63 de definitzii pentru merge
din care- explicative (12)
- morfologice (5)
- relatzionale (7)
- etimologice (2)
- enciclopedice (7)
- argou (30)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
MÉRGE merg vb. III. Intranz. I. 1. A se mishca deplasanduse dintrun loc in altul; a se deplasa a umbla. ♦ (Despre nave sau alte obiecte plutitoare) A pluti. ♦ (Despre pasari avioane etc.) A zbura. ♦ (Fam.; despre mancaruri shi bauturi) A putea fi inghitzit ushor; a aluneca pe gat. 2. A pleca a porni a se duce; a se indrepta (spre...). ◊ (La imperativ k termen de urare sau de indemn) Mergi cu bine! ◊ Expr. A merge inaintea cuiva = a intampina pe cineva. A merge la pieire = a actziona necugetat ashi periclita existentza. A merge (fiecare) in (sau la) treaba lui = ashi relua treburile obishnuite ashi vedea de interesele sale. A(i) merge (ceva) (drept) la inima (sau la suflet) = a(i) placea foarte mult. A merge atza = a se duce drept la tzinta. Dei merge (sau sai mearga) colbul (sau fulgii peticile untul) = (in legatura cu verbul „a bate” sau cu echivalentele lui; cu valoare adverbiala) zdravan tare violent. A merge pe... = (despre varsta) a se apropia de... a implini in curand... De ce merge sau pe zi (ori pe an) ce merge = pe masura ce trece timpul. ♦ A urma a frecventa cursurile unei institutzii de invatzamant. ♦ (Inv. shi reg.; despre fiintze shi lucruri) A intra a patrunde. ♦ Fig. A ajunge. A mers pana la a crede cal poate indrepta. ◊ Expr. A merge prea departe = ashi ingadui prea multe a depashi limitele ingaduite. ♦ (Pop.) A se angaja (intro slujba). ♦ A se inrola. ♦ (Despre ape curgatoare p. ext. despre lichide) A curge; a se scurge. 3. A insotzi a intovarashi a acompania. ◊ Expr. A merge mana in mana (cu...) = a fi in stransa legatura a se desfashura concomitent a se inlantzui. A merge dupa (cineva) = a) (despre femei) a se marita; b) a urma sfaturile povetzele cuiva. A merge in urma (sau pe urmele) cuiva = a urmari pe cineva. ♦ (La unele jocuri mai ales la cel de cartzi) A se angaja a participa la joc. II. 1. (Despre intinderi de pamant drumuri etc.) A se intinde pana la...; a duce la... 2. (Despre shtiri evenimente etc.) A ajunge la cunoshtintza cuiva; a se raspandi; a se propaga a se generaliza. ◊ Expr. Merge vorba = se spune se vorbeshte. Ii merge (cuiva) vestea (sau numele vorba etc.) = se spune despre el k... Meargai numele! = sa nu se mai auda despre el sa dispara definitiv. III. 1. (Despre actziuni evenimente fenomene etc.) A se desfashura a evolua a decurge. ♦ (Despre aparate mecanisme etc.) A functziona. 2. (Despre fiintze) A o duce ai fi (bine sau rau). ♦ A reushi a izbuti. 3. A inainta a progresa a se dezvolta. ◊ Expr. (Impers.) De ce (sau pe zi ce) merge = pe masura ce trece timpul; tot mai mult. ♦ (Despre oameni) A continua a persevera. IV. 1. (Despre materiale mai ales despre alimente) A fi necesar a se consuma a se folosi (intro anumita cantitate). 2. (Inv. shi pop.) A se calcula a se socoti. 3. (Mat.; despre numere) A se cuprinde a intra in alt numar. V. 1. A se potrivi a fi posibil; a se putea a se accepta a se admite. ◊ Expr. Asha mai merge = asha se potriveshte e bine imi convine. Treaca (shi mearga)! sau treacamearga! = fie! sa zicem k se poate! sa admitem (k pe o concesie)! ♦ A se potrivi a se armoniza a se asorta. Aceste culori merg bine. 2. (Jur.; despre termene clauze etc.) A intra in vigoare. 3. (Despre bani documente etc.) A fi valabil a fi in uz a avea curs. 4. (Despre salarii) A reveni (cuiva) in continuare. VI. A umbla imbracat intrun anumit fel; a purta. [Perf. s. mersei part. mers. Var.: (reg.) mére vb. III] Lat. mergere „a se scufunda”.
merge [At: COD. VOR. 38/25 / V: (Trs) mere (Pzi: 2 meri 3 mere 4 merem 5 meretzi 6 mer) (Mar) me (Pzi: 2 mei 3 me meie 4 mem meiem 5 metzi meietzi) / Pzi: merg (Trs) meg 2 (Trs) megi 3 merge 4 mergem (pop A shi: mergem) (Trs) megem 6 (Olt) merge; Ps: 1 mersei (reg) mergei mergai mersui (inv) mershi mershu 3 (reg) mersu 4 (inv) mersem Mp: 5 (ivr) mersesitzi / E: ml mergere „a se cufunda”] 1 vi (D. fiintze) A se mishca deplasanduse dintrun loc in altul Si: a umbla. 2 vi (Reg; ie) A ~ dea roata (sau dea zbardigoala) A se da peste cap. 3 vi (Cu determinarea „inainte”) A preceda in spatziu. 4 vi (Cu determinari k: „in sus” „la deal” etc.) A urca. 5 vi (Cu determinari k: „in jos” „la vale” etc.) A cobori. 6 vi (Mgm; reg; cu determinarea „din drum”) Ashi schimba directzia de mers. 7 vt (Irg) A strabate. 8 vi A trece dintrun loc in altul. 9 vi (Cu determinari k „la dreapta” „la stanga” „hais” „cea”) A coti. 10 vi (D. obiecte sau fiintze) A se deplasa prin aer Si: a zbura. 11 vi (D. nave ori obiecte plutitoare) A se deplasa pe apa Si: a pluti. 12 vi (Fam d. mancari sau bauturi; de obicei determinat prin „pe gat”) A putea fi inghitzit ushor shi repede Si: a aluneca. 13 vi (Deplasarea este vazuta in stadiul initzial) A se indrepta spre... Si: a pleca a porni a se duce. 14 vi (Ie) A ~ inaintea cuiva sau ai ~ (cuiva) inainte A intampina pe cineva. 15 vi (Pop; ie) A ~ de la... A se despartzi de cineva. 16 vi (Pop; ie) A ~ (fiecare) in (sau la) treaba lui (ori sa etc.) Ashi relua treburile obishnuite. 17 vi (Reg; ie) ~gincolo! sau ~gi in treabatzi! Pleaca de aici! 18 vi (Reg; iae) Nu mai spune! Si: extraordinar. 19 vi (Pop; ie) A(i) ~ (ceva) (drept) la inima (sau la suflet) Ai placea foarte mult. 20 vi A vizita. 21 vi (De obicei cu determinari k: „la shcoala” „la universitate”) A frecventa cursurile unei institutzii de invatzamant. 22 vi (Irg; d. fiintze sau obiecte; cu determinari care indica un spatziu delimitat) A intra. 23 vi (Inv; deplasarea este vazuta in stadiul final) A ajunge. 24 vi (Ie) A ~ prea departe A trece peste limitele ingaduite. 25 vi (Pop; udp „in” „la”) A se angaja intrun serviciu. 26 vi (Cu determinarile „la armata” „la oaste”) A se inrola. 27 vi (Udp „la”) A cere sfatul Si: a consulta. 28 vi (Udp „la”) A cere sprijinul Si: a apela. 29 vi (Udp „cu”) A insotzi pe cineva. 30 vi (D. intamplari fenomene etc.; ie) A ~ mana in mana (cu... ) A se afla in stransa legatura a fi strans legate intre ele. 31 vi (Pop; d. persoane; iae) A fi intzeleshi pentru savarshirea unei nereguli fraude etc. 32 vi (Inv; ilv) A ~ dupa... A urma. 33 vi (ial; ivp; d. femei) A se casatori. 