) A ~ (cuiva) in struna A vorbi astfel incat sai faca placere cuiva. 21 vi (Fig; ie) A ~ in retragere A retracta. 22 vi (Iae) A se retrage. 23 vt (Mol; ie) A ~ cartzile A lovi (mereu) de masa cartzile de joc. 24 vt (Mol; iae) A amesteca cartzile. 25 vt (Mol; iae) A juca (mereu) cartzi. 26 vt (Ing; ilv) A ~ telegraful sau a ~ o telegrama (inv depesha) A telegrafia. 27 vt (Inv; ilv) A ~ in tipar A tipari. 28 vt A zdrobi testiculele unui miel sau ied facandul sterp. 29 vt A baga un obiect ascutzit in ceva lovindul repetat cu un corp tare. 30 vt A fixa un obiect de altul in cuie. 31 vt A impodobi un obiect cu tzinte pietre scumpe etc. SHi a fereca. 32 vt A indesa ceva intrun orificiu prin lovituri repetate. 33 vt A batatori. 34 vi A tropai. 35 vt (Pex) A dansa cu foc. 36 vt (Ie) A ~ drumul sau drumurile (caile ulitzele tzarile codrii) A umbla mult Si: a alerga a cutreiera. 37 vt (Iae) A face mereu acelashi drum (pentru afaceri). 38 vt (Ie) A ~ mahalalele sau targurile A umbla mereu prin... 39 vt (Ie) A ~ satun vergi A cershi. 40 vt (Ie) A ~ prundurile sau podurile ori lela treta brambura geamburec A hoinari. 41 vt (Is) ~ poduri Hoinar. 42 vt (Ie) A ~ laturile A rataci. 43 vt (Iae) A greshi. 44 vt (Ie) A ~ campii A vorbi aiurea. 45 vt (D. incaltzaminte) A produce rani sau bataturi Si: a roade. 46 vt A ciocani. 47 vi (Ie) A ~ din palme A aplauda. 48 vi (Ilav) Cat ai ~ din palme Imediat. 49 vi (Fam; ie) A ~ in pumni A lovi pumnii unul de altul facand in necaz cuiva. 50 vt (Fig; pfm; ie) A ~ shaua A da de intzeles fara a se adresa direct. 51 vi (Ie) A ~ la usha sau ushile oamenilor A cere (de) pomana. 52 vi (D. pasari shi caini) A da din aripi sau din coada. 53 vi (Fam; pex) A flutura. 54 vi (D. inima puls etc.) A palpita. 55 vi (Pop; ie) A i se ~ coliva in piept A fi pe moarte. 56 vr (Fig) A se lovi de repetate ori. 57 vr (D. contzinutul oului la scuturare) A se lovi (de coaja). 58 vr (D. picioarele calului pex despre cal) A se cosi. 5960 vtr A (se) lovi. 61 vr (Spc; dfr) A se zdrobi lovinduse una de alta. 62 vi A da tare cu ceva in altceva. 63 vt (Ie) A ~ mingea tzurca etc. A (se) juca cu mingea cu tzurca etc. 6465 vti (Inv) A bombarda. 6667 vti (D. arme de foc) A trage. 6869 vti (Pgn) A ajunge. 70 vi (Olt; ie) A ~ cu fruntea in nori A fi inalt. 71 vi (Olt; iae) A fi mandru. 72 vi (D. foc raze de soare) A se simtzi. 73 vi (D. bauturi; ie) A ~ la cap A ametzi. 7475 vti (D. grindina ploaie bruma etc.) A cadea in cantitate mare distrugand recolta. 7677 vti (D. vant) A sufla (ceva). 7879 vti (D. ashtri) A lumina (ceva). 80 vt (D. Dumnezeu shi sfintzi) A pedepsi. 81 vt (Ie) A ~ tactul sau masura A marca prin mishcari regulate cu mana sau cu bagheta tactul unei bucatzi muzicale sau al unui vers. 82 vt A matanii A face matanii. 83 vi A inclina spre... 84 vi (Fam d. culori) A avea nuantza... 85 vi (Mol; cpp. „cu”) A placea. 8687 vti (D. obiecte) A suna ritmic. 8889 vti (D. caini) A latra scurt shi la intervale regulate. 9091 vti (D. tzarca) A carai. 92 vt(a) A lovi in mod repetat (pentru a pedepsi) Si: a da bataie. 93 vt (Pop; ie) A ~ ciobaneshte (furca mar pe roate dobza gros) A bate (92) foarte tare. 94 vt (Inv; ie) A ~ la talpi A pedepsi lovind cu un baston o varga etc. la talpi. 95 vt (Fig; iae; d. avere) A risipi. 96 vt (Ie) A ~ palma (sau laba) A da mana cu cineva. 97 vt (Iae) A ajunge la o intzelegere. 9899 vtr (Cpp „de”) A (se) izbi. 100 vt A lovi ushor shi repetat cu palma umarul mana sau spatele cuiva pentru ai atrage atentzia al reconforta al consola sau ai arata bunavointza. 101 vt A lovi ushor cu palma un animal spre al linishti sau al mangaia. 102 vt (Pfm; fig; ie) A(i) ~ capul cuiva A nu da pace. 103 vt (Pgn; fig; ie) A ~ la cap A insista. 104 vt (Fig; ie) Ashi ~ capul (sau rar firea) cu (rar pentru sau de) ceva A fi preocupat de... Si: a se framanta. 105 vt (Fig; ie) Al ~ pe cineva gandul A se gandi (insistent) la... 106 vt (Fig; ie) Al ~ grija pe cineva A fi nelinishtit Si: (iuz) a fi ingrijat (inv) a fi muncit. 107 vt (Fig; pfm; ie) A ~ cuiva obrazul Ai face cuiva imputari. 108 vt (Fig; pfm; ie) Ashi ~ gura (sau limba) degeaba (ori in vant) A vorbi in zadar Si: a vorbi dea surda. 109 vt (Fig; pfm; ie) A ~ cu galceava urechile cuiva A supara cu plangeri. 110 vt (Fig; pfm; ie) Ashi ~ picioarele A umbla mult. 111112 vtr (Pop; d. armasari; pex; d. iepe) A se impreuna. 113 vi (Rar) A da in cineva. 114 vi (Fig; pfm; ie) A ~ la ochi (rar la urechi sau la auz) A atrage atentzia trezind interes banuiala prin neobishnuitul situatziei Si: a frapa. 115116 vir (Inv; ie) A (se) ~ cu capul in pamant A (se) umili. 117 vi (Ie) A ~ (cu vorba) A face aluzie la... Si: a aduce vorba a da ponturi (inv) a pishca cu vorba. 118 vrr A se lovi unul de altul. 119 vr (Pfm; fig; ie) A se ~ cu pumnii in (sau peste) cap A fi foarte suparat. 120 vr (Iae) A fi disperat. 121 vr (Fig; pfm; ie) A se ~ cu pumnii in piept A se cai. 122 vr (Iae) A fi suparat. 123 vr (Iae) A se mandri. 124 vr (Pfm; ie) A se ~ cu mana (sau palma) peste gura A se lovi peste gura pentru vorbe nesocotite. 125 vr (Iae) A duce mana la gura inaintea unei intamplari neashteptate sau ingrozitoare. 126 vrr A se lovi unul pe altul pentru a se invinge. 127 vr (D. popoare) A se razboi. 128 vr A se lupta. 129 vr (Ie) A se ~ in parte A se lupta fara k nimeni sa iasa invingator. 130 vr (Fig; fam; ie) A se ~ cu moartea A fi in agonie. 131 vr (Fig; pfm; ie) A se ~ cu gandul (sau cu mintea ori cu gandurile) A fi preocupat de ceva. 132 vr (Pfm; ie) A se ~ singur sau de capul sau Ashi indrepta comportamentul. 133 vr (Fig; d. hotar; ie) A se ~ cap in cap (sau in cap cu...) A se margini cu... 134 vr (Fig; d. doua lucruri situatzii) A se contrazice. 135 vr (Fig; ie) A se ~ de musca A sta degeaba. 136 vr (Pop; ie) A se ~ dupa (rar la sau pe) ceva A cauta cu tot dinadinsul sa ajunga la ceva. 137 vi (Ivr) A tinde. 138 vi (Ivr) A face tot posibilul sa... 139 vi (Ivr; cpp „spre”) A porni razboi impotriva cuiva. 140 vt (Ivp; ie) A ~ razboi A se razboi. 141 vt A invinge. 142 vt A napadi. 143 vt A chinui. 144 vt A fi superior. 145 vt (Spc; la jocuri) A cashtiga. 146 vt (Ljc; ie) A ~ bancul A ponta sume mari. 147 vr A se zbate. 148 vr (Ic) Cum se ~Dunarea Dans tzaranesc nedefinit mai de aproape. 149 vr (Pan; d. peshte) A depune icre. 150 vt (Gmtz; ie) batutear norocul hazul pustia cucul etc. Exprima simpatia mirarea indignarea. 151 vt (Ie) Sa ma ~ta Dumnezeu (sau crucea sau MaicaPrecista etc.) Juramant pentru a fi crezut. 152 vt (Ie) Ashi ~ joc de cineva (sau de ceva) A lua in deradere Si: a batjocori. 153 vt (Pop; iae; complementul este femeia) A seduce abandonand apoi. 154 vt (Iae; complementul este femeia) A viola. 155 vt (Iae; complementul indica lucruri) A face neglijent. 156 vt (Pfm; ie) Ashi ~ mendrele A rade de cineva sau ceva. 157 vt (Iae) Ashi face neimpiedicat poftele. 158 vt (Inv; ie) A ~ pizma cuiva A invidia. 159 vrr (Fam; ie) A se ~ pe burta cu cineva A fi foarte apropiat cu cineva. 160 vt (Ie) A ~ un record (sportiv) A depashi un record (sportiv). 161 vrr (Ilv) A se ~ in duel A (se) duela. 162 vrr (Pfm; ie) Se ~ ziua cu noaptea Se lumineaza de ziua. 163 vrr (Iae) Amurgeshte. 164 vi (Fam; ilv) A ~ la mashina A dactilografia. 165 vt (Fam; ie) A ~ moneda pe... A insista pe... 166 vt (Ie) A ~ toba A spune peste tot un secret (intim). 167 vt (Ie) A ~ (pasul) pe loc A nu progresa. 168 vi (Despre un motor sau un organ de mashina) A functziona dereglat (scotzand zgomote anonnale). 169170 vti (D. un clopot ceasornic etc.) A emite zgomote ritmice care indica ceva.

