vibra vi [At: HELIADE O. I 188 / Pzi: ~rez 3 shi: (inv) vibra 6 shi: (inv) vibru / E: fr vibrer lat vibrare it vibrare] 1 (D. corpuri obiecte partzi ale lor etc.) A executa o mishcare oscilatorie de mica amplitudine shi periodica fatza de pozitzia de echilibru Si: a tremura a trepida. 2 A produce vibratzii (1) sau sunete. 3 (Pex; d. medii sisteme fizicochimice etc.) A transmite din aproape in aproape cu viteza finita vibratzii (1). 4 (D. spatzii incaperi etc.; udp „de” care indica sunete zgomote) A rasuna. 5 (Pex; d. partzi ale corpului fiintzelor; de obicei poetic) A avea mishcari involuntare brushte shi repetate provocate de frica de emotzie de o boala etc. 6 (D. lumina) A creshte shi a descreshte in intensitate in mod intermitent. 7 (D. surse de lumina) A emite o lumina care vibreaza (6) Si: a licari a palpai. 8 (D. sunete melodii etc.) A avea modulatzii. 9 (Pex; d. sunete) A rasuna (k un ecou). 10 (D. glas) A avea o sonoritate cu variatzii de ton sau cu modulatzii (din cauza unei anumite stari sufleteshti a unei emotzii puternice etc.). 11 (Fig; d. oameni) A fi stapanit de o emotzie puternica (in contact cu… fatza de …) Si: a fremata (4) a palpita. 12 (Rar; fig) A trai (1). 13 (D. sentimente manifestari ale oamenilor etc.) A se manifesta cu intensitate. 14 (Teh) A executa o operatzie de vibratzie (12).

vibra vb. I. intr. 1 (despre obiecte partzi ale lor etc.) A executa o mishcare oscilatorie de mica amplitudine shi periodica in jurul pozitziei sale de echilibru; a avea vibratzii; a tremura a trepida. ♦ Ext. A produce sunete. Clopotele prinsera a vibra (SADOV.). ◊ Fig. Au facut sa vibreze coarde consonante in sufletul lui Hasdeu (VIANU). ♦ (despre lumina) A creshte shi a descreshte in intensitate in mod intermitent. ♦ (despre sunete melodii) A avea modulatzii; ext. a rasuna k un ecou. Vibrau ciudatele sunete (CAR.). ♦ (despre glas) A avea o sonoritate tremuratoare a exprima o emotzie puternica prin tremuratul sunetelor care le articuleaza. Vocea lui vibra parca lacramind (AGAR.). 2 Fig. (despre oameni sau despre firea temperamentul etc. ale lor) A fi emotzionat puternic a fremata a palpita (sub impresia unei emotzii); a trai intens a se exterioriza cu putere. Vibra shi el in secret prudent (CAL.). ♦ (despre sentimente manifestari etc. ale oamenilor) A fi exprimat sau a se manifesta cu putere; a trada o emotzie puternica; a produce o rezonantza puternica in sufletul cuiva. Simtzirea lui vibreaza shi ochiul lui alege (ANG.). • prez.ind. ez. /<fr. vibrer it. vibrare lat. vibrare.

