UNT s. n. 1. Grasime naturala solida extrasa din lapte shi folosita k aliment. ◊ Unt vegetal = grasime solida extrasa din semintze sau din miezul fructelor unor plante tropicale. ◊ Loc. adv. K untul = fara efort ushor. ◊ Expr. A scoate untul din cineva = a stoarce de puteri pe cineva a vlagui. Al bate (pe cineva) dei iese (sau sai iasa) untul = al bate tare rau (pe cineva). ♦ (Urmat de determinari care indica provenientza) Grasime solida extrasa din semintzele miezul etc. unor fructe (tropicale). Unt de cacao. 2. Compus: untulvacii = planta erbacee cu doi tuberculi cu frunze lanceolate shi cu flori liliachii purpurii roz sau albe dispuse in ciorchine la varful tulpinii; untishor (Orchis morio). Lat. unctum.

unt¹ i [At: ALR II 5 751/141 / E: fo] (Reg; rep) Cuvant care reda strigatul porumbelului.

unt² sn [At: PSALT. HUR. 3714 / Pl: (rar) ~uri / E: ml unctum] 1 Grasime animala de consistentza pastoasa comestibila obtzinuta din smantana sau din lapte. 2 (Ila) De ~ Moale¹ (1). 3 (Ial) Fin¹ (2). 4 (Ilav) K ~ul Fara efort Si: ushor (47). 5 (Pop; ie) A scoate ~ul (din cineva) A stoarce pe cineva de puteri Si: a vlagui. 6 (Pop; ie) A bate (pe cineva) dei iese (sau sai iasa ~ul ori pana se alege ~ul (din el) A bate pe cineva foarte tare. 7 (Reg; ie) Ai ieshi cuiva ~ul din piele A ajunge intro situatzie grea dificila. 8 (Pop; ie) A bate apa (in piua) sa se aleaga (sau sa se faca) ~ A munci (din greu) fara nici un spor fara rost. 9 (Pop; ie) Parcai uns cu ~ Se spune despre cineva care este frumos gras dolofan. 10 (Reg; ics) Dea ~ul Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 11 (Iuz; is) ~ artificial (sau reg de post) Margarina. 12 (Reg; ie) Ashi manca ~ul de pe pieptene A fi foarte zgarcit. 13 (Inv; astazi numai is ~ vegetal sau urmat de determinari care specifica provenientza) Grasime solida sau pastoasa obtzinuta din semintze boabe miez de fructe (tropicale). 14 (Irg; ias) Ulei² extras din vegetale. 15 (Reg; is) ~ de naft Pacura (1). 16 (Reg; ias) Petrol. 17 (Reg; ias) Petrol lampant. 18 (Reg; is) ~ de brad Rashina de brad. 19 (Inv; is) ~ de Hale Un fel de vopsea. 20 (Irg) Ulei² intrebuintzat la savarshirea unor ritualuri religioase Si: mir¹. 21 (Tab) Reziduu provenit din grasimile saponificate shi din proteinele descompuse. 22 (Ic) ~ulvacii Planta erbacee din familia orhidaceelor cu tulpina simpla cu doi tuberculi cu frunze lanceolate shi cu flori liliachii purpurii roz sau mai rar albe dispuse in ciorchine in varful tulpinii Si: (reg) boashelepopii bojor boshie bujorel bujoreni bujori buruienedecopii gemanaritza gonitoare poroinic salep sculatoare untshibranza untishor (6) (Orchis neorio). 23 (Bot; reg; iae) Poroinic (Orchis mascula Orchis militaris Orchis purpurea). 24 (Bot; reg; ic) ~ulvacilor Untishor (4) (Ranunculus ficaria). 25 (Bot; reg; ic) ~shibranza Unt (22). 26 (Bot; reg; ic) ~ulvaciimirositor Stupinitza (Platantherea bifolia). 27 (Bot; reg; ic) ~ulbabei Cornicei (Ranunculus arvensis). 28 (Bot; reg; ic) ~ulpamantului Fluieratoare (5) (Tamus communis).