báte vb. III. I 1 tr. (compl. indica fiintze) A lovi repetat shi violent (cu palma cu batzul cu biciul etc.) pentru a pedepsi pentru a constringe etc. La batut pina a leshinat. Arestatzii erau batutzi la talpi. Cind era obraznic il batea la palma cu linia. ◇ Expr. A bate (pe cineva) mar (sau pop. furca ciobaneshte) = a bate (pe cineva) foarte tare. (A fi) batut in (sau la) cap = (a fi) prost sau nebun. Ashi bate firea cu (ori pentru de) ceva = a se gindi cu insistentza la ceva a se interesa mult de ceva ai pasa de ceva. Al bate (pe cineva) gindul (sau mintea) ori refl. a se bate cu mintea (sau cu gindul cu gindurile) = a fi obsedat de un gind de o idee (care il indeamna sa faca ceva); a intentziona a planui sa...; a fi preocupat de ceva. Al bate grija = a fi ingrijorat a fi nelinishtit din cauza unei griji. = (refl.) A se bate cu pumnii in piept = a) a se mindri a se lauda; b) a face caz de ceva. A se bate cu mina (sau cu palma) peste gura = a se lovi peste gura k pedeapsa pentru cuvinte afirmatzii spuse nesocotit sau intro situatzie neashteptata ori ingrozitoare. Ashi bate capul cu (ori pentru de) ceva v. cap. A bate pe cineva pe datorie v. datorie. A bate (pe cineva) dei merg (sau sai mearga) fulgii v. fulg. A bate (pe cineva) gros v. gros. A fi batut cu leuca (in cap) v. leuca. A se bate cu capul de peretzi (sau de totzi peretzii) v. perete. A bate piersic (pe cineva) v. piersic. A bate (pe cineva) dei iese (sau sai iasa) untul v. unt. 2 tr. (compl. indica oameni sau partzi ale corpului lor) A atinge a lovi ushor cu mina pentru a atrage atentzia pentru a arata incredere bunavointza etc. ◇ Expr. A bate capul cuiva sau a bate pe cineva la cap = a) a se tzine staruitor de cineva; b) a insista; a cicali. A bate palma (sau arg. laba) cu cineva = a se invoi (din pretz) stringindushi mina reciproc; a se intzelege (in privintza unei tranzactzii). Bate laba aici... shi ai sa bem aldamashul (K. PETR.). (refl. recipr.) A se bate cu cineva pe burta = a fi in relatzii strinse cu cineva. Ai bate cuiva obrazul v. obraz. A bate (pe cineva) pe umar v. umar. ◆ (compl. indica animale) A lovi ushor cu mina pentru a mingiia sau a linishti. A batut catzelul pe spate shi la luat cu el. 3 tr. (compl. indica fiintze) A izbi de ceva. La batut cu capul de peretzi. ◇ Expr. A bate (pe cineva) la cap = (despre sobe mashini de calcat etc.) a provoca cuiva dureri de cap (din cauza caldurii emanatziei de gaze etc.). (intr.) A bate la ochi (sau rar la urechi la auz) = a) a trezi cuiva luareaaminte interesul banuiala; b) a face impresie a se remarca. 4 tr. (compl. indica armate state etc.) A infringe a birui in lupta in razboi. Mihai Viteazul a batut oastea turceasca la Calugareni. ◇ Expr. A bate (pe cineva) cu propriile lui arme v. arma. 5 refl. (despre popoare armate etc.) A purta razboi; a se razboi; (despre persoane) a se lupta cu arme. Romanii sau batut eroic pentru independentza. ◇ Loc. vb. (refl. recipr.) A se bate in duel = a se duela. ◇ Expr. A se bate cu morile de vint v. moara. (Parca) se bat turcii la gura lui v. turc. 6 refl. (recipr.) (despre fiintze) A se lua la bataie (cu cineva) a se incaiera (cu cineva). Urshii se bat pentm fagurele cu miere. ◇ Expr. A se bate in parte = a se lupta intre ei fara k nimeni sa iasa invingator. A se bate pentru (sau dupa) ceva = a dori foarte mult ceva ai placea foarte mult un lucru. A se bate cu moartea = a fi in agonie. (Parca) se bat calicii (sau lupii nebunii) la (ori in) gura cuiva se spune despre cineva foarte infometat care maninca mult shi cu lacomie sau despre cineva care vorbeshte repede. A se bate singur sau de capul sau = ashi indrepta comportamentul. A se bate cap in cap = a fi in opozitzie in contradictzie; a nu se potrivi. A se bate de musca v. musca. A se bate k orbii (la tirguri) v. orb. A se bate k orbetzii v. orbetz. ◆ (despre oameni) A se masura a se intrece in lupta. Sa ne batem in lupta dreapta. 7 tr. A invinge un adversar intrun joc intrun concurs (sportiv). Ma batut la shah. ◇ Expr. A bate toate recordurile v. record. 8 tr. (despre incaltzaminte ham sha etc.; compl. indica oameni sau animale) A freca a roade a produce rani. Ma bat pantofii. 9 tr. (compl. indica oameni) A pedepsi. Dumnezeu la batut pentru ceea ce a facut. ◇ (la imper.; in imprec.) Batal Dumnezeu! ◇ Expr. (glum.) Batutear norocul (sau hazul pustia) se spune pentru a exprima simpatia mirarea indignarea. Sa ma bata Dumnezeu (sau crucea Maica Precista) se spune k juramint pentru a fi crezut. Batal vina! v. vina. II tr. 1 (compl. indica substantze materii alimentare etc.) A lovi de repetate ori (intrun vas) cu ustensile speciale (de bucatarie) pentru a amesteca a freca a fragezi etc. Bate smintina pentru a face frishca. ◇ Expr. (fam.) A bate putineiul = a obtzine unt din lapte sau din smintina. A bate apa in piua (sa se aleaga unt sau untul) v. apa. A bate k intrun putinei deocheat. v. putinei. A bate in sita (shi) in covata v. sita. 2 (compl. indica metale inroshite in foc) A lovi repetat cu ciocanul sau cu barosul pentru a da o anumita forma. ◇ Expr. A bate bani = a fabrica monede de metal. A bate para in cenusha v. cenusha. A bate fierul cit e (sau pinai) cald v. fier. A bate moneda v. moneda. A bate moneda (din sau cu ceva) v. moneda. 3 A lovi de repetate ori taishul coasei cu un ciocan pentru al ascutzi. ◇ Expr. A bate pe cineva k peo coasa rea v. coasa. 4 (compl. indica cuie nituri etc.) A infige a viri in ceva prin lovituri repetate (cu ciocanul cu maiul etc.). Bat cuie in perete pentru tablouri. 5 A fixa un obiect tzintuindul in ceva. Bate capacul lazii. A batut tablourile pe perete. Coroana batuta cu diamante. ◇ Expr. A bate (cuiva) caciulan creshtet v. creshtet. A (o) bate la papuc v. papuc. Ai bate (cuiva) scindura v. scindura. A bate tzarush v. tzarush. 6 (la razboiul de tzesut) A indesa cu spata firele batelii. 7 (compl. indica cereale pastai uscate etc.) A imblati a dezghioca. Bate fasolea. ◇ Expr. A bate k la (sau in) fasole v. fasole. A bate k in papushoi v. papushoi. 8 (compl. indica plante textile) A zdrobi prin lovituri repetate (cu o bita sau cu un mai) pentru a se desprinde firele. Bat inul. 9 A lovi cu o prajina crengile unui pom fructifer pentru a face sa cada fructele. Au batut totzi nucii din livada. ◇ Expr. Ai bate (cuiva) perele v. para. 10 (compl. indica covoare paturi haine etc.) A scutura de praf (cu batatorul). 11 (compl. indica instrumente muzicale obiecte etc.) A lovi ritmic (cu mina cu ciocanele etc.) pentru a produce sunete muzicale sau ritmice. Bate toba k un adevarat maestru. Calugarul bate toaca de vecernie. ◇ Expr. (intr.) A bate clopotul de mort v. clopot. A bate darabana v. darabana. A bate in drimba v. drimba. A bate cuiva in struna (ori in struna cuiva) v. struna. A bate tamburina (pe ceva) v. tamburina. A bate toaca v. toaca. A bate toba v. toba. A bate toba (la urechea) surdului v. toba. Ai bate (cuiva) toba (sau in toba) v. toba. A bate toaca pe vatrai v. vatrai. 12 A da repetat cu un batz in apa (sau pe sub pietrele din apa) unui riu pentru a alunga peshtii din ascunzatori. 13 A batatori pamintul; ext. a lovi pamintul cu piciorul de repetate ori tropaind sau jucind. Bat pamintul tropaind (COSHB.). ◇ Expr. A bate talpa (la pamint) v. talpa. ◆ Ext. (pop.; compl. indica jocuri) A juca a dansa cu patos. [Polca] o bateam virtos cind eram mic (ALECS.). 14 (compl. indica obiecte materiale etc.) A izbi repetat cu un instrument in diferite scopuri. Bate doagele butoiului. ◇ Exp. A ajunge sa bata bushtenii v. bushtean. A bate shaua (k) sa (se) priceapa (sau intzeleaga) iapa (ori calul) v. sha. 15 (compl. indica substantze materii etc.) A indesa prin apasari repetate (intrun recipient). Bate tutunul in pipa cu degetul. ◇ Expr. A bate in (sau sub) tipar v. tipar. 16 A azvirli mingea la distantza lovindo; ext. a se juca cu mingea. Toata ziua bate mingea pe strada. 17 A amesteca cartzile de joc; a juca mult cartzi. Ishi duce veacul numai in strainatatzi... acolo bate cartzi shi petrece (SADOV.). ◇ Expr. A bate o carte (sau cartzile) = a invinge cartea altuia cu o carte mai mare. 18 A face mereu aceeashi cale; a umbla mult pe un drum. Numai eu ramas acelashi Bat mereu acelashi drum (EMIN.). ◇ Expr. A bate cale lunga = a merge mult. A bate pasul pe loc = a nu progresa. Ai bate (cuiva) gindul (undeva) = ai merge gindul la...; a fi inclinat aplecat spre... A bate cu gindul (departe) v. gind. ◆ A umbla intruna prin... a frecventa des ceva; a cutreiera. Multe mari am trecut Multe tzari am batut (POP.). ◇ Expr. A bate prundurile (sau podurile) = a umbla de colo pina colo (fara nici un scop); a hoinari. Toata ziua bate prundurile dupa scaldat (CR.). A bate cimpii = a) a vorbi vrute shi nevrute; a aiuri; b) a ocoli un subiect care nu convine sa fie discutat. A bate bambura v. bambura. A bate ceamburul v. ceambur. A bate drumul (ori drumurile) v. drum. A bate laturile v. latura. A bate maidanul (sau maidanele) v. maidan. A bate marginile v. margine. A bate strazile v. strada. III intr. 1 (despre oameni; urmat de determ. introduse prin prep. „in” sau „la”) A lovi in ceva (cu degetele pumnii etc.) facind zgomot pentru a fi auzit pentru a atrage atentzia etc.; a ciocani (cu putere). Incepu sa bata cu pumnii in usha. ◇ Expr. A bate la usha cuiva = a veni la cineva pentru ai cere ajutor material. A bate in crila v. crila. A bate din pinteni (de bucurie) v. pinten. A bate la toate portzile (sau la portzile cuiva) v. poarta. A bate la usha v. usha. A bate pe la ushile oamenilor v. usha. ◇ Fig. Iarna bate la usha. 2 (despre oameni; cu determ. introduse prin prep. „cu” sau „in”) A lovi tare in ceva pentru ashi arata minia nerabdarea sau pentru a intimida a amenintza pe cineva. Nerabdator bate cu picioarele in usha pentru a i se deschide mai repede. Izbucneshte cu furie batind cu pumnii in masa. 3 (despre oameni; cu determ. introduse prin prep. „din” sau „in”) A lovi in ceva cu o parte a corpului; a face cu miinile picioarele etc. o mishcare relativ regulata (lovind in ceva). Bateau din calciie k sa se incalzeasca. ◇ Expr. A bate din (sau in) palme = a) a lovi palmele pentru ashi manifesta un sentiment de bucurie de aprobare; a aplauda; b) a lovi palmele pentru a chema pe cineva. A bate in pumni = a lovi un pumn de altul pentru a face in ciuda cuiva. A bate din picioare = a tropai. A bate din gura = a vorbi in zadar. (tr.) A bate matanii = a ingenunchea shi a atinge fruntea cu pamintul de mai multe ori la rind in semn de cucernicie sau de pocaintza. A bate tactul = a) a lovi (ushor) un obiect cu mina piciorul etc. sau a imita lovirea lui in ritmul unei bucatzi muzicale sau al unui vers; b) a marca prin mishcari regulate (cu mina piciorul sau bagheta) fiecare tact al unei bucatzi muzicale. A bate in (sau intrun) lemn = a face gestul lovirii cu degetul a unui obiect din lemn pentru a impiedica producerea unui necaz a unei boli a unui ghinion sau pentru a mentzine o situatzie favorabila un cishtig o stare buna de sanatate. A bate in (sau din) buze v. buza. Ashi bate limba(n gura) de pomana v. limba. A bate masura v. masura. A bate (in) orb (la mashina de scris la computer) v. orb. Batind (sau cit ai bate) din (sau in) palme v. palma. A bate din picior v. picior. A bate din pinteni v. pinten. ◆ (despre pasari; cu determ. „din aripi”) A face mishcarea de zbor lovind aerul cu aripile. Au prins a bate din aripi cocoshii (SADOV.). ◆ (despre ciini; cu determ. „din coada”) A da din coada. [Catzeaua] se lipi de pamint schelalaind apoi prinde a bate din coada (SADOV.). 4 (despre organe sau partzi ale corpului) A avea pulsatzii ritmice; a palpita a pulsa a zvicni (in mod normal sau din cauza unei emotzii a unei boli). De frica inima incepu sai bata cu putere. ◇ (refl.) Mi se bate timpla dreapta. ◇ Expr. A i se bate limban gura (k calicii la pomana) v. limba. 5 (despre ciini) A latra (scurt shi la intervale egale). Cind se apropie lupii de stina ciinii incep sa bata. IV intr. 1 (despre vint) A sufla. A inceput sa bata crivatzul. ◇ Expr. Slab del bate vintul v. slab. Ai bate (cuiva) vintul in traista v. traista. Ai bate vintul in buzunar(e) v. vint. A vedea dincotro bate vintul v. vint. Al bate vintul (pe cineva) v. vint. 2 (despre ploaie grindina bruma) A cadea (lovind stricind) peste semanaturi livezi etc. Batind grindina toata recolta este compromisa. ◇ Expr. A fi batut de bruma v. bruma. 3 (despre ape valuri etc.) A se lovi a se izbi de maluri diguri etc. Valurile bat zidurile cetatzii. 4 (despre ashtri) Ashi trimite razele pina la...; a se reflecta in...; spec. (despre soare) a incalzi puternic. Peste albele izvoare Luna bate printre ramuri (EMIN.). La amiaza soarele bate puternic. ◇ (tr.) Ma bate soarele in ochi. 5 (despre arme de foc) A trage a trimite proiectilul pina la o anumita distantza pina intrun anumit punct. Aceasta pushca bate departe. ◆ (inv.) A bombarda. Batea partea de sus a cetatzii cu zece tunuri (BALC.). 6 (despre culori; urmat de determ. introduse prin prep. „in”) A se apropia de... a da in... a avea o nuantza de... Avea un splendid par negru care batea in albastru. ◇ Expr. A bate in argintzel v. argintzel. V intr. 1 (despre instrumente muzicale clopote ceasornice etc.) A emite sunete muzicale sau ritmice (care au o anumita semnificatzie). Se aud clopotele cum bat. Orologiul a batut de cinci ori. ◇ (tr.) SanMarc sinistru miezul noptzii bate (EMIN.). 2 (inv.; despre telegraf) A emite tzacanitul prin care se transmit mesajele telegrafice. ◇ Expr. (tr.) A bate o telegrama (sau o depesha) = a transmite o telegrama. VI intr. 1 (adesea determ. prin „cu vorba”) A face aluzie critica (la ceva sau la cineva); a aduce vorba. Ei! Acu intzeleg eu unde bate vorba lui! (CAR.). ◇ Expr. A bate un apropo (sau apropouri) v. apropo. A bate (cuiva) pontul v. pont. 2 Expr. Ashi bate joc de cineva (sau de ceva) = a) a lua in ris; a trata superficial ceva sau pe cineva; b) a intretzine raporturi sexuale prin inshelatorie sau (mai ales) cu fortza; a necinsti a viola pe cineva; c) a profana a pingari ceva. 3 Expr. A bate in retragere = a) a se replia a se retrage din lupta; b) fig. a renuntza sa mai sustzina ceva cu aceeashi tarie; a retracta cele spuse mai inainte; a ceda a o lasa mai moale. 4 Expr. (inv.; fam.) A bate cu cineva = a avea simpatie pentru cineva. • prez.ind. bat. /lat. batt(u)ĕre.

