PALPITÁ palpít vb. I. Intranz. 1. (Despre inima) A bate mai tare shi mai repede decit e normal din cauza unei emotzii; a bate a zvicni. Un geam e spart shi vintul Perdeaua cind agita itzi pare canauntru O inima palpita. MACEDONSKI O. I 19. ♦ (Despre oameni) A fi stapinit de emotzie a fi tulburat a tremura. Ea sendrepteaza palpitind transfigurata Spre clavirul cei zimbeshte printre fildeshunvechit. MACEDONSKI O. I 86. ◊ Fig. O flacara roshie de rubin scinteia o clipa in alta parte apoi se schimba incetincet pina ce raminea palpitind in locul ei un licurici violet insufletzit parca. SADOVEANU O. VIII 14. 2. Fig. A se manifesta cu putere a fremata a trai intens. [Coshbuc] a trait in cea mai strinsa intimitate cu natura shi de aceea in creatziunea lui ea palpita de viatza e redata cu atita maiestrie cu atita iubire. GHEREA ST. CR. III 361. In jurul tau palpitantreaga fire Iar floriles asha de parfumate Can clipa asta tu respiri iubire! VLAHUTZA O. A. I 80. Prez. ind. shi: (rar) palpitez (MACEDONSKI O. I 161).