34 vi (Ial) A urmari. 35 vi (Ie) A ~ dupa... A accepta a urma sfaturile invatzaturile cuiva. 36 vi (Inv; ie) A ~ pe legea cuiva A accepta sau a respecta o credintza. 37 vi (Reg; ilv) A ~ in urma cuiva A urmari. 38 vi (Inv; ie) A ~ in (sau la) sfatul cuiva A accepta a urma sfaturile cuiva. 39 vi (Inv; ilv) A ~ spre nunta (sau reg in cununie cu...) A se casatori. 40 vi (La unele jocuri mai ales la jocul de cartzi) A accepta miza shi a participa la joc. 41 vi (D. ape curgatoare) A curge. 42 vi (Pop; d. lichide sau secretzii organice) A se scurge. 43 vi (Pop; d. praf fum aburi etc.) A ieshi din... 44 vi (Pop; d. praf fum aburi etc.) A se desprinde din ceva deplasanduse in spatziu. 45 vi (In legatura cu „a bate”; ilav) Dei ~ (sau sai mearga) fulgii (sau colbul peticii peticile untul rar scanteile) Zdravan. 46 vi (Trs; d. pete murdarie etc.) A se curatza prin frecare. 47 vi (D. drumuri) A duce la... a o lua spre... 48 vi (D. intinderi de pamant drumuri linii de hotar etc.) A se intinde de la... pana la... 49 vi A se extinde. 50 vi (D. veshti evenimente etc.) A ajunge la cunoshtintza cuiva. 51 vi (Ie) ~ vorba sau vorba ~ Se vorbeshte peste tot. 52 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) vestea (sau numele vorba etc.) A se spune despre el k... 53 vi (Iae) A fi renumit. 54 vt (In imprecatzii; ie) Meargai numele! Sa nu se mai auda de el sau de ea decat numele. 55 vi (D. actziuni fenomene evenimente etc. cu determinari modale) A se desfashura. 56 vi (Cu determinare subintzeleasa) A se desfashura destul de bine normal. 5758 vi (D. aparate mecanisme sisteme tehnice) (A fi in functziune sau) a putea fi pus in functziune Si: a functziona. 5960 vim (D. fiintze ccd; ie) Ai ~ bine (sau rau) A o duce (bine sau) rau. 61 vi (Cu determinarea subintzeleasa) A avea succes. 62 vi (Cu determinarea subintzeleasa; icn) A nu avea succes. 63 vim (Cu determinari modale k: „inainte” „bine” „incet” „greu”) A progresa. 64 vi (D. oameni; cu determinari k: „(tot)inainte” „mai departe”) A persevera. 65 vi (D. oameni; urmat de o determinare numerica; ie) A ~ pe... A se apropia de sau a se indrepta spre data la care implineshte un an in plus. 66 vi (Ie) A ~ spre... (sau catre...) A se apropia de un anumit stadiu de evolutzie de o anumita faza de perioada de timp imediat urmatoare. 67 vim (Ie) De ce (sau rar pe cat) ~ sau pe zi (ori pe an) ce ~ Pe masura ce trece timpul. 68 vi (D. fiintze) A trece dintro situatzie in alta. 69 vi (D. fiintze) A ajunge intro anumita situatzie. 70 vi (D. materiale) A fi necesar in cantitatzi determinate la realizarea unui produs Si: a se consuma a se intrebuintza. 71 vi (Pfm; ie) Unde ~ mia mearga shi suta Daca sa cheltuit atat de mult se mai poate cheltui inca putzin. 72 vi (Pex) Fie treaca de la mine! 73 vt (Rar cu determinari nume de alimente introduse prin „pe”) A se hrani. 74 vi (Ivp) A se adauga la socoteala. 75 vi (Mat; d. numere) A se cuprinde in alt numar. 7677 vim (SHi icn) A (nu) fi posibil acceptabil permis sau valabil Si: a (nu) se accepta a (nu) se admite a (nu) se putea. 7879 vi (SHi icn; ilv) A (nu)i ~ la socoteala A (nu) i conveni. 80 vi A se potrivi. 81 vi (Jur; d. termene clauze etc.) A intra in vigoare Si: a curge. 82 vi (Trs; d. vorbe expresii etc.) A se putea folosi Si: a se spune a se zice. 83 vi (Rar) A avea valoare de... Si: a face a valora. 84 vi (D. bani pex d. documente care confera anumite drepturi) A fi valabil. 85 vi (D. salarii venituri etc.) A reveni cuiva cu continuiate. 86 vi (Inv; d. bunuri materiale) Ai reveni cuiva de drept. 87 vi (ivr; d. legi) A prevedea. 88 vi A se imbraca intrun anumit fel Si: ci se asorta a se purta.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MÉRGE merg vb. III. Intranz. I. 1. A se mishca deplasanduse dintrun loc in altul; a se deplasa a umbla. ♦ (Despre nave sau alte obiecte plutitoare) A pluti. ♦ (Despre pasari avioane etc.) A zbura. ♦ (Fam.; despre mancaruri shi bauturi) A putea fi inghitzit ushor; a aluneca pe gat. 2. A pleca a porni a se duce; a se indrepta (spre...). ◊ (La imperativ k termen de urare sau de indemn) Mergi cu bine! ◊ Expr. A merge inaintea cuiva = a intampina pe cineva. A merge la pieire = a actziona necugetat ashi periclita existentza. A merge (fiecare) in (sau la) treaba lui = ashi relua treburile obishnuite ashi vedea de interesele sale. A(i) merge (ceva) (drept) la inima (sau la suflet) = a(i) placea foarte mult. A merge atza = a se duce drept la tzinta. Dei merge (sau sai mearga) colbul (sau fulgii peticile untul) = (in legatura cu verbul „a bate” sau cu echivalentele lui; cu valoare adverbiala) zdravan tare violent. A merge pe... = (despre varsta) a se apropia de... a implini in curand... De ce merge sau pe zi (ori pe an) ce merge = pe masura ce trece timpul. ♦ A urma a frecventa cursurile unei institutzii de invatzamant. ♦ (Inv. shi reg.; despre fiintze shi lucruri) A intra a patrunde. ♦ Fig. A ajunge. A mers pana la a crede cal poate indrepta. ◊ Expr. A merge prea departe = ashi ingadui prea multe a depashi limitele ingaduite. ♦ (Pop.) A se angaja (intro slujba). ♦ A se inrola. ♦ (Despre ape curgatoare p. ext. despre lichide) A curge; a se scurge. 3. A insotzi a intovarashi a acompania. ◊ Expr. A merge mana in mana (cu...) = a fi in stransa legatura a se desfashura concomitent a se inlantzui. A merge dupa (cineva) = a) (despre femei) a se marita; b) a urma sfaturile povetzele cuiva. A merge in urma (sau pe urmele) cuiva = a urmari pe cineva. ♦ (La unele jocuri mai ales la cel de cartzi) A se angaja a participa la joc. II. 1. (Despre intinderi de pamant drumuri etc.) A se intinde pana la...; a duce la... 2. (Despre shtiri evenimente etc.) A ajunge la cunoshtintza cuiva; a se raspandi; a se propaga a se generaliza. ◊ Expr. Merge vorba = se spune se vorbeshte. Ii merge (cuiva) vestea (sau numele vorba etc.) = se spune despre el k... Meargai numele! = sa nu se mai auda despre el sa dispara definitiv. III. 1. (Despre actziuni evenimente fenomene etc.) A se desfashura a evolua a decurge. ♦ (Despre aparate mecanisme etc.) A functziona. 2. (Despre fiintze) A o duce ai fi (bine sau rau). ♦ A reushi a izbuti. 