BÁTE bat vb. III. I. 1. Tranz. shi refl. A (se) lovi a (se) izbi repetat shi violent (cu palma cu pumnul cu batzul cu biciul etc.) A bate peste obraji peste gura peste picioare. A bate la palma la talpi la spate. A bate in cap. ◊ Expr. (Tranz.) A fi batut in cap = a fi indobitocit de loviturile primite in cap. Batut in cap = prost nebun tzicnit. (Refl.) A se bate cu pumnii in piept = a se mandri a se fuduli; a face caz de ceva. ♦ Tranz. A atinge a lovi ushor cu palma umarul mana sau spatele cuiva spre a atrage atentzia al reconforta sau ai arata bunavointza; a lovi in acelashi fel o parte a corpului unui animal spre al linishti sau al mangaia. ◊ Expr. A bate pe cineva la cap sau a bate capul cuiva = a cicali a plictisi pe cineva cu vorba. (Refl. recipr.) A se bate pe burta cu cineva = a fi intro intimitate familiara cu cineva. A bate palma (sau arg. laba) cu cineva = a da mana cu cineva; p. ext. a incheia cu cineva o tranzactzie dand mana cu el in semn de invoiala. 2. Tranz. A invinge un adversar intrun joc la un concurs (sportiv); a birui un dushman in lupta in razboi. ◊ Expr. A bate un record (sportiv) = a depashi un record (sportiv). ♦ Refl. A se lupta a se razboi. ◊ Loc. vb. (Refl. recipr.) A se bate in duel = a se duela. ◊ Expr. A se bate cap in cap = a fi in opozitzie in contradictzie a nu se potrivi. Se bate ziua cu noaptea = se lumineaza de ziua sau amurgeshte. 3. Tranz. A lovi a izbi repetat (cu un instrument potrivit) un obiect un material etc. in diverse scopuri. Gospodina bate covoarele. Bate fierul panai cald. ◊ Loc. vb. (Fam.) A bate la mashina = a dactilografia. A bate la ochi = a frapa (1). ◊ Expr. A bate bani = a fabrica monede de metal. A bate moneda = a) a fabrica monede de metal; b) a insista asupra erorii cuiva in defavoarea lui. A bate toba = a spune peste tot un secret (intim) incredintzat de cineva. A bate o carte = a juca o carte de joc. A bate tactul (sau masura) = a lovi (ushor) un obiect cu mana sau a imita lovirea lui in ritmul unei bucatzi muzicale sau al unui vers. A bate mult drum (sau multa cale) = a parcurge o distantza lunga. A bate podurile = a vagabonda. A bate (pasul) pe loc = a nu realiza nici un progres intro actziune a nu inainta intro problema. A bate campii = a spune cu totul altceva decat ceea ce se discuta a divaga a vorbi aiurea. ♦ A fixa un obiect tzintuindul de ceva. A batut tablourile pe peretzi. Batuse capacul lazii in cuie. ♦ A freca invartind shi lovind de peretzii unui vas. Batem albushurile pana se fac spuma. Bate untul in putinei. ♦ A freca a apasa producand bashici rani sau bataturi. Ma bate un pantof. ♦ (La razboiul de tzesut) A presa cu spata firele din bateala. II. Intranz. 1. A izbi in ceva facand zgomot; a ciocani (la poarta la usha la fereastra). Valurile bat de zidurile cetatzii. Cine bate oare la fereastra mea? ◊ Expr. A bate la usha cuiva = a veni la cineva spre ai cere un ajutor material. A bate din picioare = a tropai. A bate din (sau in) palme = a aplauda. A bate din gura degeaba (sau in vant) = a vorbi in zadar a trancani. 2. A face o mishcare (relativ regulata). ◊ Expr. A bate din aripi = (despre pasari) a face mishcarea de zbor lovind aerul cu aripile. A bate matanii = a ingenunchea shi a atinge fruntea cu pamantul de mai multe ori la rand in semn de pocaintza sau de cucernicie. ♦ (Despre organe sau partzi ale corpului omenesc) A avea pulsatzii ritmice; a palpita a zvacni. Ii bate inima de frica. Imi bat tamplele. ◊ Refl. Mi se bate ochiul drept. ♦ (Despre un motor sau un organ de motor) A functziona dereglat scotzand zgomote anormale. 3. (Despre arme de foc) A trage a trimite proiectilul pana la o anumita distantza pana intrun anumit punct. O pushca veche care nu mai batea decat la 100 de pashi. ♦ (Inv.) A bombarda. ♦ (Reg.; despre caini) A latra. ♦ Intranz. shi tranz. (Despre ashtri) A atinge (ceva) cu razele. Punetzi palaria sa nu te bata soarele la cap. ♦ (Despre ape) A se izbi (de maluri etc.). 4. A face aluzie critica la ceva. Bate in ciocoi. ◊ Expr. Ashi bate joc de cineva (sau de ceva) = a) a lua in deradere pe cineva; b) a necinsti a viola o fata o femeie. 5. (Despre vant) A sufla. 6. (Despre ploaie grindina bruma) A cadea (lovind) peste semanaturi livezi etc. 7. (In expr.) A bate in retragere = a) a se retrage din lupta; b) a retracta cele spuse mai inainte. 8. (Despre culori) A se apropia de... a avea o nuantza de... Bate in albastru. III. Intranz. shi tranz. A emite zgomote ritmice care indica ceva. ♦ (Inv.; despre telegraf) A emite tzacanitul prin care se transmit mesajele telegrafice. ◊ Expr. (Tranz.) A bate o telegrama (sau o depesha) = a da a transmite o telegrama. ♦ (Despre un clopot un ceasornic despre toaca etc.) A emite sunete ritmice cu o anumita semnificatzie. Lat. batt(u)ere.

