13 definitzii pentru palpita

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

PALPITÁ palpít vb. I. Intranz. 1. (Despre inima) A bate mai puternic mai rapid decat e normal sau a bate in mod neregulat din cauza unei emotzii a unui efort a unei boli; a zvacni. ♦ (Despre oameni) A fi stapanit de o emotzie puternica a fi tulburat; a tremura. 2. P. anal. A se mishca ritmic a se legana; a tremura a fremata; a sclipi ushor shi intermitent a licari a palpai. 3. Fig. A se manifesta cu putere a trai intens; a fremata a pulsa a vibra. Din fr. palpiter it. palpitare.

PALPITÁ palpít vb. I. Intranz. 1. (Despre inima) A bate mai puternic mai rapid decat e normal sau a bate in mod neregulat din cauza unei emotzii a unui efort a unei boli; a zvacni. ♦ (Despre oameni) A fi stapanit de o emotzie puternica a fi tulburat; a tremura. 2. P. anal. A se mishca ritmic a se legana; a tremura a fremata; a sclipi ushor shi intermitent a licari a palpai. 3. Fig. A se manifesta cu putere a trai intens; a fremata a pulsa a vibra. Din fr. palpiter it. palpitare.

palpita vi [At: CALENDARIU (1794) 36/38 / Pzi: ~it shi ~tez / E: fr palpiter] 12 (D. inima) A bate (mai puternic decat e normal sau) neregulat din cauza unei emotzii a unui efort sau a unei boli Si: a zvacni. 3 (D. oameni) A fi stapanit de o emotzie puternica. 4 (Pan) A se legana. 5 (Pan) A tremura. 6 (Pan) A licari. 7 (Fig) A se manifesta cu putere. 8 (Fig) A vibra.

PALPITÁ palpít vb. I. Intranz. 1. (Despre inima) A bate mai tare shi mai repede decit e normal din cauza unei emotzii; a bate a zvicni. Un geam e spart shi vintul Perdeaua cind agita itzi pare canauntru O inima palpita. MACEDONSKI O. I 19. ♦ (Despre oameni) A fi stapinit de emotzie a fi tulburat a tremura. Ea sendrepteaza palpitind transfigurata Spre clavirul cei zimbeshte printre fildeshunvechit. MACEDONSKI O. I 86. ◊ Fig. O flacara roshie de rubin scinteia o clipa in alta parte apoi se schimba incetincet pina ce raminea palpitind in locul ei un licurici violet insufletzit parca. SADOVEANU O. VIII 14. 2. Fig. A se manifesta cu putere a fremata a trai intens. [Coshbuc] a trait in cea mai strinsa intimitate cu natura shi de aceea in creatziunea lui ea palpita de viatza e redata cu atita maiestrie cu atita iubire. GHEREA ST. CR. III 361. In jurul tau palpitantreaga fire Iar floriles asha de parfumate Can clipa asta tu respiri iubire! VLAHUTZA O. A. I 80. Prez. ind. shi: (rar) palpitez (MACEDONSKI O. I 161).

PALPITÁ vb. I. intr. 1. (Despre inima) Ashi intetzi ritmul batailor datorita unei emotzii sau unei maladii; a zvacni. ♦ (Despre oameni) A tremura (din cauza unei emotzii) a fi foarte mishcat. 2. (Fig.) A se manifesta puternic a fi plin de viatza. [P.i. palpít shi tez 36 ta. / < fr. palpiter it. palpitare].

PALPITÁ vb. intr. 1. (despre inima) ashi intetzi ritmul batailor datorita unei emotzii sau maladii; a zvacni. ◊ (despre oameni) a tremura (din cauza unei emotzii) a fi foarte mishcat. 2. (fig.) a se manifesta puternic; a fremata. (< fr. palpiter it. palpitare)

A PALPITÁ palpít intranz. 1) (despre inima puls) Ashi intensifica mishcarile (din cauza unei boli a unei emotzii sau a unui efort); a zvacni; a bate. 2) A fi cuprins de o emotzie puternica; a fremata; a vibra. 3) fig. (despre procese lucruri etc.) A decurge intrun ritm vioi; a pulsa. Viatza palpita. /<fr. palpiter

palpità v. 1. a se mishca involuntar a avea palpitatziuni: i palpita inima; 2. fig. a fi foarte mishcat: a palpita de bucurie.