3. A inainta a progresa a se dezvolta. ◊ Expr. (Impers.) De ce (sau pe zi ce) merge = pe masura ce trece timpul; tot mai mult. ♦ (Despre oameni) A continua a persevera. IV. 1. (Despre materiale mai ales despre alimente) A fi necesar a se consuma a se intrebuintza (intro anumita cantitate). 2. (Inv. shi pop.) A se calcula a se socoti. 3. (Mat.; despre numere) A se cuprinde a intra in alt numar. V. 1. A se potrivi a fi posibil; a se putea a se accepta a se admite. ◊ Expr. Asha mai merge = asha se potriveshte e bine imi convine. Treaca (shi mearga)! sau treacamearga! = fie! sa zicem k se poate! sa admitem (k pe o concesie)! ♦ A se potrivi a se armoniza a se asorta. Aceste culori merg bine. 2. (Jur.; despre termene clauze etc.) A intra in vigoare. 3. (Despre bani documente etc.) A fi valabil a fi in uz a avea curs. 4. (Despre salarii) A reveni (cuiva) in continuare. VI. A umbla imbracat intrun anumit fel; a purta. [Perf. s. mersei part. mers. Var.: (reg.) mére vb. III] Lat. mergere „a se scufunda”.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de romac
- actziuni
MÉRGE merg vb. III. Intranz. I. (Despre fiintze) 1. A se mishca (pashind sau fiind purtat de un vehicul) dintrun loc intraltul; a pashi a se deplasa. V. umbla circula. Caii mergeau acum mai greu pe drumul desfundat. SADOVEANU O. VII 80. Eu mergeam pe strimta cale de sub marginea padurii. COSHBUC P. I 317. SHia mers el multa lume shi tzara. RETEGANUL P. III 27. Mersau ei shi zi shi noapte nu se shtie cit au mers. CREANGA P. 275. ◊ Expr. A merge glontz (sau intins) la... v. glontz. A merge atza = a merge drept la tzinta. A merge in bobote v. bobot. A merge (sau a umbla) pe doua carari v. carare. ♦ (Subiectul este drumul calea etc.) A se intinde; a duce. Calea mergea traganata pe coasta; casele se rareau trupul satului raminea in urma in verdeatza livezilor. SADOVEANU O. I 35. Mergea atunci podul facut de Sinan de la capul cel de linga orashul Giurgiului... pina la poalele castelului. BALCESCU O. II 123. Cararusha mergen vii. JARNÍKBIRSEANU D. 162. 2. A pleca. Todosia nici no zari pina cind merse sa inchida poarta. REBREANU I. 31. Nar trebui sa mearga nerasplatit de la fatza ta. CREANGA P. 299. Mergind draga de la tine Plinge inima in mine. JARNÍKBIRSEANU D. 108. ◊ (In formule de urare la despartzire) Alergi sanatoasa mamuca zise cel mic cu lacrimi in ochi. CREANGA P. 20. ♦ (Determinat de un adverb de loc sau de un substantiv introdus prin «(pina) la» «(pina) in») «intru» «catre» «spre») A se duce a porni. Dimineatza mergea la cimp k de obicei; serile arareori. GIRLEANU L. 34. Dumineca viitoare stapine sa mergem in sat la hora. CREANGA P. 162. Ei dar gateshtete Lulutza co sa mergem la tirg. ALECSANDRI T. I 183. Se scobora... k sa mearga la tabara de la SasSabesh. BALCESCU O. II 258. ◊ Expr. Ai merge (cuiva ceva) la inima v. inima. A merge pina... = a ajunge pina la... SHtiam pina unde merge afectziunea mamei. CAMIL PETRESCU U. N. 417. O prietena a mers cu indrazneala pina chiar sami traga palme. CARAGIALE O. II 323. Duhul de superstitzie merse pina a crede k shi schimbarea portului ce ei facusera de vreo citziva ani fuse un semn rau. BALCESCU O. II 258. A merge la pieire (sau mai rar la pieirea capului) = a ajunge in primejdie ashi periclita existentza. Sa se lase de a face calatoria aceasta k nu care cumva sa mearga la pieirea capului sau. ISPIRESCU L. 4. ♦ (Popular urmat de determinari introduse prin prep. «in» sau «la») A intra. A mers la armata. Nu voia nici sa lucre nici sa mearga in slujba k sashi cishtige shi ea ceva. SBIERA P. 208. 3. (Cu determinari introduse prin prep. «cu») A intovarashi a insotzi a acompania. Nu era mai nimerit sa fi mers cu noi shi fetele celea decit sa se duca ele dupa guracasca dupa pustietatzi? SP. POPESCU M. G. 57. Daca vei merge cu mine... habar sa nai. ISPIRESCU L. 16. Asha mia fost sortit shi nam ce face; trebuie sa merg cu HarapAlb shi pace buna. CREANGA P. 274. ♦ (Determinat prin «pe urma» sau «in urma») A urmari pe cineva cu scopul de al prinde. In zadar mai merg in urma lor! RETEGANUL P. I 37. ◊ Expr. A merge pe urma (sau pe urmele) cuiva v. urma. (Popular despre femei) A merge dupa cineva = a se marita. Cum deai putut tu merge dupa un mire hid k acesta! SBIERA P. 20. II. 1. A se mishca in spatziu a se duce a strabate un drum pentru a ajunge intrun anumit loc. Domnule ma rog trenul acesta merge la Tirgovishte? BASSARABESCU V. 48. Trenul mergea tot mai departe. D. ZAMFIRESCU R. 78. Corabiile mergeau k sageata. ISPIRESCU L. 25. ◊ (Despre luna soare) Luna dupa dealuri mergind sa se culce i arata calea shii suride dulce. BOLINTINEANU O. 35. (Despre lucruri duse de om) Urciorul nu merge de multe ori la apa (= pina la urma tzi se infunda). ◊ Expr. (Despre mincari) A merge pe git = a aluneca pe git. Ma raped in crama shaduc shi un cofaiel de vin k sa mearga placintele acestea mai bine pe git. CREANGA P. 10. A bate (sau a freca a croi a flocai pe cineva) dei merg(sau sai mearga) fulgii (sau peticele colbul untul) = a bate rau a bate mar. Altfel mi tzi iash freca eu pe mirlani sa le mearga untul. C. PETRESCU R. DR. 117. Scoteam mitzele de prin ocnitze shi cotrutze shi le flocaiam... de le mergea colbul. CREANGA A. 37. Acush iau varga din coarda shi va croiesc de va merg peticile. id. ib. 38. Joaca dei merg peticele (sau dei merge colbul) = joaca cu multa pasiune cu mult foc. Zina... au inceput deodata sa joace shi unde nu juca shi juca dei mergea petecele. SBIERA P. 37. SHi juca shi juca dei mergea colbul. id. ib. 39. 2. (In legatura cu notziuni temporale) A se apropia de... Baiatul merge pe opt ani. ◊ (Impersonal) Eu babei mele k merge pe douazeci shi patru de ani de cind mam luat cu dinsa... shi tot nu iam spus. CREANGA P. 122. ◊ Expr. Pe zi ce merge sau de ce pe cit merge = pe masura ce trece vremea pe zi ce trece; progresiv. SHi in chaosul uitarii oricum orele alerge Ea din ce in ce mai draga tziar cadea pe zi ce merge. EMINESCU O. I 160. Tirgul Frumos de ce merge se face urit. NEGRUZZI S. I 192. Au inceput a.sa ivi nishte nourashi carii pe cit mergea acoperea ceriul. DRAGHICI R. 9. ♦ (Determinat prin «inainte») A continua. Flacaul incepe shi el a se trece mergind tot inainte cu burlacia. CREANGA P. 142. III. 1. (Familiar despre bani) A fi in circulatzie a circula a avea curs. 2. (Despre veste zvon vorba faima nume) A se raspindi a ajunge sa fie cunoscut de toata lumea a se generaliza. Auzi! i umblan cap tu sora Sajunga ea Lucsandrei nora! O meargai numele! No vezi La hora? COSHBUC P. I 126. Ii mersese vestea k face din cinepa cea picata sub melitzoi sute de cotzi de pinza. SBIERA P. 220. Ii mergea numele k este cea mai frumoasa faptura omeneasca de sub soare. ISPIRESCU U. 10. IV. 1. (Despre un mecanism) A functziona a umbla. Ceasul merge bine. ▭ Un cuptor electric pentru topit otzelul consuma el singur atunci cind merge cea mai mare parte din miile de kilowatzi care pun in mishcare valea. BOGZA V. J. 82. ◊ Expr. A merge k pe roate v. roata (1). 