VIBRÁ vibrez vb. I. Intranz. 1. (Despre corpuri solidemai ales elastice) A avea vibratzii a intra invibratziea tremuraa trepida; p. ext. a produce sunete. Clopotele prinsera a vibra. SADOVEANU O. III 155. Statuia cea nepasatoare Deodata deveni sonora... Vibran nauntrul lui granitul SHi lumea plina de mirare Pindea deatuncea rasaritul K sai ascultea lui cintare. ANGHELIOSIF C. M. I 31. Sarcastic coardele vibrind Sub mina cea cu joc indeminatic. COSHBUC P. I 139. ♦ (Despre sunete) A rasuna (k un ecou). Sunetul glasului ei imi vibra inca in urechi. SADOVEANU A. E. 179. Sunete prelungi jaluitoare se loveau de peretzii stincilor care le rasfringeau spre larg unde vibrau pierdute in singuratatea marii. BART S. M. 57. Glasul majorului se incalzise incetul cu incetul shi acum vibra k la comanda la citirea rindurilor urmatoare. ZAMFIRESCU R. 163. ◊ Fig. In glasul ei straniu i se parea k vibreaza o vraja noua k tzi cum de ieri pina azi sar fi schimbat. REBREANU P. S. 166. 2. Fig. A tremura (cu licariri); a pilpii. Sus vibra cerul albastru in chepengul patrat. In shlep atirna lumina drept in jos. DUMITRIU N. 135. In departare spre SHiret vibra lumina. SADOVEANU E. 111. Unde de fierbintzeala vibrau peste bisericutza adormita. GALACTION O. I 42. ◊ Tranz. fact. Vazduhul vibreaza albastre coarde Sub talpa glia infierbintata arde. BENIUC V. 55. 3. Fig. (Despre oameni) A fremata a palpita (sub impresia unei emotzii). Toderitza Todericiu vibra k un pom tinar in suflare de vint. Era mishcat shi obosise dintro data. VORNIC P. 34. Un emotiv vibreaza atza de tare fenomenul emotziei e atit de puternic la dinsul incit obiectul observatziei lui e mai mare. IBRAILEANU S. 231. Amindoi luptau... itzi aduceau partea lor de energie in marea shi generoasa framintare a vietzii vibrau de durerile altora. VLAHUTZA O. A. III 75. ◊ Tranz. fact. Aceasta i vibra k o struna intinsa toata fiintza. C. PETRESCU C. V. 343. 4. Fig. A se manifesta cu putere a fi plin de viatza a trai intens a fremata. Intreaga Moscova vibra de risul acela imens al tineretzii shi al primaverii. BOGZA M. S. 10. Momentele lui Caragiale vibreaza de vioiciune ascutzime umor shi ironie. SADOVEANU E. 147. Nare de ce regreta k sa insurat timpuriu cu o fata saraca dar vibrind de initziativa shi de energie. C. PETRESCU R. DR. 302.

VIBRÁ vb. I. intr. 1. A executa vibratzii a intra in vibratzie. 2. (Fig.) A se entuziasma; a fi emotzionat de ceva. [< fr. vibrer it. lat. vibrare].

VIBRÁ vb. intr. 1. a avea vibratzii a trepida; (p. ext.) a produce sunete. ◊ (despre sunete) a rasuna k un ecou. 2. a tremura cu licariri. 3. (fig.) a fremata; a trai intens. (< fr. vibrer lat. vibrare)

A VIBRÁ ~éz intranz. 1) (despre corpuri sau medii) A produce vibratzii; a fi in vibratzie. 2) (despre sunete) A se auzi sunand tare shi prelung; a rasuna. 3) (despre voce) A avea o sonoritate tremuratoare shi slaba (din cauza unei emotzii); a tremura. 4) (despre persoane) A fi cuprins de o emotzie puternica; a palpita; a fremata. [Sil. vibra] /<fr. vibrer

vibrà v. a executa vibratziuni.

*vibréz v. intr. (lat. vibrare). Tremur (vorbind de coardele intinse de clopote sh. a.): clopotu suna cind vibreaza. Fig. Is emotzionat aprins pornit: a vibra de furie. Exist persist (vorbind de un sentiment): dragostea tot maĭ vibreaza in inima luĭ.

vibrá (a ~) (vibra) vb. ind. prez. 3 vibreáza

vibrá vb. (sil. bra) ind. prez. 1 sg. vibréz 3 sg. shi pl. vibreáza

VIBRÁ vb. 1. (FIZ.) a oscila. (Un mediu elastic care ~.) 2. a zbarnai. (~ coarda unui instrument muzical.) 3. a tremura a trepida. (Un corp elastic care ~.) 4. v. palpai. 5. v. tremura. 6. v. fremata. 7. v. tresalta. *8. (fig.) v. rasuna.

VIBRA vb. 1. a zbirnii. (~ coarda unui instrument muzical.) 2. a tremura a trepida. (Un corp elastic care ~.) 3. a licari a pilpii a sclipi a tremura. (Flacara luminarii ~.) 4. a tremura. (Glasul i ~.) 5. a fremata a palpita a pulsa a zvicni. (~ in el o mare bucurie.) 6. a fremata a se infiora a palpita a tresalta a tresari. (~ de bucurie de emotzie.) 7.* (fig.) a rasuna. (Ii mai ~ inca in inima...)