báte vb. III. I 1 tr. (compl. indica fiintze) A lovi repetat shi violent (cu palma cu batzul cu biciul etc.) pentru a pedepsi pentru a constringe etc. La batut pina a leshinat. Arestatzii erau batutzi la talpi. Cind era obraznic il batea la palma cu linia. ◇ Expr. A bate (pe cineva) mar (sau pop. furca ciobaneshte) = a bate (pe cineva) foarte tare. (A fi) batut in (sau la) cap = (a fi) prost sau nebun. Ashi bate firea cu (ori pentru de) ceva = a se gindi cu insistentza la ceva a se interesa mult de ceva ai pasa de ceva. Al bate (pe cineva) gindul (sau mintea) ori refl. a se bate cu mintea (sau cu gindul cu gindurile) = a fi obsedat de un gind de o idee (care il indeamna sa faca ceva); a intentziona a planui sa...; a fi preocupat de ceva. Al bate grija = a fi ingrijorat a fi nelinishtit din cauza unei griji. = (refl.) A se bate cu pumnii in piept = a) a se mindri a se lauda; b) a face caz de ceva. A se bate cu mina (sau cu palma) peste gura = a se lovi peste gura k pedeapsa pentru cuvinte afirmatzii spuse nesocotit sau intro situatzie neashteptata ori ingrozitoare. Ashi bate capul cu (ori pentru de) ceva v. cap. A bate pe cineva pe datorie v. datorie. A bate (pe cineva) dei merg (sau sai mearga) fulgii v. fulg. A bate (pe cineva) gros v. gros. A fi batut cu leuca (in cap) v. leuca. A se bate cu capul de peretzi (sau de totzi peretzii) v. perete. A bate piersic (pe cineva) v. piersic. A bate (pe cineva) dei iese (sau sai iasa) untul v. unt. 2 tr. (compl. indica oameni sau partzi ale corpului lor) A atinge a lovi ushor cu mina pentru a atrage atentzia pentru a arata incredere bunavointza etc. ◇ Expr. A bate capul cuiva sau a bate pe cineva la cap = a) a se tzine staruitor de cineva; b) a insista; a cicali. A bate palma (sau arg. laba) cu cineva = a se invoi (din pretz) stringindushi mina reciproc; a se intzelege (in privintza unei tranzactzii). Bate laba aici... shi ai sa bem aldamashul (K. PETR.). (refl. recipr.) A se bate cu cineva pe burta = a fi in relatzii strinse cu cineva. Ai bate cuiva obrazul v. obraz. A bate (pe cineva) pe umar v. umar. ◆ (compl. indica animale) A lovi ushor cu mina pentru a mingiia sau a linishti. A batut catzelul pe spate shi la luat cu el. 3 tr. (compl. indica fiintze) A izbi de ceva. La batut cu capul de peretzi. ◇ Expr. A bate (pe cineva) la cap = (despre sobe mashini de calcat etc.) a provoca cuiva dureri de cap (din cauza caldurii emanatziei de gaze etc.). (intr.) A bate la ochi (sau rar la urechi la auz) = a) a trezi cuiva luareaaminte interesul banuiala; b) a face impresie a se remarca. 4 tr. (compl. indica armate state etc.) A infringe a birui in lupta in razboi. Mihai Viteazul a batut oastea turceasca la Calugareni. ◇ Expr. A bate (pe cineva) cu propriile lui arme v. arma. 5 refl. (despre popoare armate etc.) A purta razboi; a se razboi; (despre persoane) a se lupta cu arme. Romanii sau batut eroic pentru independentza. ◇ Loc. vb. (refl. recipr.) A se bate in duel = a se duela. ◇ Expr. A se bate cu morile de vint v. moara. (Parca) se bat turcii la gura lui v. turc. 6 refl. (recipr.) (despre fiintze) A se lua la bataie (cu cineva) a se incaiera (cu cineva). Urshii se bat pentm fagurele cu miere. ◇ Expr. A se bate in parte = a se lupta intre ei fara k nimeni sa iasa invingator. A se bate pentru (sau dupa) ceva = a dori foarte mult ceva ai placea foarte mult un lucru. A se bate cu moartea = a fi in agonie. (Parca) se bat calicii (sau lupii nebunii) la (ori in) gura cuiva se spune despre cineva foarte infometat care maninca mult shi cu lacomie sau despre cineva care vorbeshte repede. A se bate singur sau de capul sau = ashi indrepta comportamentul. A se bate cap in cap = a fi in opozitzie in contradictzie; a nu se potrivi. A se bate de musca v. musca. A se bate k orbii (la tirguri) v. orb. A se bate k orbetzii v. orbetz. ◆ (despre oameni) A se masura a se intrece in lupta. Sa ne batem in lupta dreapta. 