2. (In expr.) Ai merge (cuiva) gura v. gura. V. 1. (In legatura cu o activitate) A se prezenta intrun anumit fel a o duce. Bietul Guraliuc facea pozne; la instructzie mergea binishor dar la teorie era k lemnul. SADOVEANU O. VI 140. Umblam la shcoala unde mergeam bine. Eram monitor premiant. La TDRG. ♦ (Impersonal) A reushi a avea succes. Cu mine nutzi merge. ▭ Nu tzia merge tot asha pe somn pe mincare shi pe bere. ALECSANDRI T. 611. ♦ A evolua a decurge a se desfashura (intrun anumit fel). Se scuza k a lipsit atita vreme shi era vesel parca toate iar fi mers in plin. REBREANU R. I 231. Toate imi mergeau dupa plac fara leac de suparare. CREANGA A. 34. Treaba mergea struna. NEGRUZZI S. I 343. ◊ (Impersonal) Cit mai ai de muncit k sa te plateshti? Eu shtiu tovarashe draga? Dupa cum mio merge shi mie. O luna...doua luni... DUMITRIU N. 268. A fost Cuminte om; dar nu shtiu cum Asha ia mers de prost. COSHBUC P. I 229. ♦ (In legatura cu sanatatea sau cu starea cuiva) A o duce a fi. Cum merge sotzia dtale? Tot bolnava? La TDRG. 2. (inlocuind alte verbe) A se potrivi. Aceste culori nu merg bine impreuna. ♦ (Despre un material intrebuintzat spre a face ceva din el) A se consuma a intra a se intrebuintza. K sa nu mearga miere multa dupa ce leau scos din cuptor le ung pe deasupra cu miere. SEVASTOS N. 78. Unde merge mia mearga shi suta. ♦ (Despre venituri) A reveni. SHi dobinda de 50 la suta merge la... La capetele intregi! DELAVRANCEA O. II 366. ♦ (Impersonal) A se putea. Merge shi fara zahar. ▭ TZiarat eu tzie! Cu dintzii te rup! Ha ha! Parca asha merge? DUMITRIU P. F. 22. Cu mine nu merge asha! C. PETRESCU A. R. 14. ◊ Expr. Asha mai merge = asha e bine se potriveshte. Treaca (shi) mearga = fie! sa zicem k se poate. Greu lucru ma intrebashi mama dara aide treacamearga. ISPIRESCU E. 114. Cit pentro piele treaca shi mearga Fiindca singur spui cai dreptate. ALEXANDRESCU M. 301. Forme gramaticale; perf. s. mersei part. mers. Varianta: (regional) mére (JARNÍKBIRSEANU D. 81) vb. III.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
A MÉRGE merg intranz. 1) (despre fiintze) A se mishca (dintrun loc in altul) prin schimbarea succesiva a picioarelor fara a intrerupe contactul cu solul. 2) A se deplasa dintrun loc in altul pe jos calare sau cu un vehicul; a umbla. * ~ (sau a umbla) pe doua carari a fi beat. 3) (despre vehicule) A se mishca in mod continuu (intrun mediu oarecare). 4) (despre mecanisme aparate mashini) A fi in actziune; ashi indeplini functzia (intrun anumit fel); a functziona. Ceasul merge bine. 5) Ashi schimba locul initzial orientanduse intro anumita directzie; a se duce; a pleca. * ~ inaintea cuiva a pleca in intampinarea cuiva. ~ in treaba lui ashi vedea de treburile sale. ~ prea departe a intrece masura; a depashi limitele admisibile. ~ pe urmele cuiva a) a urmari pe cineva; b) a urma exemplul cuiva. ~ dupa cineva a se marita. 6) (despre ape curgatoare) A se mishca in mod natural (intro anumita directzie); a curge. 7) (despre drumuri cai de acces) A avea directzie; a duce. 8) (despre persoane) A se duce cu regularitate; a umbla. ~ la shcoala. 9) (despre mijloace de locomotzie) A se deplasa incontinuu sau cu anumite intermitentze (intrun anumit sens shi intrun anumit spatziu); a circula. 10) (despre persoane) A se duce (cu cineva) pentru a insotzi. 11) (despre veshti shtiri zvonuri) A trece de la unul la altul; a circula. * Ai ~ (cuiva) vestea (sau numele) a se vorbi despre cineva (mai ales negativ). 12) (despre fiintze) A avea o anumita stare a sanatatzii. 13) A avea succes (intro activitate actziune intreprindere etc.). ~ bine la invatzatura. 14) (despre obiecte de imbracaminte) A se potrivi dand o infatzishare placuta; a conveni intrun anumit mod. Taiorul itzi merge de minune. 15) fam. (mai ales despre culori) A fi in concordantza (deplina); a se potrivi; a se armoniza; a se asorta; a cadra; a concorda. * Asha mai ~ asha e bine; asha imi convine. Treacamearga fie; sa admitem. 16) (despre materiale) A fi necesar (intro anumita cantitate). La o rochie merg trei metri de stofa. 17) (despre venituri retributzii etc.) A reveni in mod regulat. 18) (despre bani) A avea curs; a fi in uz; a circula. 19) (despre evenimente actziuni etc.) A fi intro anumita stare de dezvoltare; a se desfashura (intrun anumit mod); a se derula; a decurge. * ~ k pe roate (sau ~ struna) a spori; a se desfashura cu succes. ~ pe... a atinge o anumita varsta; a se apropia de... Pe zi ce ~ pe masura ce trece timpul; din zi in zi. A bate (pe cineva) dei merge colbul (sau dei merg peticele) a bate foarte tare (pe cineva). /<lat. mergere
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
merge v. 1. a se mishca dintr’un loc la altul: mergi iute; 2. a se duce intr’un loc anumit: copiii merg la shcoala; 3. a se afla a fi: cum mergi cu sanatatea? i merge bine; 4. a se putea: nu merge; 5. a veni bine a conveni: asta numi merge la socoteala. [Lat. MERGERE a se cufunda a dispare].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MÉRE vb. III v. merge.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
MÉRE vb. III v. merge.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
me v vz merge
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
mere v vz merge
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MÉRE vb. III v. merge.[1]
- Formele flexionare absente sunt inlocuite de cele ale verbului a merge. — gall
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
treaca (mearga)! int. fie (permis)!