*pálpit shi palpít a á v. intr. (lat. pálpito áre; fr. palpiter). Bat maĭ tare: atzĭ palpita inima de bucurie de frica. Tremur convulsiv vorbind de carnea animalelor de curind ucise. Tremur de emotziune: a palpita de bucurie. V. zvicnesc.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

palpitá (a ~) vb. ind. prez. 3 palpíta

palpitá vb. ind. prez. 1 sg. palpít 3 sg. shi pl. palpíta; conj. prez. 3 sg. shi pl. palpíte

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

PALPITÁ vb. 1. a bate a pulsa a tacai a ticai a tresari a se zbate a zvacni (rar) a zvacai (reg.) a bacai a tacati. (Inima ~ cu putere.) 2. v. tremura. 3. v. tresalta. 4. v. fremata.

PALPITA vb. 1. a bate a pulsa a tacai a ticai a tresari a se zbate a zvicni (rar) a zvicii (reg.) a bicii a ticiti. (Inima ~ cu putere.) 2. a fremata a se infiora a tremura. (Narile i ~.) 3. a fremata a se infiora a tresalta a tresari a vibra. (~ de bucurie de emotzie.) 4. a fremata a pulsa a vibra a zvicni. (~ in el o mare bucurie.)

Intrare: palpita
verb (V3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • palpita
  • palpitare
  • palpitat
  • palpitatu‑
  • palpitand
  • palpitandu‑
singular plural
  • palpita
  • palpitatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • palpit
(sa)
  • palpit
  • palpitam
  • palpitai
  • palpitasem
a II-a (tu)
  • palpitzi
(sa)
  • palpitzi
  • palpitai
  • palpitashi
  • palpitaseshi
a III-a (el, ea)
  • palpita
(sa)
  • palpite
  • palpita
  • palpita
  • palpitase
plural I (noi)
  • palpitam
(sa)
  • palpitam
  • palpitam
  • palpitaram
  • palpitaseram
  • palpitasem
a II-a (voi)
  • palpitatzi
(sa)
  • palpitatzi
  • palpitatzi
  • palpitaratzi
  • palpitaseratzi
  • palpitasetzi
a III-a (ei, ele)
  • palpita
(sa)
  • palpite
  • palpitau
  • palpitara
  • palpitasera
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • palpita
  • palpitare
  • palpitat
  • palpitatu‑
  • palpitand
  • palpitandu‑
singular plural
  • palpiteaza
  • palpitatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • palpitez
(sa)
  • palpitez
  • palpitam
  • palpitai
  • palpitasem
a II-a (tu)
  • palpitezi
(sa)
  • palpitezi
  • palpitai
  • palpitashi
  • palpitaseshi
a III-a (el, ea)
  • palpiteaza
(sa)
  • palpiteze
  • palpita
  • palpita
  • palpitase
plural I (noi)
  • palpitam
(sa)
  • palpitam
  • palpitam
  • palpitaram
  • palpitaseram
  • palpitasem
a II-a (voi)
  • palpitatzi
(sa)
  • palpitatzi
  • palpitatzi
  • palpitaratzi
  • palpitaseratzi
  • palpitasetzi
a III-a (ei, ele)
  • palpiteaza
(sa)
  • palpiteze
  • palpitau
  • palpitara
  • palpitasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

palpita, palpitverb

  • 1. (Despre inima) A bate mai puternic mai rapid decat e normal sau a bate in mod neregulat din cauza unei emotzii a unui efort a unei boli. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: zvacni
    • format_quote Un geam e spart shi vintul Perdeaua cind agita itzi pare canauntru O inima palpita. MACEDONSKI O. I 19. DLRLC
    • 1.1. (Despre oameni) A fi stapanit de o emotzie puternica a fi tulburat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      sinonime: tremura
      • format_quote Ea sendrepteaza palpitind – transfigurata Spre clavirul cei zimbeshte printre fildeshunvechit. MACEDONSKI O. I 86. DLRLC
      • format_quote figurat O flacara roshie de rubin scinteia o clipa in alta parte apoi se schimba incetincet pina ce raminea palpitind in locul ei un licurici violet insufletzit parca. SADOVEANU O. VIII 14. DLRLC
  • 2. prin analogie A se mishca ritmic a se legana; a sclipi ushor shi intermitent. DEX '09 DEX '98
  • 3. figurat A se manifesta cu putere a trai intens. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote [Coshbuc] a trait in cea mai strinsa intimitate cu natura shi de aceea in creatziunea lui ea palpita de viatza e redata cu atita maiestrie cu atita iubire. GHEREA ST. CR. III 361. DLRLC
    • format_quote In jurul tau palpitantreaga fire Iar floriles asha de parfumate Can clipa asta tu respiri iubire! VLAHUTZA O. A. I 80. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.