7 tr. A invinge un adversar intrun joc intrun concurs (sportiv). Ma batut la shah. ◇ Expr. A bate toate recordurile v. record. 8 tr. (despre incaltzaminte ham sha etc.; compl. indica oameni sau animale) A freca a roade a produce rani. Ma bat pantofii. 9 tr. (compl. indica oameni) A pedepsi. Dumnezeu la batut pentru ceea ce a facut. ◇ (la imper.; in imprec.) Batal Dumnezeu! ◇ Expr. (glum.) Batutear norocul (sau hazul pustia) se spune pentru a exprima simpatia mirarea indignarea. Sa ma bata Dumnezeu (sau crucea Maica Precista) se spune k juramint pentru a fi crezut. Batal vina! v. vina. II tr. 1 (compl. indica substantze materii alimentare etc.) A lovi de repetate ori (intrun vas) cu ustensile speciale (de bucatarie) pentru a amesteca a freca a fragezi etc. Bate smintina pentru a face frishca. ◇ Expr. (fam.) A bate putineiul = a obtzine unt din lapte sau din smintina. A bate apa in piua (sa se aleaga unt sau untul) v. apa. A bate k intrun putinei deocheat. v. putinei. A bate in sita (shi) in covata v. sita. 2 (compl. indica metale inroshite in foc) A lovi repetat cu ciocanul sau cu barosul pentru a da o anumita forma. ◇ Expr. A bate bani = a fabrica monede de metal. A bate para in cenusha v. cenusha. A bate fierul cit e (sau pinai) cald v. fier. A bate moneda v. moneda. A bate moneda (din sau cu ceva) v. moneda. 3 A lovi de repetate ori taishul coasei cu un ciocan pentru al ascutzi. ◇ Expr. A bate pe cineva k peo coasa rea v. coasa. 4 (compl. indica cuie nituri etc.) A infige a viri in ceva prin lovituri repetate (cu ciocanul cu maiul etc.). Bat cuie in perete pentru tablouri. 5 A fixa un obiect tzintuindul in ceva. Bate capacul lazii. A batut tablourile pe perete. Coroana batuta cu diamante. ◇ Expr. A bate (cuiva) caciulan creshtet v. creshtet. A (o) bate la papuc v. papuc. Ai bate (cuiva) scindura v. scindura. A bate tzarush v. tzarush. 6 (la razboiul de tzesut) A indesa cu spata firele batelii. 7 (compl. indica cereale pastai uscate etc.) A imblati a dezghioca. Bate fasolea. ◇ Expr. A bate k la (sau in) fasole v. fasole. A bate k in papushoi v. papushoi. 8 (compl. indica plante textile) A zdrobi prin lovituri repetate (cu o bita sau cu un mai) pentru a se desprinde firele. Bat inul. 9 A lovi cu o prajina crengile unui pom fructifer pentru a face sa cada fructele. Au batut totzi nucii din livada. ◇ Expr. Ai bate (cuiva) perele v. para. 10 (compl. indica covoare paturi haine etc.) A scutura de praf (cu batatorul). 11 (compl. indica instrumente muzicale obiecte etc.) A lovi ritmic (cu mina cu ciocanele etc.) pentru a produce sunete muzicale sau ritmice. Bate toba k un adevarat maestru. Calugarul bate toaca de vecernie. ◇ Expr. (intr.) A bate clopotul de mort v. clopot. A bate darabana v. darabana. A bate in drimba v. drimba. A bate cuiva in struna (ori in struna cuiva) v. struna. A bate tamburina (pe ceva) v. tamburina. A bate toaca v. toaca. A bate toba v. toba. A bate toba (la urechea) surdului v. toba. Ai bate (cuiva) toba (sau in toba) v. toba. A bate toaca pe vatrai v. vatrai. 12 A da repetat cu un batz in apa (sau pe sub pietrele din apa) unui riu pentru a alunga peshtii din ascunzatori. 