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
merg mers a mérge v. intr. (lat. mérgĕre a cufunda apoĭ „a se cufunda intr’un desish orĭ in intuneric a inainta a merge”. Dupa perf. mérsi s’a facut *mérgere shi de aceĭa a ramas e curat k din mérgĕre s’ar fi facut a mĭerge. Sa mearga. V. imersiune submergibil. Cp. cu shterg). Umblu ma duc dintr’un loc intr’altu: a merge maĭ incet pe jos calare cu carutza. Umblu frecŭentez: acest copil n’a mers inca la shcoala. Curg continuŭ: leafa i merge pe vacantza. Am curs umblu is primit: baniĭ vechĭ nu maĭ merg. V. tr. Strabat: a merge un drum lung o suta de chilometri: V. impers. A fi permis posibil: asta nu merge. A trece timpu: cu cit merge cu atita e maĭ raŭ. A merge bine raŭ a progresa (prospera) a scadea (a decadea a slabi saŭ a saraci): eleviĭ merg bine cu studiile bolnavu cu sanatatea. Atzĭ merge bine raŭ a prospera a scadea: bolnavuluĭ iĭ merge bine cu lapte florilor cu apa. Atzĭ merge la suflet (saŭ la inima) atzĭ placea foarte mult: aceasta apa rece mĭa mers la inima vorbele mele ĭaŭ mers la inima. A merge anapoda saŭ pe dos (un lucru) a avea rezultat opus dorintzeĭ a nu reushi. A merge in vint a se risipi fara folos: munca luĭ a mers in vint. Merge? merge bine? se poate? e permis?
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
mérge (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. merg 1 pl. mérgem perf. s. 1 sg. merséi 1 pl. mérseram; conj. prez. 3 sa meárga; part. mers
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
mérge vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. mérg 1 pl. mérgem perf. s. 1 sg. merséi 1 pl. mérseram; conj. prez. 3 sg. shi pl. meárga; part. mers
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
treácameárga loc. adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
treácameárga loc. adv.
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
merg mergi 2 mergem 1 pl. mearga 3 conj. mersei 1 aor.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
MÉRGE vb. 1. a se deplasa a se duce a se mishca a umbla (pop.) a se purta. (~ putzin pe strada.) 2. a umbla (inv. shi reg.) a pasa. (~ cam greu din cauza batranetzii.) 3. v. trece. 4. v. parcurge. 5. v. colinda. 6. v. zbura. 7. v. coti. 8. v. deplasa. 9. v. pleca. 10. v. apuca. 11. v. duce. 12. v. trece. 13. v. lua. 14. v. ieshi. 15. v. intra. 16. v. inrola. 17. v. circula. 18. a duce a se indrepta. (Acesta e drumul care ~ spre...) 19. v. intinde. 20. v. desfashura. 21. v. progresa. 22. v. functziona. 23. a o duce. (SHtii k i ~ bine.) 24. v. consuma. 25. v. cuprinde. 26. v. purta. 27. v. asorta. 28. v. potrivi. 29. v. putea.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
MÉRGE vb. v. ajunge angaja baga curge extinde intra incadra tinde latzi pica picura prelinge propaga raspandi scurge sosi tocmi trece veni vari.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
MERGE vb. 1. a se deplasa a se duce a se mishca a umbla (pop.) a se purta. (~ putzin pe strada.) 2. a umbla (inv. shi reg.) a pasa. (~ cam greu din cauza batrinetzii.) 3. a trece. (Chiar acum ~ spre casa.) 4. a face a parcurge a strabate. (~ zilnic 10 km.) 5. a colinda a cutreiera a strabate a umbla. (~ prin muntzi shi vai.) 6. a zbura. (Avionul ~ cu 1000 de km pe ora.) 7. a (o) coti a o lua. (~ la stinga.) 8. a se da a se deplasa a se duce. (~ cu doi pashi inapoi.) 9. a se duce a pleca a porni (pop.) a (se) mishca (inv. shi reg.) a pasa. (Unde ~ acum seara?; ~ in excursie.) 10. a (o) apuca a se indrepta a o lua a se orienta a pashi a pleca a porni (rar) a se indruma (pop.) a purcede a se purta (inv. shi reg.) a nazui (Transilv.) a aradui. (Neam despartzit shi el a ~ spre casa.) 11. a se duce. (~ la doctor.) 12. a se duce a trece. (Te rog sa ~ shi pe la noi.) 13. a se lua a se tzine a veni. (Se da jos shi ~ dupa car.) 14. a ieshi (inv. shi pop.) a purcede. (Sa ~ putzin in gradina.) 15. a intra a patrunde. (Au ~ apoi in casa.) 16. a intra a se inrola. (~ in armata.) 17. a (se) circula a (se) deplasa a (se) umbla. (O artera care ~ multe vehicule; ~ singur neinsotzit.) 18. a duce a se indrepta. (Acesta e drumul care ~ spre...) 19. a ajunge a se intinde. (Cimpia ~ pina la poalele dealului.) 20. a se desfashura a evolua. (Treaba ~ bine.) 21. a inainta a progresa. (Omenirea ~ continuu pe calea civilizatziei.) 22. a functziona a umbla. (Ceasornicul motorul ~.) 23. a o duce. (SHtii k i ~ bine.) 24. a se consuma a intra. (~ mult unt la aceasta mincare.) 25. (MAT.) a se cuprinde a intra. (4 in 8 ~ de doua ori.) 26. a purta a umbla. (Vara ~ cu basc.) 27. a (se) armoniza a (se) asorta a (se) combina a (se) potrivi (pop. shi fam.) a (se) lovi. (Albastrul ~ bine cu albul.) 28. a cadra a corespunde a se potrivi (inv. shi reg.) a veni. (Ce faci tu nu ~ cu momentul ales.) 29. a se putea. (Nu mai ~!)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
merge vb. v. AJUNGE. ANGAJA. BAGA. CURGE. EXTINDE. INTRA. INCADRA. INTINDE. LATZI. PICA. PICURA. PRELINGE. PROPAGA. RASPINDI. SCURGE. SOSI. TOCMI. TRECE. VENI. VIRI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A merge ≠ a sta a (se) opri
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
TREACAMEÁRGA interj. v. fie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
treacamearga interj. v. FIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
mérge (mérg mérs) vb. 1. A umbla a se indrepta spre a pleca. 2. A calatori a se deplasa. 3. A se extinde intro directzie determinata. 4. A frecventa. 5. A continua a dura a urma. 6. A circula a da curs. 7. A functziona (o mashina). 8. A se realiza un negotz. 9. A progresa a inainta. 10. A opera a proceda. 11. A intra in anumite jocuri de cartzi. 12. A veni a se conforma a se ajusta a asorta. 13. A conveni a fi oportun. 14. A fi posibil a fi permis. 15. A se folosi a se uza a se consuma. 16. A trece. 17. (In expresii) A cadea a se desprinde a se rostogoli. 18. (Cu pron. in dativ) Ai prii a fi. 19. (Cu dupa) A se marita a se casatori. 20. (Cu pe) A avea un oarecare numar de ani neimplinitzi. Var. (Trans.) mere. Mr. nergu nershu megl. mierg mersh istr. meg mes mere. Lat. mergĕre „a se scufunda” (Candrea Bul. Soc. fil. II 12; Pushcariu 1056; CandreaDens. 1080; Densusianu GS II 20; REW 5525) cf. alb. mergoń „a indeparta” (Meyer 274; Philippide II 647) sard. imbergere „a impinge” < lat. inmergere (Wagner 111). Cf. shi Daicovici Dacor. V 477; Rosetti I 175; Cortés 131. Semantismul presupune un sens intermediar „a cadea” k cel care apare (17) in fraze k va croiesc de va merg petecele (Creanga). Var. mere e putzin clara. Poatei vorba de un proces de asimilare al conjug. datorat participiului mers k in curs cure sau cura (care apoi a evoluat in sens contrar pina a ajuns la curgere). Prezentza acestei forme in Trans. shi in istr. este dovada unei schimbari foarte vechi. Trebuie sa existe shi in Mold. (cf. poezie populara: dupa dascalash n’oi mere k ma tzine cu pomene) shi probabil in tot domeniul rom. cf. mereu. Der. mergator s. m. (inv. calator); inaintemergator s. m. (precursor) dupa sl. predteča shi apoi dupa lat. praecursor; mers s. n. (umblat; mishcare; progres dezvoltare; umblet); mersura s. f. (umblet); demers s. n. (diligentza solicitare) format dupa fr. démarche pe baza paralelismului marchemers; premerge vb. (a preceda) se foloseshte in Trans. format dupa germ. vorgehen; premergator adj. (precedent antepus; vestitor; s. m. precursor) dupa fr. précurseur.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