BÁTE bat vb. III. I. Tranz. 1. A lovi un om sau un animal (cu palma cu biciul cu varga etc.) in scopul de al pedepsi sau de al constringe la o actziune. Nuntashii au sarit la dinsul shi au inceput sal bata shi sal bata dei mergea colbul. SBIERA P. 289. Motzoc i saruta mina asemenea cinelui care in loc sa mushte linge mina carel bate. NEGRUZZI S. I 141. Ortomane Hotzomane Batetzi negrul Pe dentregul SHi te du shi fugi de mine. ALECSANDRI P. P. 11. ◊ (Fig.) Bate shaua sa priceapa iapa (= da cuiva sa intzeleaga ceva fara sa i se adreseze direct). ◊ Absol. A ieshit Bujor in tzara Bate prada nu omoara. Pe ciocoi i bagan fiara. ALECSANDRI P. P. 156. ◊ Expr. A bate mar (sau k marul) v. mar. Il bat dei merg (sau sai mearga) fulgii v. fulg. Il bal dei iese (sau sai iasa) untul v. unt. A bate la stroi v. stroi. A bate gros v. gros. A bate la talpi = a lovi pe cineva peste talpi (pedeapsa obishnuita in regimurile trecute). A bate la palma = a lovi peste palma (pedeapsa obishnuita in shcoala din trecut). Domnishoara Victoria... va batea la palma. PAS Z. I 111. (Glumetz; Mold.) Pui de bate = bataie strashnica. Ramiind fara tovarashi de isprava shi mai dindumi shi parintele Isaia un pui de bate asha din senin chihaiam pe mama... k doar ma da shi pe mine la catihet. CREANGA A. 80. Ashi bate capul (sau rar firea) cu (sau pentru sau de) ceva = a se gindi mult la ceva ashi framinta mintea a chibzui fel shi chip a se ocupa mult cu ceva a se interesa mult de ceva ai pasa de ceva. Numi bat capul ceor gindi vecinii. BENIUC V. 9. Intii voia sa faca o mustrare duducai noastre dar pe urma... nu shia mai batut capul cu asta. SADOVEANU N. F. 86. SHi cind propria ta viatza singur no shtii pe de rost O sashi bata altzii capul so patrunsa cum a fost? EMINESCU O. I 134. A bate capul cuiva sau a bate pe cineva la cap = a sta de capul cuiva a se tzine staruitor de cineva a nui da pace al ametzi al toca la cap. Anghelina stinge lampa... Destul ai stat treaza cit nea batut capul cu poveshtile acel cioban de la Pastraveni. SADOVEANU N. F. 24. De multa vreme Joe umbla dupa Junona batindui capul shi spunindui k moare de dragoste pentru dinsa. ISPIRESCU U. 11. Al bate (pe cineva) gindul (sau mintea) sau (refl.) a se bate cu mintea (sau cu gindul sau cu gindurile) = a fi preocupat de ceva a fi obsedat de un gind (carel indeamna sa faca ceva). Turcalete se batea cu mintea unde sashi ascunsa el procleta lui de avere. GALACTION O. I 293. De altfel ma bate gindul so cumpar mai bine eu. REBREANU R. I 145. Drumetz batut de ginduri multe. Ne lashi atit de greu pe noi... GOGA P.16. Pururea sa bate cu gindurile ziua shi noaptea cum ar face o corabie. DRAGHICI R. 142. Pe mine ma bate gindul sa las cringul Sa iau cimpul. TEODORESCU P. P. 289. Ai bate (cuiva) gindul (undeva) = a fi inclinat aplecat spre... ai merge gindul la... Sa incercat de citeva ori sa afle cam incotro iar bate gindul fetei. VLAHUTZA O. A. 348. Al bate (pe cineva) grija = a fi nelinishtit sau muncit de o grija a fi ingrijorat. Cind mar bate numai atita grija mai femeie ce miar fi? Dar eu ma lupt cu gindul cum sai port de cheltuiala [baiatului la shcoala]. CREANGA A. 120. Ashi bate gura degeaba (sau in vint) sau (rar) ashi bate limba = a vorbi in zadar fara nici un rezultat. Ashi bate picioarele = a umbla mult a osteni umblind. Sa nushi mai bata picioarele de pomana pe la curte. REBREANU R. I 191. De nar fi shi unul k mine pe acolo degeaba va mai batetzi picioarele ducinduva [dupa fata]. CREANGA P. 246. Ashi bate joc de cineva (sau de ceva) = a) a face pe cineva (sau ceva) de ris de ocara a ride de cineva (sau de ceva) a batjocori. Cinea vrut sashi bata joc de tine? DUMITRIU B. F. 100; b) (cu privire la o femeie) a necinsti a viola. ◊ Fig. (in imprecatzii mai ales glumetze) Batate norocul! ▭ Sa vezi cum prinde mutul limba... Batal cucu sal bata! SADOVEANU N. F. 104. Ei dapoi leam mai uitat batale de poveshti. VLAHUTZA O. A. 49S. Batate pirdalnicu sa te bata!... SHezi binishor! ALECSANDRI T. I 110. Batema doamne sa zac intro gradina cu mac Cu mindra pe dupa cap JARNÍKBIRSEANU D. 382. ♦ Refl. (In expr.) A se bate cu pumnii in (sau peste) cap= ashi da lovituri peste cap in semn de suparare mare de desperare. O data incep ele a se boci inabushit shi a se bate cu pumnii peste cap. CREANGA P. 174. A se bate cu pumnii in piept = a) ashi da lovituri in piept in semn de pocaintza sau de suparare. Imparateasa... incepu a suspina shi a plinge batinduse cu pumnii in pept shi smulgindushi shi parui de suparare. RETEGANUL P. II 29; b) a se fuduli a se ingimfa a se lauda. A se bate cu mina (sau cu palma) peste gura= a se lovi peste gura k pedeapsa pentru scaparea unor vorbe nesocotite sau in fatza unei intimplari neashteptate sau ingrozitoare. Nu mai face shi tu atita vorba k fariseul cel fatzarnic. Batete mai bine cu mina peste gura. CREANGA A. 17. ♦ (Ideea de pedeapsa dispare; cu privire la oameni urmat de determinarea «pe umar») A lovi ushor peste umar spre ai arata bunavointza/incredere etc.; (cu privire la un animal urmat de determinari care indica o parte a corpului) al lovi ushor spre al mingiia. Cineva i batea [pe cai] cu palma pe git. DUMITRIU B. F. 59. Tata ia strins ciobanului mina shi la batut cu dragoste pe umar. SADOVEANU N. F. 13. Ashteptind sami aduca o cafea ma pomenesc batut pe umar cu multa discretzie. CARAGIALE M. 61. La batut... cu mina pe umar zicindui Moshule sa shtii k de azi inainte eshti omul meu. CREANGA A. 20. ◊ Expr. A bate palma (sau glumetz laba) cu cineva = a da mina cu cineva; a ajunge la o intzelegere a se invoi ashi da asentimentul pentru o conventzie stabilita. Uncheshul Haralambie... dupa ce a batut palma cu tinichigiul... sa coborit din cerdac shi sa dus. SADOVEANU N. F. 183. Poftesc sa vii aicea sa batzi cu mine laba shi sa ne impacam. SADOVEANU P. M. 305. 2. A izbi (pe cineva de ceva). La batut cu capul de peretzi. ◊ Intranz. (in expr.) A bate la ochi (mai rar la urechi sau la auz) = a izbi vederea (sau auzul) cuiva trezindui luareaaminte interesul sau banuiala. Ishi puneau intrebari furishe avind grija sa se desparta k sa nu fie cirdul prea mare shi sa bata la ochi. PAS L. I 123. [Lipsurile] bateau prea tare la ochi k sa nu le fi putut indata constata. ODOBESCU S. II 395. Infiintzase o societate secreta cu numele Eterie (tovarashie) nume modest care nu batea la auz. GHICA S. 94. A bate la cap = (despre o soba sau o mashina de calcat) a provoca dureri de cap (prin difuzare de caldura sau prin degajare de gaze). 3. (Despre incaltzaminte ham sha etc.) A freca a roade a produce rani. Ma bat pantofii. II. 1. Refl. reciproc. A se lua la bataie a se incaiera a se lupta. Se pusera a se bate in sabii shi se taiara de curgea singele vale. RETEGANUL P. V 31. Am fugit... de frica unei cete de turci care se batuse chiar atunci cu volintirii la Secul. CREANGA A. 20. FatFrumos ishi lua ziuabuna de la parintzi k sa se duca sa se bata el singur cu oshtile imparatului. EMINESCU N. 5. Pentro fata cit o ceapa Stau feciorii sa se bata. JARNÍKBIRSEANU D. 434. ◊ Expr. Se bat calicii (sau lupii sau nebunii) la (sau in) gura cuiva v. gura. A se bate cu moartea = a fi in agonie. A vazut o cioara batinduse cu moartea. RETEGANUL P. II 66. (Fig.) Cind se bate ziua cu noaptea = pe inserate in amurg cind se ingina ziua cu noaptea. (Refl.) A se bate dupa ceva = a dori foarte mult un lucru ai placea foarte mult ceva. ◊ Refl. A se lupta cu arme a purta razboi. Eu omul negru am fost mai apoi Trimis sa ma bat intrun mare razboi. Mam batut pentru k de acum niciodata Popoarele lumii sa nu se mai bata. DESLIU G. 43. Sau sculat sub cirmuirea rusului o suta de noroade shi se bat o suta de noroade ma Ghitza Lungu pentru dreptatea ceau dobindit. SADOVEANU M. C. 160. ◊ Tranz. (Cu complementul «razboi») Undei cetatea mai tare acolo bate dracul razboi mai puternic. CREANGA P. 236. 2. Tranz. (Cu privire la un dushman o tzara etc.) A invinge a birui a infringe. Atuncea noroadele mongolilor... cutreierau pamintul shi bateau imparatziile. SADOVEANU D. P. 75. ◊ Expr. A se da batut = a se lasa convins (intro discutzie etc.); a ceda. ♦ (La jocul de cartzi in sport sau. intro discutzie) A cishtiga partida (de joc) a ramine invingator. Lam batut de doua ori la shah. ♦ A pretzui mai mult decit altul a fi superior cuiva a intrece. O capra buna bate la lapte o vaca rea. III 1. Tranz. A lovi de mai multe ori un lucru cu altul (mai ales cu o unealta) pentru a scoate sau a prelucra ceva: a) lovi intruna cu ustensile speciale de bucatarie ouale spre a le amesteca bine laptele sau smintina spre a alege untul. Au inceput a bate laptele pana ce sa ales untul. DRAGHICI R. 140. ◊ Expr. A bate apan piua sau a bate apa sa se aleaga untul v. apa. A lovi mereu cu ciocanul sau cu barosul un metal inroshit in foc spre ai da o anumita forma. Bate fierul pinai cald. ◊ Expr. A bate bani = a fabrica monede de metal. K de mult ce eshti avut Bani de aur ai batut. ALECSANDRI P. P. 211. c) A lovi de repetate ori cu un ciocan mic taishul coasei (ashezat pe bitca) spre al ascutzi. d) (Cu privire la cuie nituri tzarushi etc.) A infige a viri prin lovituri repetate (cu ciocanul cu maiul etc.). Nuntashii ies afara cauta un par inalt il bat in mijlocul ograzii. SEVASTOS N. 331. ♦ A fixa un obiect de altul tzintuindul cu ceva. Un cerc de aur batut cu diamante. EMINESCU N. 6. Dei gasi o para frinta in toata casa sa mio batzi in frunte! ALECSANDRI T. 1557. Altzii... sa bata... potcoavele. SHEZ. II 10. e) (Folosit shi absolut) A indesa cu spata firele batelii. Am tzesut bine dada Reveca? Nu bate intro parte. Apuca spata drept de mijloc. DELAVRANCEA A. 4. Ileana Cusinzeana... cum tzesea de citeori batea cu brigla totdeauna iesheau cite doua catane imbracate shinarmate. RETEGANUL P. V 40. f) (Intrebuintzat absolut sau cu complementul «apa») A da mereu cu un batz in apa (sau pe sub pietrele din apa) unui riu spre a scormoni peshtii din ascunzatori. Baiatul intra cu plasa in girla. Batu in sus batu in jos shi peshte sa prinza citushi de cit. ISPIRESCU L. 280. Un al treilea pescar vine cu luntrea shi bate apa pina ce se sfirsheshte de strins tot navodul. I. IONESCU P. 408. g) (Cu privire la griu porumb etc.)A imblati a descoji a dezghioca; (cu privire la plantele textile) a zdrobi prin lovituri repetate (cu o bita sau cu un mai) spre a face sa se desprinda fibrele. Au pus sa se treiere cerealele shi sa bata papushoii. I. IONESCU D. 295. [Inul] il bat il curatza il melitza il perie il torc. DRAGHICI R. 78. h) A lovi cu o prajina crengile unui pom spre a face sa cada fructele. Am batut totzi merii din gradina. i) (Cu privire la un covor la o patura la o haina etc.) A scutura (de praf). Soldatul intra cu pantofii: i luase lelea Utza sai bata. D. ZAMFIRESCU R 216. j) (Cu privire la toba la toaca etc.) A produce prin lovituri ritmice sunetul caracteristic al obiectului respectiv. Punel sa bata toba la casa dregatorilor. PAS L. I 17. Talpoiul face iute o darabana... shi incepe a bate k de razboi brr... brr! CREANGA P. 310. ◊ Expr. A bate toba = a lansa shtiri a nu pastra un secret a divulga imediat cele auzite. A bate toba la urechea surdului se zice despre cei ce nu vor sa asculte ce li se spune. Ai bate (cuiva) in struna = a vorbi (cuiva) asha cum i place. Femeia a priceput slabiciunea barbatului shi totdeauna ia batut in struna. SEVASTOS N. 3. ◊ Intranz. (Cu determinari introduse prin prep «din») Veneau tobosharii shi trimbitzashii batind din tobe shi sunind din trimbitze. ISPIRESCU M. V. 42. j) (Cu privire la pamint sau arie) A batatori; p. ext. a lovi cu piciorul de repetate ori (jucind sau tropaind). Se prind de miini shi se desprind... SHi bat pamintul tropotind in tact ushor. COSHBUC P. I 57. ♦ (Cu privire la un joc) A juca cu foc. [Polca] o bateam virtos cind eram mic. ALECSANDRI T. I 93. l) A indesa (ceva) prin apasari repetate. Toader... intinse mina la carbune... shil arunca in lulea batindul cu unghia. D. ZAMFIRESCU R. 239. Bunatatea brinzei de oi atirna de la meshteshugul baciului de a prepara cashul shi de la chipul de a o bate la putina. SHEZ. VII 100. m) A lovi ceva de repetate ori cu un mai sau cu un ciocan (de exemplu carnea k sa se fragezeasca rufele muiate in apa k sa iasa din ele sapunul shi leshia etc.). Iarna toarce la fuioare... Apoi varan foc de soare Bate pinza la izvoare. ALECSANDRI T. 272. Ishi muia citeo bucata de carne batindo cu maiul. DRAGHICI R. 149. n) (Cu complementul «mingea») A azvirli mingea departe (lovindo cu ceva); p. ext. a se juca cu mingea. o) A juca mult cartzi;a amesteca cartzile de joc. Ishi duce veacul numai in strainatatzi... acolo bate cartzi shi petrece. SADOVEANU N. F. 50. ◊ Expr. (La jocul de cartzi) A bate o carte (sau cartzile) = a raspunde la cartea altuia cu o carte mai mare. Toderica... chema pre vataful shi se puse la jucat stos. Ii batu toate cartzile dea rindul. NEGRUZZI S. I 84. Tranz. (Cu privire la un drum) A face mereu aceeashi cale a umbla mult (pe un drum) a strabate. De trei noptzi aceeashi cale Bate calatorul. TOPIRCEANU S. A. 39. Numai eu ramas acelashi Bat mereu acelashi drum. EMINESCU O. I 112. Ordona sa se ridice indata mic shi mare... shi sa bata codrii k sa prinza pe fugari. NEGRUZZI SH. I 108. Nu leo mai dat pofta sa bata drumul leshului! SHEZ. VII 26. Foaie verde bob naut Lungui drumul shi batut; Nui batut de car cu boi Nici de turmele de oi Ci de ochishorii mei. JARNÍKBIRSEANU D. 200. ◊ Expr. A bate (pasul) pe loc = a face o actziune fara sa realizeze vreun progres. Productzia in tzarile lagarului imperialist bate pasul pe loc iar neinsemnata creshtere a productziei industriale in aceste tzari este legata numai de militarizarea economiei natzionale de pregatirile de razboi shi de ducerea razboaielor banditeshti de cotropire. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 12 81. ♦ (Cu privire la un loc) A frecventa des a umbla intruna prin...; a cutreiera. Astazi [ciobanii] fug noaptea de la stina shi bal satele primprejur. GALACTION O. I 65. Se inhaitase cu citziva feciori de boieri shi bateau mahalalele ziua shi noaptea. GHICA S. 40. Multe mari am trecut Multe tzari am batut. TEODORESCU P. P. 173. ◊ Expr. A bate prundurile (sau podurile) = a umbla de colo pina colo (fara nici o treaba sau vreun scop) a hoinari. Toata ziulica bate prundurile dupa scaldat. CREANGA A. 13. A bate cimpii = a vorbi intraiurea a se abate de la chestiunea discutata a ocoli un subiect care nu convine sa fie discutat. (Intranz.) A bate in retragere = a) (despre o armata) a se retrage din fatza inamicului; b) fig. a renuntza sa mai sustzina ceva cu aceeashi tarie a da indarat a retracta. 3. Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. «in» sau «la») A lovi cu degetul sau cu pumnul in usha in fereastra etc. mai ales spre a atrage atentzia celor dinauntru; a ciocani a pocani. Unul incepuse sa bata cu pumnul in geam. DUMITRIU B. F. 10. Vazindusen sat... incepu a bate pe la ushile oamenilor sal lase de mas. RETEGANUL P. I 11. Un orologiu suna noaptea jumatate. La castel in poarta oare cine bate? BOLINTINEANU O. 33. ◊ Expr. A bate pe la ushile oamenilor = a cere de pomana. ◊ Fig. Iarna bate la usha. ▭ Razboiul batea la poarta tzarii. PAS Z. I 94. (Cu elipsa determinarii) Nor mai jeli truditzii la praguri boiereshti; Ast an la fiecare din ei belshugul bate. DESLIU 49. 4. Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. «cu» aratind instrumentul shi prin prep. «in») obiectul actziunii) A lovi tare a izbi (uneori in semn de minie de nerabdare sau spre a amenintza sau intimida pe cineva). Expr. A bate cu pumnul (sau cu pumnii) in masa k manifestare a miniei. Izbucni strigind shi batind cu pumnii in masa. BART E. 285. ◊ A lovi un animal spre al indemna la mers. Calaretzii... In caii lor salbateci bat cu scarile de lemn. EMINESCU O. I 148. 5. Intranz. (Despre valurile apei) A se lovi a se izbi (de maluri etc.). Valuri roshii bateau la Salonic in port. BOUREANU S. P. 3. Numai batrinul simtzea puterea apei carei batea in glezne. SADOVEANU N. F. 27. ◊ Refl. In funduri de prapastii se bat mereu de maluri SHiroaie. ALECSANDRI P. III 298. 6. Refl. (Despre mai multe lucruri) A se lovi unul de altul. Frunza lin se bate In codrunflorit. ALECSANDRI P. I 197. ◊ Expr. A se bate cap in cap = a fi cu totul opus contradictoriu diferit; a se contrazice. Venea sa se intereseze care este adevarul in valmashagul de shtiri ce circulau shi se bateau cap in cap. REBREANU R. I 505. ◊ Tranz. Peste virfuri trece luna Codrushi bate frunza lin. EMINESCU O. I 206. (Despre fructe) A se atinge a se strivi a se batuci. 7. Refl. A se zbate a se zvircoli. Te batzi pe iarba noaptea intreaga fara sa adormi. DELAVRANCEA la TDRG. IV. Intranz. 1. (Despre arme de foc) A trage. Ofitzeri murind strigau in vaiete: Artileria... sa bata... artileria... SHi artileria prinse sa bata. CAMILAR N. I 49 ◊ Tranz. (Invechit) A bombarda. Tunurile lor bat zidiurile aiste necontenit de cinci zile. ALECSANDRI T. 1494. Batea partea de sus a cetatzii cu zece tunuri. BALCESCU O. II 113. 2. (Despre o arma de foc) A trimite proiectilul pina la...; p. ext. (despre glas sau ochi) a ajunge pina la... a atinge a cuprinde. Pushca aceasta bate departe. ▭ In toate partzile unde bate ochiul [vezi] buchete de arbori shi coltzuri de dumbrava. SADOVEANU O. A. II 186. Mirishte shi imashuri cit bate ochiul. VLAHUTZA la TDRG. ◊ (Despre plante) Cum tzie griul...? Bun cumetre bun... bate la piept. SANDUALDEA U. P. 152. 3. (Uneori determinat prin «cu vorba») A face aluzie a aduce vorba a pishca cu vorba. Atunci [imparatul] a stat shi a cugetat intzelegind unde batea al shaptelea sfetnic al sau. Batea in ce batusera shi ceilaltzi shase. SADOVEANU D. P. 125. Ei! Acu intzeleg eu unde bate vorba lui! CARAGIALE O. I 54. 4. A inclina spre... a fi aplecat spre... Mintea lui k o cumpana se clatina cind intro parte cind in alta dar tot spre inshelare batea. CONTEMPORANUL VIII 213. 5. (In expr.) A bate cu cineva = a avea simpatie pentru cineva. Mai potrivitzi unde sai gaseshti?... Numai atita ma ingrijeshte k Lulutza nu bate nicidecum cu Gulitza. ALECSANDRI T. I 176. V. Intranz. (Despre unele fenomene ale naturii) 1. (Despre vint) A sufla. Spre Creasta Ciunga Nouri salunga... Vintul cu aspre aripe reci Bate din coasta A vreme proasta. DESHLIU M. 28. Incepu sa bata ushor un vint reavan. DUMITRIU B. F. 15. Bate un vint peste ape. BENIUC V. 115. Cind anceput sa bata vintul... am scos foaia mea de cort. SAHIA N. 80. ◊ Tranz. Ma bate vintul in fatza. 2. (Despre bruma ploaie grindina) A cadea a lovi in... Ploaie marunta shi deasa de inceput de noiembrie batuse toata noaptea in geamuri shi ziduri. STANCU U.R.S.S. 36. Ploaia baten geamuri streshinile cinta. TOPIRCEANU S. A. 35 ◊ Tranz. Lunca batuta de bruma acum pare ruginita. ALECSANDRI O. 167. Codrule cu frunza lata Bruma caza nu te bata! JARNÍKBIRSEANU D. 199. ◊ Tranz. Fig. (Despre seceta) Sa shtitzi k shi in anul asta ne bate seceta. PAS L. I 8. 3. (Despre soare luna stele) A atinge ashi trimite razele pina la... a lumina; a se reflecta in... Sau lungii pe mal acolo unde batea mai tare soarele. PAS L. I 64. Peste toate bate acum soarele de dimineatza tot mai covirshitor in explozii de puzderii de aur risipind cele din urma pilcuri de negura in vagauni. SADOVEANU O. A. II 191. Soarele batea caldicel pe prispa. VLAHUTZA O. A. III 179. SHi daca stele bat in lac Adincui luminindul E k durerea mea sompac Inseninindumi gindul. EMINESCU O. I 193. Peste albele izvoare Luna bate printre ramuri. EMINESCU O. I 101. Pe aceeashi ulicioara Bate luna in fereshti Numai tu de dupa gratii Vecinie nu te mai iveshti! EMINESCU O. I 112. ◊ Tranz. Ma bate soarelen ochi. HOGASH M. N. 19. Codrul... ishi deschidea lui adincuri fatza lunei sa le bata. EMINESCU O. I 83. VI. 1. Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. «din» sau «in» indicind o parte a corpului)A lovi a mishca dintro parte a corpului. Vreo douazeci de soldatzi... bateau din calciie... sa se incalzeasca. DUMITRIU B. F. 118. ◊ (Poetic) Un greier... Ridicat in doua labe sanchinat batind din pinteni. EMINESCU O. I 87. ◊ Expr. A bate din (sau in) palme = ashi lovi palmele spre ashi manifesta un sentiment de bucurie de aprobare (v. aplauda) sau spre a chema pe cineva. Spune shi el dupa noi batind din palme: «tata vine tata!. SAHIA N. 48. Cit ai bate din palme = intro clipa pe loc imediat. Crishmaritza iute a lasat obloanele in jos a aprins luminarea shi cit ai bate din palme ni sa shi infatzoshat cu o cana mare de lut plina cu vin de Odobeshti. CREANGA A. 97. A bate in pumni = a lovi un pumn de altul spre ai face cuiva in ciuda. A bate din picior = a lovi cu piciorul in pamint k semn de amenintzare sau intimidare sau spre a arata k vrea sashi impuna vointza. Imparatul a batut din picior: Luatzil! SADOVEANU D. P. 32. Scaraoschi... minios grozav chema inaintea sa toata dracimea shi batu din picior strigind... CREANGA P. 57. A bate din picioare = (despre animale mai ales despre cai) a lovi cu picioarele in pamint de nerabdare. [Iepele] nechezau shi bateau din picioare. EMINESCU N. 20. A bate din (sau in) buze = a ramine pagubit de ceva sau inshelat in ashteptarile sale. Prepeleac a ramas batind in buze. CREANGA P. 46. ♦ (Despre pasari; determinat prin «din aripi») A lovi aerul cu aripile. Au prins a bate din aripi cucoshii. SADOVEANU F. J. 602. ◊ (Despre ciini; determinat prin «din coada») A da din coada. [Catzeaua] se lipi la pamint schelalaind apoi prinse a bate din coada. SADOVEANU O. III 357. 2. Tranz. (In expr.) A bate tactul (sau masura) = a marca prin mishcari regulate (facute cu mina cu piciorul sau cu o bagheta) fiecare tact al unei bucatzi muzicale. (Fig.) In casa tac toate. Un singur covor Ataca pe nas uvertura. SHi cartzile toatel urmeaza in cor incepe sa cinte intregul decor Ceasornicul bate masura. TOPIRCEANU M. 37. A bate matanii = a face matanii. Alaturi... o femeie batrina batea metanii. DUMITRIU B. F. 137. 3. Intranz. (Despre inima puls timple) A zvicni a palpita a pulsa (in mod normal sau din cauza unei emotzii a unei boli). Inima... incepu sai bata atit de tare incit i taia rasuflarea. DUMITRIU B. F. 47. Cum itzi batea pe git sub minami O vinishoara albastrie! TOMA V. 377. Timpla bate linishtita k o umbra viorie. EMINESCU O. I 79. Batrinul Dan pe sinui apasa a lui mina SHi simte k tot bate o inima romina. ALECSANDRI O. 209. ◊ Refl. Mi se bate inima. ♦ (Despre aparatul telegrafic) A functziona. Ei? Nu bate telegraful?... Bate; ce treaba alta are? CARAGIALE O. I 123. ♦ Tranz. (Invechit; cu privire la o telegrama etc.) A da o telegrama a transmite ceva prin telegraf. Ce sa fac?... Batem o depesha la Bucureshti... la minister la gazete. CARAGIALE O. I 126. Refl. pas. Mam dus printre poruncile stapinirii ce se bateau a telegraf. SADOVEANU N. F. 110. ◊ (Despre instrumente muzicale sau despre un clopot un ceasornic etc.) A emite sunete muzicale sau ritmice. Un clopot batu de patru ori. DUMITRIU B. F. 109. Am plecat fruntea pina ce mia ajuns barbia de ceasornic. Lam auzit deodata batind. SADOVEANU N. F. 82. Cind ma pui sa odihnesc Dobami bate sa pornesc Dobami bate de pornit Nu cata cas ostenit. JARNÍKBIRSEANU D. 302. ◊ Tranz. SanMarc sinistru miezul noptzii bate. EMINESCU O. I 202. 4. Intranz. (Despre ciini) A latra (scurt shi la intervale egale). Rasunete dulci inca vibrau cind un cine raspunse batind ascutzit de trei ori. SADOVEANU O. III 357. Daca vrei sa nu te mushte cinii shi sa te lase in pace cum i vezi k sar la tine sa te tupilezi jos la pamint shi sai lashi sa te latre cit le place fara sa te urneshti din loc; caci ei bat cit bat shi de la o vreme te parasesc shi se duc. CREANGA A. 68. Ce lup intran sat SHi cinii nu bat? (Ceatza). SADOVEANU P. C. 6. VII. Intranz. (Despre culori; urmat de determinari introduse prin prep. «in») A avea o nuantza de... a da in... Soarele de un galben batind ushor in roshu parea culcat k pentru a se odihni pe marginea orizontului. STANCU U.R.S.S. [Printre lespezi] rasarea o iarba moale k matasea... Buruiana ciudata care creshte cine shtie unde k shi copaceii aceia cu foi lungi batind intrun verdeintunecat. PAS L. I 86. 238. Parul ei lung negru care batea in albastru cazu in bucle acoperindui curba fina a gitului. BART E. 169. Capui baten aurel Ciocui baten argintzel. TEODORESCU P. P. 39. Forme gramaticale: perf. s. batui part. batut.

