13 definitzii pentru palpita
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
PALPITÁ palpít vb. I. Intranz. 1. (Despre inima) A bate mai puternic mai rapid decat e normal sau a bate in mod neregulat din cauza unei emotzii a unui efort a unei boli; a zvacni. ♦ (Despre oameni) A fi stapanit de o emotzie puternica a fi tulburat; a tremura. 2. P. anal. A se mishca ritmic a se legana; a tremura a fremata; a sclipi ushor shi intermitent a licari a palpai. 3. Fig. A se manifesta cu putere a trai intens; a fremata a pulsa a vibra. Din fr. palpiter it. palpitare.
PALPITÁ palpít vb. I. Intranz. 1. (Despre inima) A bate mai puternic mai rapid decat e normal sau a bate in mod neregulat din cauza unei emotzii a unui efort a unei boli; a zvacni. ♦ (Despre oameni) A fi stapanit de o emotzie puternica a fi tulburat; a tremura. 2. P. anal. A se mishca ritmic a se legana; a tremura a fremata; a sclipi ushor shi intermitent a licari a palpai. 3. Fig. A se manifesta cu putere a trai intens; a fremata a pulsa a vibra. Din fr. palpiter it. palpitare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
palpita vi [At: CALENDARIU (1794) 36/38 / Pzi: ~it shi ~tez / E: fr palpiter] 12 (D. inima) A bate (mai puternic decat e normal sau) neregulat din cauza unei emotzii a unui efort sau a unei boli Si: a zvacni. 3 (D. oameni) A fi stapanit de o emotzie puternica. 4 (Pan) A se legana. 5 (Pan) A tremura. 6 (Pan) A licari. 7 (Fig) A se manifesta cu putere. 8 (Fig) A vibra.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PALPITÁ palpít vb. I. Intranz. 1. (Despre inima) A bate mai tare shi mai repede decit e normal din cauza unei emotzii; a bate a zvicni. Un geam e spart shi vintul Perdeaua cind agita itzi pare canauntru O inima palpita. MACEDONSKI O. I 19. ♦ (Despre oameni) A fi stapinit de emotzie a fi tulburat a tremura. Ea sendrepteaza palpitind transfigurata Spre clavirul cei zimbeshte printre fildeshunvechit. MACEDONSKI O. I 86. ◊ Fig. O flacara roshie de rubin scinteia o clipa in alta parte apoi se schimba incetincet pina ce raminea palpitind in locul ei un licurici violet insufletzit parca. SADOVEANU O. VIII 14. 2. Fig. A se manifesta cu putere a fremata a trai intens. [Coshbuc] a trait in cea mai strinsa intimitate cu natura shi de aceea in creatziunea lui ea palpita de viatza e redata cu atita maiestrie cu atita iubire. GHEREA ST. CR. III 361. In jurul tau palpitantreaga fire Iar floriles asha de parfumate Can clipa asta tu respiri iubire! VLAHUTZA O. A. I 80. Prez. ind. shi: (rar) palpitez (MACEDONSKI O. I 161).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
PALPITÁ vb. I. intr. 1. (Despre inima) Ashi intetzi ritmul batailor datorita unei emotzii sau unei maladii; a zvacni. ♦ (Despre oameni) A tremura (din cauza unei emotzii) a fi foarte mishcat. 2. (Fig.) A se manifesta puternic a fi plin de viatza. [P.i. palpít shi tez 36 ta. / < fr. palpiter it. palpitare].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PALPITÁ vb. intr. 1. (despre inima) ashi intetzi ritmul batailor datorita unei emotzii sau maladii; a zvacni. ◊ (despre oameni) a tremura (din cauza unei emotzii) a fi foarte mishcat. 2. (fig.) a se manifesta puternic; a fremata. (< fr. palpiter it. palpitare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A PALPITÁ palpít intranz. 1) (despre inima puls) Ashi intensifica mishcarile (din cauza unei boli a unei emotzii sau a unui efort); a zvacni; a bate. 2) A fi cuprins de o emotzie puternica; a fremata; a vibra. 3) fig. (despre procese lucruri etc.) A decurge intrun ritm vioi; a pulsa. Viatza palpita. /<fr. palpiter
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
palpità v. 1. a se mishca involuntar a avea palpitatziuni: i palpita inima; 2. fig. a fi foarte mishcat: a palpita de bucurie.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
*pálpit shi palpít a á v. intr. (lat. pálpito áre; fr. palpiter). Bat maĭ tare: atzĭ palpita inima de bucurie de frica. Tremur convulsiv vorbind de carnea animalelor de curind ucise. Tremur de emotziune: a palpita de bucurie. V. zvicnesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
palpitá (a ~) vb. ind. prez. 3 palpíta
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
palpitá vb. ind. prez. 1 sg. palpít 3 sg. shi pl. palpíta; conj. prez. 3 sg. shi pl. palpíte
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
palpit tand ger.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
PALPITÁ vb. 1. a bate a pulsa a tacai a ticai a tresari a se zbate a zvacni (rar) a zvacai (reg.) a bacai a tacati. (Inima ~ cu putere.) 2. v. tremura. 3. v. tresalta. 4. v. fremata.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
PALPITA vb. 1. a bate a pulsa a tacai a ticai a tresari a se zbate a zvicni (rar) a zvicii (reg.) a bicii a ticiti. (Inima ~ cu putere.) 2. a fremata a se infiora a tremura. (Narile i ~.) 3. a fremata a se infiora a tresalta a tresari a vibra. (~ de bucurie de emotzie.) 4. a fremata a pulsa a vibra a zvicni. (~ in el o mare bucurie.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (V3) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (V201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
palpita, palpitverb
- 1. (Despre inima) A bate mai puternic mai rapid decat e normal sau a bate in mod neregulat din cauza unei emotzii a unui efort a unei boli. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: zvacni
- Un geam e spart shi vintul Perdeaua cind agita itzi pare canauntru O inima palpita. MACEDONSKI O. I 19. DLRLC
- 1.1. (Despre oameni) A fi stapanit de o emotzie puternica a fi tulburat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: tremura
- Ea sendrepteaza palpitind – transfigurata Spre clavirul cei zimbeshte printre fildeshunvechit. MACEDONSKI O. I 86. DLRLC
- O flacara roshie de rubin scinteia o clipa in alta parte apoi se schimba incetincet pina ce raminea palpitind in locul ei un licurici violet insufletzit parca. SADOVEANU O. VIII 14. DLRLC
-
-
-
- [Coshbuc] a trait in cea mai strinsa intimitate cu natura shi de aceea in creatziunea lui ea palpita de viatza e redata cu atita maiestrie cu atita iubire. GHEREA ST. CR. III 361. DLRLC
- In jurul tau palpitantreaga fire Iar floriles asha de parfumate Can clipa asta tu respiri iubire! VLAHUTZA O. A. I 80. DLRLC
-
etimologie:
- palpiter DEX '09 DEX '98 DN
- palpitare DEX '09 DEX '98 DN