13 A batatori pamintul; ext. a lovi pamintul cu piciorul de repetate ori tropaind sau jucind. Bat pamintul tropaind (COSHB.). ◇ Expr. A bate talpa (la pamint) v. talpa. ◆ Ext. (pop.; compl. indica jocuri) A juca a dansa cu patos. [Polca] o bateam virtos cind eram mic (ALECS.). 14 (compl. indica obiecte materiale etc.) A izbi repetat cu un instrument in diferite scopuri. Bate doagele butoiului. ◇ Exp. A ajunge sa bata bushtenii v. bushtean. A bate shaua (k) sa (se) priceapa (sau intzeleaga) iapa (ori calul) v. sha. 15 (compl. indica substantze materii etc.) A indesa prin apasari repetate (intrun recipient). Bate tutunul in pipa cu degetul. ◇ Expr. A bate in (sau sub) tipar v. tipar. 16 A azvirli mingea la distantza lovindo; ext. a se juca cu mingea. Toata ziua bate mingea pe strada. 17 A amesteca cartzile de joc; a juca mult cartzi. Ishi duce veacul numai in strainatatzi... acolo bate cartzi shi petrece (SADOV.). ◇ Expr. A bate o carte (sau cartzile) = a invinge cartea altuia cu o carte mai mare. 18 A face mereu aceeashi cale; a umbla mult pe un drum. Numai eu ramas acelashi Bat mereu acelashi drum (EMIN.). ◇ Expr. A bate cale lunga = a merge mult. A bate pasul pe loc = a nu progresa. Ai bate (cuiva) gindul (undeva) = ai merge gindul la...; a fi inclinat aplecat spre... A bate cu gindul (departe) v. gind. ◆ A umbla intruna prin... a frecventa des ceva; a cutreiera. Multe mari am trecut Multe tzari am batut (POP.). ◇ Expr. A bate prundurile (sau podurile) = a umbla de colo pina colo (fara nici un scop); a hoinari. Toata ziua bate prundurile dupa scaldat (CR.). A bate cimpii = a) a vorbi vrute shi nevrute; a aiuri; b) a ocoli un subiect care nu convine sa fie discutat. A bate bambura v. bambura. A bate ceamburul v. ceambur. A bate drumul (ori drumurile) v. drum. A bate laturile v. latura. A bate maidanul (sau maidanele) v. maidan. A bate marginile v. margine. A bate strazile v. strada. III intr. 1 (despre oameni; urmat de determ. introduse prin prep. „in” sau „la”) A lovi in ceva (cu degetele pumnii etc.) facind zgomot pentru a fi auzit pentru a atrage atentzia etc.; a ciocani (cu putere). Incepu sa bata cu pumnii in usha. ◇ Expr. A bate la usha cuiva = a veni la cineva pentru ai cere ajutor material. A bate in crila v. crila. A bate din pinteni (de bucurie) v. pinten. A bate la toate portzile (sau la portzile cuiva) v. poarta. A bate la usha v. usha. A bate pe la ushile oamenilor v. usha. ◇ Fig. Iarna bate la usha. 2 (despre oameni; cu determ. introduse prin prep. „cu” sau „in”) A lovi tare in ceva pentru ashi arata minia nerabdarea sau pentru a intimida a amenintza pe cineva. Nerabdator bate cu picioarele in usha pentru a i se deschide mai repede. Izbucneshte cu furie batind cu pumnii in masa. 3 (despre oameni; cu determ. introduse prin prep. „din” sau „in”) A lovi in ceva cu o parte a corpului; a face cu miinile picioarele etc. o mishcare relativ regulata (lovind in ceva). Bateau din calciie k sa se incalzeasca. ◇ Expr. A bate din (sau in) palme = a) a lovi palmele pentru ashi manifesta un sentiment de bucurie de aprobare; a aplauda; b) a lovi palmele pentru a chema pe cineva. A bate in pumni = a lovi un pumn de altul pentru a face in ciuda cuiva. A bate din picioare = a tropai. A bate din gura = a vorbi in zadar. (tr.) A bate matanii = a ingenunchea shi a atinge fruntea cu pamintul de mai multe ori la rind in semn de cucernicie sau de pocaintza. A bate tactul = a) a lovi (ushor) un obiect cu mina piciorul etc. sau a imita lovirea lui in ritmul unei bucatzi muzicale sau al unui vers; b) a marca prin mishcari regulate (cu mina piciorul sau bagheta) fiecare tact al unei bucatzi