merge Sau incercat mai multe etimologii pentru a merge: REW (5525) in editzia intii se gindea la o incrucishare intre meo shi pergo dar ambele verbe sint necunoscute in limbile romanice. Candrea (BSF II p. 12 cf. shi CDDE) urmat de DLR shi de alte dictzionare porneshte de la lat. mergo „a se scufunda”: intzelesul sar fi schimbat in timpul vietzuirii romanilor in muntzi unde cel care se departeaza dispare din cauza copacilor a denivelarilor de teren. Pushcariu EW compara alb. mergoj „a se indeparta” shi atasheaza ambele verbe la lat. mergo presupunind pentru schimbarea de intzeles in romana seria mmatoare: „ma scufund” > „dispar” > „ma indepartez” > „plec” > „merg”. SHi aceasta filiera pare foarte complicata shi ce e mai curios este k toate dialectele romaneshti ar fi trebuit sa o parcurga. Ramine insa alaturarea formei albaneze care intradevar trebuie sa fie inrudita cu cea romana. G. Daicoviciu DR V p. 477478 reproduce o inscriptzie latina unde apare fraza immargebam in quartum deeimumque annum care ar insemna „mergeam pe anul al 14lea”. Desigur este o ipoteza dar chiar daca o acceptam immergebam ar putea insemna; „ma scufundam” adica „intram” shi nu e nevoie sa fi ajuns la intzelesul de „a merge”. Ash zice k acest immargebam e un derivat de la margo „margine” dar se iveshte o mare dificultate in faptul k e verb de conjugarea a treia care de mult nu mai era productiva v. Pushcariu Locul limbii romane intre limbile romanice Bucureshti 1920 p. 35 explica schimbarea de intzeles de la latina a la romana prin intoarcerea romanilor de la munte la campie. MeyerLübke REW ed. a 3a arata k aceasta nu se potriveshte pentru albaneza. Giuglea DR I p. 486 atrage atentzia cu dreptate asupra faptului k mergo are e scurt care ar fi trebuit sa se diftongheze. Un singur lucru ramine cert: fiind verb de conjugarea a IIIa merge nu poate sa vina din alta limba decit din latina. Pina astazi pe cit shtiu nimeni nu a atras atentzia asupra asemanarii intre rom. merge shi fr. marcher. Acesta din urma a fost shi el explicat in diverse chipuri. O ipoteza multa vreme acceptata a fost cea care o gasim in ultimul rind la Gamillscheg EW: lat. marcare derivat de la marcus „ciocan”; sensul primitiv ar fi fost „a marca o cadentza”. Alta ipoteza emisa de M. Gundermann (ZdW VIII p. 120) shi admisa de REW 5357 porneshte de la un germanic marhan care ar fi atestat k termen de comanda militara in latineshte. E. Holthausen ZrPh. XXXIX p. 494 socoteshte k marhan e neatestat shi parte indoielnic. De fapt Ammianus Marcellinus XIX 11 10 la care se trimite spune numai k marha este strigatul de razboi al limigantzilor sarmatzi cum remarca M. Brüch ZrPh. XXXIX p. 204 nimic nu dovedeshte k e un cuvint germanic nici k avea intzelesul de „a merge”. Pe de alta parte germ. h nu devine ch in frantzuzeshte. DauzatDuboisMitterand recurg la alt etimon germanic: markôn „a marca” „a imprima pasul”. Mi se pare k a merge shi fr. marcher sint prea aproape unul de altul ea sa ne putem permite sa neglijam asemanarea. Navem decit sa punem alaturi perechea (in)fige shi fr. ficher. Daca ne hotarim sa reconstruim un lat. mergo acesta ar putea fi comparat cu skr. mārgah „drum”. Acest verb latinesc ar fi avut o intrebuintzare mai ales in graiuri rustice shi sar fi pastrat in ariile laterale ale latinei.
- sursa: GAER (1975)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
AVE CAESAR (IMPERATOR) MORITURI TE SALUTANT! (lat.) slava tzie Cezar (imparate) cei ce merg la moarte te saluta! Suetoniu „De vita XII Caesarum” 4. Omagiu rostit de gladiatori in fatza lojii imperiale la Roma inainte de inceperea luptelor in arena.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ÇA IRA (fr.) o sa mearga Cantec de mare popularitate din perioada Revolutziei franceze exprimand increderea in izbanda.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CHI VA PIANO VA SANO (it.) cine merge incet merge sigur Expresia este echivalenta cu cea romaneasca: „Cine merge incet departe ajunge”.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
COURIER [curié] DE MÉRÉ PaulLouis (17721825) scriitor francez. Elenist. Pamflete politice impotriva Restauratziei intrun stil ironic shi elegant.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MORITURI TE SALUTANT V. AVE CAESAR (IMPERATOR) MORITURI TE SALUTANT.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
A merge la Canossa Canossa (cu doi s fiindca mai este un orashel tot in Italia caruia i zice Canosa shi se citeshte Canoza) e o localitate foarte mica din apropierea orashului italian Modena dar foarte vestita datorita faptului k acolo acum 900 de ani papa Grigore al VIIlea la supus timp de trei zile la cele mai mari umilintze pe imparatul Henric al IVlea al Germaniei care fusese excomunicat dupa ce multa vreme dusese o lupta invershunata impotriva inaltului pontif. Intre altele imparatul a fost obligat sa se tirasca in genunchi pe zapada imbracat in sac shi cu picioarele goale. De aici expresia a merge la Canossa indica situatzia cind cineva dupa ce a rezistat shi a refuzat mult timp sa indeplineasca sau sa recunoasca ceva vine in cele din urma sa se plece sa faca penitentza. Deci in general o retractare o revenire de obicei injositoare. Poetzii Anghel shi Iosif in Variatziuni asupra lui „cum” se refera la un critic care „vrea sa ne trimeata cu dea sila la Canossa”. Despre un personaj din romanul sau Lame enchantée (Inima vrajita) Romain Rolland scrie: „EI i denuntza pe conducatorii pacifismului. Navea linishte pina ce nushi silea vechii tovarashi sa vina la Canossa” (In volumul Mère et fils). IST.