UNT s. n. 1. Grasime naturala solida extrasa din lapte shi folosita k aliment. ◊ Loc. adv. K untul = fara efort ushor. ◊ Expr. A scoate untul din cineva = a stoarce de puteri pe cineva a vlagui. Al bate (pe cineva) dei iese (sau sai iasa) untul = al bate tare rau (pe cineva). ♦ (Urmat de determinari care indica provenientza) Grasime solida extrasa din semintzele miezul etc. unor fructe (tropicale). Unt de cacao. 2. Compus: untulvacii = planta erbacee cu doi tuberculi cu frunze lanceolate shi cu flori liliachii purpurii roz sau albe dispuse in ciorchine la varful tulpinii; untishor (Orchis morio). Lat. unctum.

UNT (rar) unturi s. n. 1. Grasime naturala extrasa din laptele anumitor animale (domestice) shi folosita k aliment. Netezea calm cu cutzitul untul intins pe franzela. VORNIC P. 164. Cuhnia in care se pregateau lapturile smintinurile shi unturile obicinuite la tzara. MACEDONSKI O. III 140. Lapte brinza unt shi oua deam putea sclipui sa ducem In tirg. CREANGA P. 6. Silven cind vindea untul intrun paner pe piatza Era mult mai ferice. NEGRUZZI S. II 256. ◊ Loc. adv. (In legatura cu verbe k «a merge» «a aluneca» etc.) K untul = ushor fara efort. ◊ Expr. A scoate untul din cineva = a stoarce de puteri pe cineva a vlagui. A bate (pe cineva) sai mearga untul v. merge (II 1). A bate apan piua sa se aleaga untul v. apa. ♦ (Urmat de determinari care indica provenientza) Grasime vegetala ulei. Untul de sunatoare nu e asha de bun pentru bube. DELAVRANCEA S. 265. Sa se puie... unt de trandafir shi un dram de unt de livant. PISCUPESCU O. 306. 2. Compus: untuvacii = planta erbacee cu tulpina simpla cu flori liliachii purpurii rar albe (Orchis Morio); untishor (2).

UNT n. Substantza grasa obtzinuta din laptele unor animale domestice shi intrebuintzata k aliment. ◊ A scoate ~ul din cineva a slei de puteri; a vlagui. K pe ~ fara dificultatzi; cu ushurintza. ~ulvacii planta erbacee cu tulpina simpla shi flori (liliachii purpurii sau albe) dispuse in ciorchine in varful tulpinii. /<lat. unctum

unt n. 1. substantza grasa ce se scoate din smantana batuta a laptelui; 2. uleiu: unt de migdale unt de neft. [Lat. UNCTUM].

unt n. pl. urĭ (lat. ŭnctum de unde s’a facut umtu k mrom. apoĭ unt. Cp. cu strimt d. *strĭnctus). O substantza grasa galbuĭe solida care se alege din smintina batuta mult in putineĭ. (Untu proaspat se maninca la masa cu sare shi pine saŭ cu mamaliga ĭar cel topit se intrebuintzeaza la gatit bucatele). Uleĭ: unt de migdale unt de naft.

!unt s. n. (sorturi) pl. unturi (~ cosmetice etc.)

unt s. n.

unt s. n.

+unt de cacao (grasime din pulbere de cacao) s. n.

UNT s. 1. unt artificial = margarina. 2. v. ulei. 3. (BOT.) untulvacii (Orehis morio) = (reg.) bujorel gemanaritza poranici sculatoare untishor (Mold.) poroinic.

UNT s. 1. ulei. (~ de migdale.) 2. (BOT.) untulvacii (Orchis morio) = (reg.) bujorel gemanaritza poranici sculatoare untishor (Mold.) poroinic.

unt (turi) s. n. Grasime extrasa din lapte. Mr. umtu megl. istr. unt. Lat. ŭnctum (Pushcariu 1818; REW 9057) cf. it. sp. port. unto prov. onch v. fr. oint cat. unt cu semantism diferit; numai abellun. unt coincide cu rom. cf. shi alb. lürëtë. Der. untdelemn s. n. (ulei de masline) mr. untulemnu; untdelemnariu s. n. (inv. recipient pentru ulei); untdelemniu adj. (aurit); untdelemnos adj. (uleois); untishor s. m. (planta Ficaria ranunculoides); untos adj. (cu unt k untul) mr. untos poate direct din lat. ŭnctŭōsus (Pushcariu 1819). Cf. unge untura.

a bate untul expr. (er.) a avea un contact sexual.

a scoate untul (din cineva) expr. a stoarce de puteri (pe cineva).