BÁTE bat vb. III. I. Tranz. 1. A lovi un om sau un animal in scopul de al pedepsi sau de al constrange la o actziune. ◊ Expr. Ashi bare capul cu ceva = a se gandi mult la ceva. A bate capul cuiva sau a bate pe cineva la cap = a sacai a plictisi pe cineva. Al bate (pe cineva) gandul (sau mintea) sau (refl.) a se bate cu mintea (sau cu gandul) = a fi preocupat in mod staruitor de ceva. Ashi bate gura degeaba (sau in vant) = a vorbi in zadar. Ashi bate picioarele = a umbla mult. Ashi bate joc de cineva (sau de ceva) = a batjocori; a necinsti. (Refl.) A se bate cu pumnii in (sau peste) cap = a se lovi peste cap in semn de mare suparare. A se bate cu pumnii in piept = a) a se lovi peste piept in semn de suparare sau de pocaintza; b) fig. a se mandri a se fuduli. ◊ Fig. (In imprecatzii glumetze) Batate norocul! ♦ A lovi ushor peste umar pe cineva pentru ai arata bunavointza incredere; a lovi ushor o parte a corpului unui animal spre al mangaia. ◊ Expr. A bate palma (sau laba) cu cineva = a da mana cu cineva; p. ext. a cadea la invoiala cu cineva. 2. A izbi pe cineva de ceva. ◊ Expr. (Intranz.) A bate la ochi = a atrage privirea atentzia; a fi suspect. 3. A roade producand rani. Il bat pantofii. II. 1. Refl. A se lua la bataie; a se lupta. ◊ Expr. (Fig.) Cand se bate ziua cu noaptea = pe inserate in amurg. ♦ A purta razboi. 2. Tranz. A birui a invinge un dushman o tzara etc. ◊ Expr. A se da batut = a se lasa convins; a ceda. ♦ (In sport sau la jocul de cartzi) A cashtiga partida; a invinge. III. 1. Tranz. A lovi de mai multe ori un lucru cu altul pentru diferite scopuri practice. A bate ouale. A bate coasa (pentru a o ascutzi). A bate covoarele (pentru a le curatza de praf). A bate un cui (pentru al infige in ceva). ◊ Expr. Bate fierul panai cald = actzioneaza in momentul prielnic. A bate bani = a fabrica monede de metal. A bate toba = a raspandi shtiri; a nu pastra un secret. A bate toba la urechea surdului se zice despre cei care nu vor sa asculte ce li se spune. ♦ A fixa un obiect de altul tzintuindul de ceva. Un cerc de aur batut cu diamante (EMINESCU). ♦ A indesa cu spata firele batelii. ♦ A da mereu cu un batz in apa unui rau spre a scormoni peshtii din ascunzatori. ♦ A juca cu pasiune un dans. ♦ A batatori pamantul. ♦ A azvarli mingea departe; p. ext. a se juca cu mingea. ♦ A juca mult cartzi. 2. Tranz. A umbla mult (pe un drum) a strabate. De trei noptzi aceeashi cale Bate calatorul (TOPIRCEANU). ◊ Expr. A bate (pasul) pe loc = a nu realiza nici un progres intro actziune. ♦ A frecventa des (un loc) a cutreiera. Bateau mahalalele ziua shi noaptea (GHICA). ◊ Expr. A bate campii = a vorbi aiurea fara noima. (Intranz.) A bate in retragere = a se retrage din fatza inamicului; fig. a renuntza sa mai sustzina cele afirmate; a retracta. 3. Intranz. A lovi cu degetul sau cu pumnul in usha in fereastra etc.; a ciocani a bocani. ◊ Expr. A bate pe la ushile oamenilor = a cershi. 4. Refl. A se lovi unul de altul. Frunza lin se bate In codrunflorit (ALECSANDRI). ◊ Expr. A se bate cap in cap = a fi diametral opus; a se contrazice. ♦ Intranz. shi refl. (Despre valurile apei) A se izbi (de maluri etc.). IV. Intranz. 1. (Despre arme de foc) A trage; a trimite proiectilul pana la...; p. ext. (despre glas sau ochi) a ajunge pana la... ♦ (Inv.) A bombarda. 2. A face aluzie a aduce vorba. Intzeleg eu unde bate vorba lui (CARAGIALE). 3. (Reg. in expr.) A bate cu cineva = a avea simpatie pentru cineva. V. Intranz. 1. (Despre vant) A sufla. 2. (Despre ploaie bruma grindina) A cadea. 3. (Despre ashtri) Ashi trimite razele pana la...; a lumina. Luna bate printre ramuri (EMINESCU). VI. 1. Intranz. A lovi a mishca dintro (sau cu o) parte a corpului. A bate din calcaie. ◊ Expr. A bate din (sau in) palme = a aplauda; ashi lovi palmele spre a chema pe cineva. Cat ai bate din palme = intro clipa imediat. A bate din picior = a lovi cu piciorul in pamant k intimidare sau k amenintzare. A bate cu pumnul in masa = ashi impune punctul de vedere. A bate din picioare = (despre animale) a lovi cu picioarele in pamant de nerabdare. ♦ (despre pasari determinat prin „din aripi”) A lovi aerul cu aripile. ♦ (Despre caini; determinat prin „din coada”) A da a mishca din coada. 2. Tranz. (In expr.) A bate tactul = a marca prin mishcari regulate fiecare tact al unei melodii. A bate matanii = a face matanii. 3. Intranz. shi refl. (Despre inima puls tample) A zvacni a palpita. ♦ Intranz. (Inv. despre aparatul telegrafic) A functziona. ♦ Tranz. (Inv.) A da o telegrama. ♦ Intranz. (Despre un organ de mashina) A functziona cu smucituri din cauza unei centrari imperfecte. ♦ Intranz. shi tranz. (Despre un clopot un ceasornic etc.) A emite sunete ritmice (anuntzand ceva). San Marc sinistru miezul noptzii bate (EMINESCU). 4. Intranz. (Reg. despre caini) A latra. VII. Intranz. (Despre culori) A avea o nuantza de...; a da in... Parul ei lung negru... batea in albastru (BART). Lat. batt[u]ere.