- sursa: CECC (1968)
- adaugata de Anca Alexandru
- actziuni
Ave Caesar (sau Ave imperator) morituri te salutant! (lat. "Slava tzie imparate! Cei ce se duc la moarte te saluta !) cuvinte mentzionate de istoricul latin Suetoniu in lucrarea sa Vitae XII imperatorum o culegere de anecdote despre viatza a 12 imparatzi romani (de la Cezar la Domitzian). In capitolul privitor la viatza lui Claudiu istoricul povesteshte k gladiatorii inainte de a incepe luptele in arena defilau in fatza lojei imperiale shi pronuntzau cuvintele de mai sus k un ultim omagiu. IST.
- sursa: CECC (1968)
- adaugata de Anca Alexandru
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
merge merg v. i. pers. aIIIa sg. (d. mancaruri shi bauturi) a putea fi ushor de inghitzit.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a bate sai mearga fulgii expr. v. a bate mar
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a merge k / cu turma (dupa cineva) expr. a urma (pe cineva) in mod automat / fara discernamant.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a merge k melcul expr. a se mishca incet.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a merge k oile expr. (peior.) a merge in grup (dezordonat).
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a merge k racul expr. 1. a merge cu spatele inainte. 2. (fig.) a regresa.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a merge k un ceasornic / k ceasul / k pe roate / k uns expr. a functziona a evolua perfect.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a merge calare expr. (inv.) a calatori fara bilet de tren a face blatul pe tren.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a merge copacel expr. (d. copiii mici) a se tzine pe picioare a pashi drept shi incet.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a merge cu doiu’ expr. (adol.) a merge pe jos.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a merge gaitan expr. a functziona perfect.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a merge in ciricuri expr. a fi infatuat.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a merge la cartush expr. (intl. inv. ) a fi condamnat la moarte.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a merge la export expr. a muri.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a merge la fete expr. (eufem. inv.) a frecventa bordelurile.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a merge la matineu expr. (intl. d. hotzi) a actziona dimineatza.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a merge la reciclare expr. ( intl.) a executa o noua pedeapsa.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a merge la sigur expr. a intreprinde o actziune a face ceva cu sortzi siguri de izbanda.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a merge pe barba lui expr. a urma o strategie personala.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a merge pe bitesh / pe blat / pe burta / pe gusha / pe shest expr. 1. a pastra un secret. 2. a actziona pe ascuns.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a merge pe langa pantof expr. a fi foarte prost.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a merge pe mana cuiva expr. a acorda incredere deplina cuiva.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a merge shontacshontac expr. a shchiopata.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a mergen maini expr. (glum. d. femei) a avea picioare subtziri.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a se satura de ceva k de mere acre / paduretze expr. a fi plictisit / dezgustat (de ceva).
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ai merge buhul / vestea (k de popa tuns) expr. a fi foarte cunoscut (in special prin actziuni negative).
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ai merge cuiva (ceva) k o manusha expr. a i se potrivi (ceva) cuiva foarte bine.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ai merge din plin expr. a repurta succes dupa succes.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
merg shi eu o statzie expr. 1. vreau sa trag shi eu din tzigara. 2. contribui shi eu cu ceva (la cheltuiala). 3. stau shi eu putzin.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
soi de merge banda expr. 1. persoana fara caracter. 2. persoana care din prostie genereaza diferite incurcaturi.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (V653) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (V640) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
| — | — | singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
| — | — | — | |
a II-a (tu) |
| (sa)
| — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
| — | — | — | ||
plural | I (noi) |
| (sa)
| — | — | — | |
a II-a (voi) |
| (sa)
| — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
| — | — | — |
merge, mergverb
- 1. A se mishca deplasanduse dintrun loc in altul; a se deplasa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Caii mergeau acum mai greu pe drumul desfundat. SADOVEANU O. VII 80. DLRLC
- Eu mergeam pe strimta cale de sub marginea padurii. COSHBUC P. I 317. DLRLC
- SHia mers el multa lume shi tzara. RETEGANUL P. III 27. DLRLC
- Mersau ei shi zi shi noapte nu se shtie cit au mers. CREANGA P. 275. DLRLC
- Domnule ma rog trenul acesta merge la Tirgovishte? BASSARABESCU V. 48. DLRLC
- Trenul mergea tot mai departe. D. ZAMFIRESCU R. 78. DLRLC
- (Despre luna soare) Luna dupa dealuri mergind sa se culce i arata calea shii suride dulce. BOLINTINEANU O. 35. DLRLC
- 1.1. Despre nave sau alte obiecte plutitoare: pluti. DEX '09 DEX '98sinonime: pluti
- Corabiile mergeau k sageata. ISPIRESCU L. 25. DLRLC
-
- 1.2. Despre pasari avioane etc.: zbura. DEX '09 DEX '98sinonime: zbura
- 1.3. (Despre mancaruri shi bauturi) A putea fi inghitzit ushor; a aluneca pe gat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ma raped in crama shaduc shi un cofaiel de vin k sa mearga placintele acestea mai bine pe git. CREANGA P. 10. DLRLC
-
- A merge glontz (sau intins) la... DLRLC
- (Despre lucruri duse de om) Urciorul nu merge de multe ori la apa = pana la urma tzi se infunda. DLRLC
-
-
- Todosia nici no zari pina cind merse sa inchida poarta. REBREANU I. 31. DLRLC
- Nar trebui sa mearga nerasplatit de la fatza ta. CREANGA P. 299. DLRLC
- Mergind draga de la tine Plinge inima in mine. JARNÍKBIRSEANU D. 108. DLRLC
- Dimineatza mergea la cimp k de obicei; serile arareori. GIRLEANU L. 34. DLRLC
- Dumineca viitoare stapine sa mergem in sat la hora. CREANGA P. 162. DLRLC
- Ei dar gateshtete Lulutza co sa mergem la tirg. ALECSANDRI T. I 183. DLRLC
- Se scobora... k sa mearga la tabara de la SasSabesh. BALCESCU O. II 258. DLRLC
- 2.1. Este folosit k termen de urare sau de indemn. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mergi cu bine! DEX '09
- Mergi sanatoasa mamuca zise cel mic cu lacrimi in ochi. CREANGA P. 20. DLRLC
-
- 2.2. Determinat prin «inainte»: continua. DLRLCsinonime: continua
- Flacaul incepe shi el a se trece mergind tot inainte cu burlacia. CREANGA P. 142. DLRLC
-