muzicale. A bate in (sau intrun) lemn = a face gestul lovirii cu degetul a unui obiect din lemn pentru a impiedica producerea unui necaz a unei boli a unui ghinion sau pentru a mentzine o situatzie favorabila un cishtig o stare buna de sanatate. A bate in (sau din) buze v. buza. Ashi bate limba(n gura) de pomana v. limba. A bate masura v. masura. A bate (in) orb (la mashina de scris la computer) v. orb. Batind (sau cit ai bate) din (sau in) palme v. palma. A bate din picior v. picior. A bate din pinteni v. pinten. ◆ (despre pasari; cu determ. „din aripi”) A face mishcarea de zbor lovind aerul cu aripile. Au prins a bate din aripi cocoshii (SADOV.). ◆ (despre ciini; cu determ. „din coada”) A da din coada. [Catzeaua] se lipi de pamint schelalaind apoi prinde a bate din coada (SADOV.). 4 (despre organe sau partzi ale corpului) A avea pulsatzii ritmice; a palpita a pulsa a zvicni (in mod normal sau din cauza unei emotzii a unei boli). De frica inima incepu sai bata cu putere. ◇ (refl.) Mi se bate timpla dreapta. ◇ Expr. A i se bate limban gura (k calicii la pomana) v. limba. 5 (despre ciini) A latra (scurt shi la intervale egale). Cind se apropie lupii de stina ciinii incep sa bata. IV intr. 1 (despre vint) A sufla. A inceput sa bata crivatzul. ◇ Expr. Slab del bate vintul v. slab. Ai bate (cuiva) vintul in traista v. traista. Ai bate vintul in buzunar(e) v. vint. A vedea dincotro bate vintul v. vint. Al bate vintul (pe cineva) v. vint. 2 (despre ploaie grindina bruma) A cadea (lovind stricind) peste semanaturi livezi etc. Batind grindina toata recolta este compromisa. ◇ Expr. A fi batut de bruma v. bruma. 3 (despre ape valuri etc.) A se lovi a se izbi de maluri diguri etc. Valurile bat zidurile cetatzii. 4 (despre ashtri) Ashi trimite razele pina la...; a se reflecta in...; spec. (despre soare) a incalzi puternic. Peste albele izvoare Luna bate printre ramuri (EMIN.). La amiaza soarele bate puternic. ◇ (tr.) Ma bate soarele in ochi. 5 (despre arme de foc) A trage a trimite proiectilul pina la o anumita distantza pina intrun anumit punct. Aceasta pushca bate departe. ◆ (inv.) A bombarda. Batea partea de sus a cetatzii cu zece tunuri (BALC.). 6 (despre culori; urmat de determ. introduse prin prep. „in”) A se apropia de... a da in... a avea o nuantza de... Avea un splendid par negru care batea in albastru. ◇ Expr. A bate in argintzel v. argintzel. V intr. 1 (despre instrumente muzicale clopote ceasornice etc.) A emite sunete muzicale sau ritmice (care au o anumita semnificatzie). Se aud clopotele cum bat. Orologiul a batut de cinci ori. ◇ (tr.) SanMarc sinistru miezul noptzii bate (EMIN.). 2 (inv.; despre telegraf) A emite tzacanitul prin care se transmit mesajele telegrafice. ◇ Expr. (tr.) A bate o telegrama (sau o depesha) = a transmite o telegrama. VI intr. 1 (adesea determ. prin „cu vorba”) A face aluzie critica (la ceva sau la cineva); a aduce vorba. Ei! Acu intzeleg eu unde bate vorba lui! (CAR.). ◇ Expr. A bate un apropo (sau apropouri) v. apropo. A bate (cuiva) pontul v. pont. 2 Expr. Ashi bate joc de cineva (sau de ceva) = a) a lua in ris; a trata superficial ceva sau pe cineva; b) a intretzine raporturi sexuale prin inshelatorie sau (mai ales) cu fortza; a necinsti a viola pe cineva; c) a profana a pingari ceva. 3 Expr. A bate in retragere = a) a se replia a se retrage din lupta; b) fig. a renuntza sa mai sustzina ceva cu aceeashi tarie; a retracta cele spuse mai inainte; a ceda a o lasa mai moale. 4 Expr. (inv.; fam.) A bate cu cineva = a avea simpatie pentru cineva. • prez.ind. bat. /lat. batt(u)ĕre.