A SE BÁTE ma bat intranz. 1) A se lovi repetat (shi concomitent) unul pe altul; a se lua la bataie. * A se da batut a se lasa invins; a ceda. ~ cap in cap a se contrazice; a fi diametral opus. ~ cu pumnii in piept a) a se mandri; a se fuduli; b) a se lovi in piept in semn de suparare sau de pocaintza. 2) A se lupta cu arme; a se razboi. /<lat. batt[u]ere

A BÁTE bat 1. tranz. 1) A da lovituri (cu palma cu pumnul cu batzul cu biciul etc.) unui om sau unui animal. ~ calul sa mearga. ~ peste obraji. ◊ ~ mar a bate foarte tare (pe cineva). ~ palma cu cineva a da mana cu cineva pentru a cadea de acord intro tranzactzie. Batut in cap prost tzicnit. ~ capul cuiva (sau ~ pe cineva la cap) a cicali; a necaji intruna pe cineva. Ashi ~ capul cu ceva ashi framanta mintea. ~ la ochi a atrage atentzia; a fi suspect. Ashi ~ gura degeaba (sau in vant) a vorbi in zadar. Ashi ~ joc de cineva a necinsti pe cineva; a batjocori pe cineva. Al ~ pe cineva gandul (sau mintea) a se gandi insistent la ceva. 2) A lovi repetat un obiect un material cu un instrument in diverse scopuri (pentru al prelucra al ascutzi al infige in ceva etc.). ~ frishca. ◊ Bate fierul panai (sau cat i) cald actzioneaza pana nui tarziui. ~ bani a fabrica monede. 3) A infrange intro lupta sau intro intrecere; a birui; a invinge. 4) A lovi ushor cu palma umarul spatele cuiva pentru ai atrage atentzia sau pentru ai arata bunavointza. 5) (toba toaca etc.) A face sa rasune. * ~ toba a raspandi zvonuri; a nu pastra secret. 6) (covoare haine etc.) A curatza de praf (lovind repetat cu un batz cu batatorul etc.). 7) (suprafetze terenuri etc.) A indesa pentru a face drept shi neted; a batatori; a batuci; a tapshi. 8) A lovi k sa cada de pe copac. ~ nucile. ◊ ~ tactul (sau masura) a marca tactul unei bucatzi muzicale prin lovirea ushoara a unui obiect cu mana. ~ drumurile (sau podurile) a umbla fara rost; a hoinari; a vagabonda. ~ pasul pe loc a nu realiza nici un progres intro actziune. ~ campii a vorbi fara nici o legatura logica; a vorbi aiurea. ~ matanii a face matanii. 9) (la razboiul de tzesut) A presa cu spata firele de bateala. 2. intranz. 1) A lovi o data sau repetat in ceva (la poarta la usha etc.). ~ la fereastra. ◊ ~ la usha cuiva a veni la cineva spre ai cere ajutor material. 2) A lovi a mishca repetat o parte a corpului. ~ din picioare. ◊ ~ din palme a aplauda. Cat ai bate din palme foarte repede intro clipa. ~ din picior a) a lovi cu piciorul in pamant; b) a se rasti; a porunci. ~ din buze a ramane inshelat in ashteptarile sale. 3) (despre ploaie grindina bruma) A cadea (facand stricaciuni in agricultura). 4) (despre vant) A purta curentzii de aer; a sufla. 5) A face aluzie (critica) la ceva. 6) (despre inima puls) Ashi intensifica bataile; a se mishca neregulat (din cauza unei emotzii a unui efort sau a unei boli); a palpita; a zvacni. 7) (despre clopote ceasornice etc.) A emite sunete ritmice. 8) reg. (despre caini) A scoate sunete caracteristice speciei; a hamai; a latra. 9) (despre Soare Luna) A atrage cu razele raspandind lumina caldura. 10) (despre armele de foc) A trimite proiectilul pana intrun anumit loc. 11) (despre culori) A avea o nuantza de... /<lat. batt[u]ere

bate v. (activ) 1. a lovi de mai multe ori: el bate pe totzi; 2. a da lovituri: a bate la usha; 3. a baga a intzepeni lovind: a bate cuie pari; a bate toba a da un semnal lovind toba; fig. a bate sheaua a tzinti cu vorba a face aluziune; 4. a da un tipar sau forma (lovind cu ciocanul): a bate fierul bani; 5. a juca batand cu picioarele; a bate hora braul; 6. a batatori a strabate: am batut toate drumurile; a bate podurile a umbla fara capataiu; fig. a bate campii a aiuri; 7. a invinge pe dushmani: Mihaiu batu pe Turci; 8. a ataca a bombarda: trei zile batura cetatea BALC.; 9. a agita: ma bate cugetul (gandurile); a bate capul cuiva a nui da pace al supara cu cereri; 10. a incomoda (prin cadere continua): soarele ne batea in fatza; 11. a strica a vatama: bruma a batut rau viile; 12. a pedepsi: Dumnezeu batu pe Egipteni cu 10 plagi; (in blesteme serioase sau glumetze): batal norocul! sal bata Dumnezeu! ║ (neutru) 1. a se agita a se mishca: a sufla (vantul) a palpita (inima) a suna (ceasornicul) a latra la vanat (cainii); a bate la cap a ametzi a se sui in cap (de bauturi sau de carbuni); a bate la ochi a face mare impresiune a placea vederii; 2. a cadea cu sgomot: bate ploaia piatra; 3. a ajunge pana la a strabate: cat bate pushca; 4. a da a se apropia (de colori): bate in verde. 5. fig. (cu) a avea inclinatziune sau afectziune: Lulutza nu bate nicidecum cu Gulitza AL. ║ (reciproc) 1. a se lupta: s’a batut voiniceshte; 2. a se agita: lacul in tremur somnoros shi lin se bate EM.; fig. ashi bate capul a se framanta a cugeta adanc: ashi bate joc a rade de cineva a face ceva rau shi prost. [Lat. vulg. BATTERE = clasic BATTUERE].

1) bat batut a bate v. tr. (lat. battúere pop. battére it. báttere pv. batre fr. battre sp. batir pg. bater). Lovesc daŭ loviturĭ: a bate calu cu biciŭ. Fac sa intre lovind: a bate cuĭe parĭ. Formez lovind: a bate feru moneta. Dansez: a bate hora briu. Bataturesc umblu mult strabat: a bate drumurile vaile. Inving: aĭ bate pe dushmanĭ. Atac asediez (vechĭ): a bate o cetate. Luminez arunc lumina: ma bate soarele in fatza. Sun: ceasornicu bate treĭ ore. Amestec: a bate oŭa. Suflu: ma bate vintu. Stric vatam: bruma bate viile. Pedepsesc: bateĭ Doamne pe ceĭ raĭ. (Adeseori in blesteme serioase: batate Dumnezeŭ; saŭ in gluma: batate norocu; batal sal bata blestem maĭ mult glumetz). V. intr. Ciocanesc izbesc: a bate la usha (saŭ in) usha. Arunc lumina: bate luna pintre ramurĭ. Suflu: bate vintu. Latru: bat ciniĭ la om. Palpit: imi bate inima. Ud izbesc: bate ploaĭa grindina; riu bate’n mal. Ajung strabat: pushca bate departe. Am reflexe ma apropiĭ de: un alb care bate in galben. Am inclinatziune saŭ afectziune: cel caruĭaĭ plac lucrurile dulcĭ nu prea bate cu vinu. V. refl. Ma lupt: Romaniĭ S’au batut cu Cartaginejiĭ. Ma clatin ma agit: mi se bate inima de frica. Ma ating ma izbesc: ramurile se bat unele de altele de vint. A se bate (despre kĭ) a se impreuna p. reproducere. Bat podurile (stradele. V. pod) drumu pavaju umblu haimana. Bat masura (in muzica) o insemn. Bat toba (fig.) divulg. Bat cartzile joc in cartzĭ (Mold.). Bat shaŭa k sa priceapa ĭapa fac aluziune. Bat cimpiĭ aberez aiurez. Bat cuĭva capul importunez plictisesc cu vorba. Soba bate la cap emite acid carbonic care produce durere de cap. Bate la ochĭ atrage atentziunea (propriŭ shi fig.). Bat putineĭu fac unt. Bat mingea joc mingea. Bat berbeciĭ i juganesc. Bat in coarda cuiva vorbesc cum iĭ place luĭ. Ma bate gindu saŭ ma bat cu gindu ma gindesc sa fac. Bat din buze ramin fara cele necesare shi simt lipsa lor. Datzĭ popa pinteniĭ shi bate ĭapa cu calciĭele ajutal pe altu k sa n’ai tu la nevoie cele necesare. Imĭ bat capu cu ceva ma gindesc la ceva ma ocup adinc de ceva. Imĭ bat joc. V. joc. A bate in toba (Trans.) a vinde la mezat la licitatziune a vinde cu toba.

báte (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. bat 1 pl. bátem 2 pl. bátetzi imperf. 3 sg. bateá; conj. prez. 3 sa báta; imper. 2 sg. báte 2 pl. bátetzi; part. batút

báte vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. bat 1 pl. bátem 2 pl. bátetzi imperf. 3 sg. bateá; conj. prez. 3 sg. shi pl. báta; imper. (neg.) 2 sg. (nu) báte 2 pl. (nu) bátetzi; part. batút

bate (ind. prez. 1 pl. batem 2 pl. batetzi)

BÁTE vb. v. ajunge aspira bombarda castra colinda cutreiera dori framanta hamai jindui jugani latra nazui parcurge pofti pretinde ravni scopi steriliza strabate tinde tzinti urmari veni visa viza vantura zbate zbuciuma zvarcoli.

BÁTE vb. 1. a atinge a lovi (pop. shi fam.) a mushtrului (reg.) a meci a murseca a toroipani (fam.) a chelfani a ciomagi (fig. shi adesea glumetz sau ir.) a aghesmui a altoi a barbieri a croi a freca a imblati a mangaia a manji a netezi a peria a pieptana a scarmana a scarpina a tarnosi a tarnui (arg.) a cafti a mardi. (Cine tea ~?) 2. v. izbi. 3. v. lovi. 4. v. ciocani. 5. v. batatori. 6. a se lovi a se strivi a se zdrobi (reg.) a se meci. (Fructele sau ~.) 7. v. facalui. 8. v. roade. 9. (inv.) a semna. (~ moneda.) 10. v. birui. 11. v. izbandi. 12. v. intrece. 13. v. lupta. 14. a se intrece a se lupta a se masura. (Hai sa ne ~ in lupta dreapta.) 15. a dangani a suna (prin Ban.) a zvoni. (~ clopotul la biserica.) 16. v. palpita. 17. v. sufla. 18. a trage. (Arma ~ departe.) 19. v. pedepsi. 20. v. lumina.

bate vb. v. AJUNGE. ASPIRA. BOMBARDA. CASTRA. COLINDA. CUTREIERA. DORI. FRAMINTA. HAMAI. JINDUI JUGANI. LATRA. NAZUI. PARCURGE. POFTI. PRETINDE. RIVNI. SCOPI. STERILIZA. STRABATE. TINDE. TZINTI. URMARI. VENI. VISA. VIZA. VINTURA. ZBATE. ZBUCIUMA. ZVIRCOLI.

BATE vb. 1. a atinge a lovi (pop. shi fam.) a mushtrului (reg.) a meci a murseca a toroipani (fam.) a chelfani a ciomagi (fig. shi adesea glumetz sau ir.) a aghesmui a altoi a barbieri a freca a imblati a mingiia a minji a netezi a peria a pieptana a scarmana a scarpina a tirnosi a tirnui (arg.) cafti a mardi. 2. a (se) izbi a (se) lovi. (Se ~ de totzi peretzii; ploaia ~ in acoperish.) 3. a izbi a lovi (rar) a zupai (Transilv.) a shupi. (~ in usha cu piciorul.) 4. a bocani a ciocani a pocani (inv. shi reg.) a suna (reg.) a bontani a toca a tocani. (Cineva ~ la usha.) 5. a batatori a batuci a indesa a presa (pop.) a pisa (reg.) a dricui a tapshi a zbatuci (Transilv.) a dripi (fam.) a pisagi. (~ pamintul zapada.) 6. a se lovi a se strivi a se zdrobi (reg.) a se meci. (Fructele sau ~.) 7. a facalui a freca a slei. (~ fasolea lintea.) 8. a freca a glodi a roade. (Ma ~ pantofii.) 9. (inv.) a semna. (~ moneda.) 10. a birui a infringe a intrece a invinge (pop.) a dovedi a prididi a ramine a rapune a razbi a supara (inv. shi reg.) a supune (inv.) a dobindi a fringe a pobedi a razbate a sparge a timpi a vinci. (Ia ~ pe dushmani.) 11. a birui a cishtiga a izbindi a invinge (inv.) a vinci. (A ~ in lupta.) 12. (SPORT) a dispune a intrece a invinge. (A ~ la puncte pe adversar.) 13. (MIL.) a se lupta a se razboi (inv.) a combate a se oshti a se ragloti a voinici. (Sa ~ mult cu dushmanul.) 14. a se intrece a se lupta a se masura. (Hai sa ne ~ in lupta dreapta.) 15. a dangani a suna (prin Ban.) a zvoni. (~ clopotul la biserica.) 16. a palpita a pulsa a tacai a ticai a tresari a se zbate a zvicni (rar) a zvicii (reg.) a bicii a ticiti. (Inima ~ puternic.) 17. a sufla a trece (reg.) a vintura. (Crivatzul rece ~ peste sat.) 18. a trage. (Arma ~ departe.) 19. a pedepsi (inv.) a certa a oblici. (La ~ Dumnezeu.) 20. a luci a lumina a straluci. (Luna ~ peste ramuri.)

A bate ≠ a se opri

báte (batút út) vb. 1. A da lovituri a lovi a izbi. 2. A ciocani in usha. 3. A lovi cu ciocanul a ciocani. 4. A scoate moneda. 5. A scutura cu putere grinele a treiera. 6. A ciomagi a da cu parul. 7. A lovi cu batatorul rufele pentru a le spala. 8. A tzese. 9. A amesteca a face cartzile de joc. 10. (Inv.) A tipari. 11. A dobori a culca la pamint. 12. A incrusta a face marchetarie. 13. A strabate a merge in recunoashtere. 14. A vizita. 15. A lovi in pamint. 16. A lovi un instrument muzical de percutzie. 17. A cinta (la un instrument) a produce un sunet ritmic. 18. A latra. 19. A palpita a pulsa. 20. A tzine tactul. 21. A rani a face rau. 22. A bombarda; a agresa cu armele. 23. A atinge a ajunge la. 24. A cadea peste ceva. 25. (Despre vint) A sufla. 26. (Despre ploaie shi mai ales despre grindina) A cadea. 27. A pedepsi a da lovituri. 28. A se indrepta spre a o apuca intro anumita directzie. 29. A tinde spre a semana cu ceva. 30. A se lupta a participa la o batalie sau bataie. 31. A da lovituri cu ceva a palmui; a biciui. 32. A invinge a birui a ieshi victorios. 33. A fi mai mult a valora mai mult. 34. A se imperechea calul cu iapa. 35. (Refl.) A face oua a depune ouale. 36. Ashi bate joc a batjocori a zeflemisi a ride de cineva. Mr. bat (batire) megl. bat istr. bǫtu. Lat. battĕre din clasicul battuĕre (Diez I 59; Pushcariu 192; REW 996; CandreaDens. 144; DAR)sh cf. it. battere prov. batre fr. battre sp. batir port. bater. Multe din sensurile rom. sint romanice cf. it. batter moneta (4) batter il grano (5) batter la cassa (18) batter l’ore (18) batter la strada (13) gli batte il cuore (20) il sole batte (25). Multe din aceste intrebuintzari sint proprii shi fr. shi altor limbi romanice. In gal. din Lubián bater are acceptziile 19 („a palpita a pulsa”) shi 2 („a ciocani in usha”). Pentru lapte batut cf. lat. batuta „lac pressum” (Du Cange; Castro 175) shi fr. lait battu. Expresia ashi bate joc „a batjocori” este greu de explicat semantic cf. batjocura; apropierea de fr. s’en battre les fesses (Spitzer Dacor. IV 669) este ingenioasa dar neconvingatoare. Der. batalie s. f. (nicovala portativa) cu suf. k in tocalie tzacalie; batator adj. (care bate); batator s. n. (batz in special cel cu care se bate laptele); batatoare s. f. (lopatzica mai; melitza; perie de tipografie); batatarnic s. n. (planta Senecio crucifolius); batatori vb. (a tasa a batuci; a face bataturi); batatura s. f. (lovitura; pulsatzie batatorit; ingroshare a pielii palmelor sau talpilor; ograda; urzeala) pentru a carui formare cf. lat. med. battetura „bataie” (Bull Du Cange V 105); bataush s. m. (persoana careia i place sa se bata; scandalagiu); bateala s. f. (urzeala; lopatzica la razboiul de tzesut; titirez de moara); batelishte s. f. (rar teren plan; loc expus); batishte s. f. (ograda); batuci vb. (a tasa pamintul; a face bataturi); batuceala s. f. (actziunea de a batuci); batucel s. m. (musca de cal); batuta s. f. (joc popular tipic); batalau s. n. shi m. (mai; servitoare a spalatoreselor; barbat afemeiat desfrinat) der. cu suf. lau k fatalau „hermafrodit” de la fata sdrangalau „amorez” pularau „barbat desfrinat cu inclinatzii de priapism”. Este utila prin urmare explicatzia data de Diez Gramm. I 128 bazata pe gr. βάταλος (cf. impotriva Cihac II 124). Sensul de „afemeiat” pare a proveni de la acela de „servitoare a spalatoreselor” considerata aici k simbol priapic; shi poate shi de la sensul 35 al vb. a bate uz cu totul explicabil in lumina sensului 20 shi care Giuglea Dacor. III 618 il considera in mod inutil inca pentru gr. βατεύω.

báte bat vb. tranz. 1. A latra (Apsha de Jos). 2. A impushca a trage cu artileria grea (Biserica Alba): „Batea tunu’ acolo”. Lat. batt(u)ere (DEX MDA).

AEQUA PULSAT PEDE (lat.) bate deopotriva cu piciorul Horatziu „Ode” I 4 13: „Pallida mors aequa pulsat pede pauperum tabernas regumque turres” („Moartea palida bate cu piciorul deopotriva la colibele saracilor shi la palatele regeshti”). Anticii ishi anuntzau sosirea batand cu piciorul in usha.

A se bate cu morile de vint De trei veacuri shi jumatate sint cunoscute aventurile lui Don Quijote eroul celebrului scriitor spaniol Cervantes. Intre alte ispravi din timpul peregrinarilor sale faimosul „cavaler” a pornit sa se lupte cu nishte mori de vint care in inchipuirea lui infierbintata le luase drept adversari. De atunci a te bate cu morile de vint inseamna a te lupta cu naluci cu himere. „Sa ai… o victorie care satzi dea toate satisfactziile nu sa te batzi cu morile de vint k un zevzec…” (Cezar Petrescu Intunecare). LIT.

Battezmoi plutôt et me laissez rire (fr. „Mai bine batema dar lasama sa rid”) Replica din Burghezul gentilom de Molière (act. III sc. 2). O spune servitoarea Nicolle stapinului ei domnul Jourdain care nui dadea voie sa rida. Cuvintele acestea au ramas k un elogiu adus umorului atit de necesar oamenilor incit in viatza k shi in piesa lui Molière nu renuntza la ris chiar cu riscul unei mustrari. LIT.

a ashtepta sa vada dincotro bate vantul expr. a fi prudent a sta in expectativa

A BATE a afana a altoi a apreta a aranja a arde a atinge a bate (pe cineva) k la fasole a bate (pe cineva) sai mearga fulgii a bate mar a baga in fabrica de pumni a beli a blagoslovi a buchisi a buli a bumbaci a cafti a cardi a captushi a ciuguli a cocosha in bataie a cotonogi a cujbi a da dreptul de barosan a se da la cineva a da nana a demola a desfiintza a desfrunzi a dichisi a dili a face afish / arshice / bumbac / ciulama / covor / farash / ghem / harachiri / harceaparcea / nod de cravata a face cuiva onoarea a face pastrama / piftie / praf (shi pulbere) a face primire a face (cuiva) spinarea burduf a face surcele ai frange (cuiva) oasele ai freca ridichea (cuiva) a fute a garnisi a ghidona a incinge a inflori a infrumusetza a insemna a inshuruba a intoarce (pe cineva) pe partea cealalta a invinetzi mutra / spinarea cuiva a jupui de viu a lacui a lamuri ai lua (cuiva) grosimea a lua in fabrica / in shuturi a lua la bulane (pe cineva) a lua (pe cineva) la cherestea / la incins / la poceala ai lua (cuiva) vopseaua a machia a mardi a mangaia a mitralia a muia oasele cuiva a nashi a ofili a otanji a paradi a pardosi a parui a parli a peria ai petici (cuiva) cojocul a pisa a prelucra a protzapi a pumni a pune in gips / in proba (pe cineva) a pune (cuiva) lacatul a pune toroipanul (pe cineva) a rashcheta a rupe a scarmana a scarpina a scutura cojocul (cuiva) a smardi a sminti (pe cineva) in bataie a snopi a sparge a sparge la nas a stalci in bataie a shifona a tatua a tarbaci a tencui a toca a trage (cuiva) un frecush / o mama de bataie / un toc de bataie a trosni a umfla a umple de borsh (pe cineva) a unge bine (pe cineva) a usca in bataie a vastui a vatui a vari in fabrica (pe cineva) a zapaci (pe cineva) in bataie.

a bate apa in piua expr. a vorbi mult shi prost.

a bate campii expr. 1. a vorbi in afara subiectului. 2. a vorbi fara shir.

a bate darabana expr. a bate ritmic cu degetele intrun obiect de nerabdare.

a bate din buze expr. (intl.) a informa politzia.

a bate halvitza expr. (pop.) 1. a fi nemancat. 2. a manca rar.

a bate la cap expr. a sacai a tracasa.

a bate la ochi expr. a fi suspect / dubios; a atrage atentzia.

a bate laba / palma expr. a cadea la invoiala.

a bate mar expr. a bate foarte rau.

a bate pe cineva k la fasole expr. a bate (pe cineva) foarte tare.

a bate sai mearga fulgii expr. v. a bate mar

a bate strazile expr. a hoinari a vagabonda.

a bate tamtamul expr. a dezvalui lumii intregi un secret; a barfi.

a bate toaca expr. 1. (intl.) a informa politzia. 2. a divulga un secret; a populariza excesiv o chestiune.

a bate toba expr. 1. a tushi foarte zgomotos. 2. v. a bate toaca

a bate un cui expr. (glum.) a fuma o tzigara.

a bate untul expr. (er.) a avea un contact sexual.

a o bate in cap expr. 1. a pierde vremea a trandavi. 2. (vulg. d. barbatzi) a se masturba.

a se bate k chiorii / k orbetzii expr. a se bate violent; a se incaiera.

a se bate calicii la gura cuiva expr. a manca foarte repede.

a se bate cu caramida in piept expr. 1. a se lauda. 2. a manca foarte repede.

a se bate pe burta (cu cineva) expr. a fi in relatzii familiare (cu cineva).

a se bate pe burta cu toata lumea expr. a fi exagerat de sociabil.

a se da dupa cum bate vantul expr. (peior.) a fi oportunist.

a shti dincotro bate vantul expr. a intui corect elementele care pot influentza evolutzia unui eveniment.

a vedea dincotro bate vantul expr. a intui evolutzia evenimentelor.

ai bate (cuiva) pontul expr. a face o aluzie (cuiva).

ashi bate taraba de cineva expr. ashi bate joc de cineva a lua peste picior pe cineva.

batut in cap expr. prost tampit.

dute batetzi coasa! expr. (adol. iron.) pleaca! fugi!

dupa cum bate vantul expr. in functzie de context / de conjunctura.

gura bate curul prov. (vulg.) vorbele spuse in pripa atrag dupa sine regrete repercusiuni etc.

satzi batzi copiii / copiii cu basca / copiii cu ziarul ud / copiii shi nevasta expr. folosita k hiperbola intro descriere