- 2.3. A urma a frecventa cursurile unei institutzii de invatzamant. DEX '09 DEX '98
- 2.5. Ajunge. DEX '09 DEX '98sinonime: ajunge
- A mers pana la a crede cal poate indrepta. DEX '09 DEX '98
- A merge prea departe = ashi ingadui prea multe a depashi limitele ingaduite. DEX '09 DEX '98
-
- 2.6. A se angaja (intro slujba). DEX '09 DEX '98sinonime: angaja
- Nu voia nici sa lucre nici sa mearga in slujba k sashi cishtige shi ea ceva. SBIERA P. 208. DLRLC
-
- 2.7. A se inrola. DEX '09 DEX '98sinonime: inrola
- A mers la armata. DLRLC
-
- A merge inaintea cuiva = a intampina pe cineva. DEX '09
- A merge pana... = a ajunge pana la... DLRLC
- SHtiam pina unde merge afectziunea mamei. CAMIL PETRESCU U. N. 417. DLRLC
- O prietena a mers cu indrazneala pina chiar sami traga palme. CARAGIALE O. II 323. DLRLC
- Duhul de superstitzie merse pina a crede k shi schimbarea portului ce ei facusera de vreo citziva ani fuse un semn rau. BALCESCU O. II 258. DLRLC
-
- A merge la pieire (sau mai rar la pieirea capului) = a actziona necugetat ashi periclita existentza. DEX '09 DLRLC
- Sa se lase de a face calatoria aceasta k nu care cumva sa mearga la pieirea capului sau. ISPIRESCU L. 4. DLRLC
-
- A merge (fiecare) in (sau la) treaba lui = ashi relua treburile obishnuite ashi vedea de interesele sale. DEX '09
- A(i) merge (ceva) (drept) la inima (sau la suflet) = a(i) placea foarte mult. DEX '09 DLRLC
- A merge atza = a se duce drept la tzinta. DEX '09 DLRLC
- Dei merge (sau sai mearga) colbul (sau fulgii peticile untul in legatura cu verbul „a bate” sau cu echivalentele lui; cu valoare adverbiala) = tare, violent, zdravan. DEX '09 DEX '98
- Altfel mi tzi iash freca eu pe mirlani sa le mearga untul. C. PETRESCU R. DR. 117. DLRLC
- Scoteam mitzele de prin ocnitze shi cotrutze shi le flocaiam... de le mergea colbul. CREANGA A. 37. DLRLC
- Acush iau varga din coarda shi va croiesc de va merg peticile. CREANGA A. 38. DLRLC
-
- Joaca dei merg peticele (sau dei merge colbul) = joaca cu multa pasiune cu mult foc. DLRLC
- Zina... au inceput deodata sa joace shi unde nu juca shi juca dei mergea petecele. SBIERA P. 37. DLRLC
- SHi juca shi juca dei mergea colbul. SBIERA P. 39. DLRLC
-
- A merge pe... = (despre varsta) a se apropia de... a implini in curand... DEX '09 DLRLC
- Baiatul merge pe opt ani. DLRLC
- Eu babei mele – k merge pe douazeci shi patru de ani de cind mam luat cu dinsa... shi tot nu iam spus. CREANGA P. 122. DLRLC
-
- De ce merge sau pe zi (ori pe an) ce merge = pe masura ce trece timpul. DEX '09 DLRLCsinonime: progresiv
- SHi in chaosul uitarii oricum orele alerge Ea din ce in ce mai draga tziar cadea pe zi ce merge. EMINESCU O. I 160. DLRLC
- Tirgul Frumos de ce merge se face urit. NEGRUZZI S. I 192. DLRLC
- Au inceput a sa ivi nishte nourashi carii pe cit mergea acoperea ceriul. DRAGHICI R. 9. DLRLC
-
-
- 3. Acompania, insotzi, intovarashi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: acompania insotzi intovarashi
- Nu era mai nimerit sa fi mers cu noi shi fetele celea decit sa se duca ele dupa guracasca dupa pustietatzi? SP. POPESCU M. G. 57. DLRLC
- Daca vei merge cu mine... habar sa nai. ISPIRESCU L. 16. DLRLC
- Asha mia fost sortit shi nam ce face; trebuie sa merg cu HarapAlb shi pace buna. CREANGA P. 274. DLRLC
- 3.1. (Determinat prin «pe urma» sau «in urma») A urmari pe cineva cu scopul de al prinde. DLRLCsinonime: urmari
- In zadar mai merg in urma lor! RETEGANUL P. I 37. DLRLC
-
- 3.2. (La unele jocuri mai ales la cel de cartzi) A se angaja a participa la joc. DEX '09 DEX '98sinonime: participa
- A merge mana in mana (cu...) = a fi in stransa legatura a se desfashura concomitent a se inlantzui. DEX '09 DEX '98sinonime: inlantzui
- A merge dupa (cineva) = (despre femei) a se marita. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: marita
- Cum deai putut tu merge dupa un mire hid k acesta! SBIERA P. 20. DLRLC
-
- A merge dupa (cineva) = a urma sfaturile povetzele cuiva. DEX '09 DEX '98
-
- 4. (Despre intinderi de pamant drumuri etc.) A se intinde pana la...; a duce la... DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Calea mergea traganata pe coasta; casele se rareau trupul satului raminea in urma in verdeatza livezilor. SADOVEANU O. I 35. DLRLC
- Mergea atunci podul facut de Sinan de la capul cel de linga orashul Giurgiului... pina la poalele castelului. BALCESCU O. II 123. DLRLC
- Cararusha mergen vii. JARNÍKBIRSEANU D. 162. DLRLC
-
- 5. (Despre shtiri evenimente etc.) A ajunge la cunoshtintza cuiva; a se raspandi; a se propaga a se generaliza. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: generaliza propaga raspandi
- Auzi! i umblan cap tu sora Sajunga ea Lucsandrei nora! O meargai numele! No vezi La hora? COSHBUC P. I 126. DLRLC
- Ii mersese vestea k face din cinepa cea picata sub melitzoi sute de cotzi de pinza. SBIERA P. 220. DLRLC
- Merge vorba = se spune se vorbeshte. DEX '09 DEX '98
- Ii merge (cuiva) vestea (sau numele vorba etc.) = se spune despre el k... DEX '09 DEX '98
- Ii mergea numele k este cea mai frumoasa faptura omeneasca de sub soare. ISPIRESCU U. 10. DLRLC
-
- Meargai numele! = sa nu se mai auda despre el sa dispara definitiv. DEX '09 DEX '98
-
- 6. (Despre actziuni evenimente fenomene etc.) A se desfashura. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: decurge desfashura evolua
- Se scuza k a lipsit atita vreme shi era vesel parca toate iar fi mers in plin. REBREANU R. I 231. DLRLC
- Toate imi mergeau dupa plac fara leac de suparare. CREANGA A. 34. DLRLC
- Treaba mergea struna. NEGRUZZI S. I 343. DLRLC
- Cit mai ai de muncit k sa te plateshti? – Eu shtiu tovarashe draga? Dupa cum mio merge shi mie. O luna... doua luni... DUMITRIU N. 268. DLRLC
- A fost Cuminte om; dar nu shtiu cum Asha ia mers de prost. COSHBUC P. I 229. DLRLC
- 6.1. Despre aparate mecanisme etc.: functziona, umbla. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: functziona umbla
- Ceasul merge bine. DLRLC
- Un cuptor electric pentru topit otzelul consuma el singur atunci cind merge cea mai mare parte din miile de kilowatzi care pun in mishcare valea. BOGZA V. J. 82. DLRLC
-
- Ai merge (cuiva) gura. DLRLC
-
- 7. (Despre fiintze) A o duce ai fi (bine sau rau). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Bietul Guraliuc facea pozne; la instructzie mergea binishor dar la teorie era k lemnul. SADOVEANU O. VI 140. DLRLC
- Umblam la shcoala unde mergeam bine. Eram monitor premiant. La TDRG. DLRLC
- Cum merge sotzia dtale? Tot bolnava? La TDRG. DLRLC
-
- Cu mine nutzi merge. DLRLC
- Nu tzia merge tot asha pe somn pe mincare shi pe bere. ALECSANDRI T. 611. DLRLC
-
-
-
- De ce (sau pe zi ce) merge = pe masura ce trece timpul; tot mai mult. DEX '09 DEX '98
- 9. (Despre materiale mai ales despre alimente) A fi necesar a se consuma a se folosi (intro anumita cantitate). DEX '09 DLRLC
- K sa nu mearga miere multa dupa ce leau scos din cuptor le ung pe deasupra cu miere. SEVASTOS N. 78. DLRLC
- Unde merge mia mearga shi suta. DLRLC
-
- 11. (Despre numere) A se cuprinde a intra in alt numar. DEX '09 DEX '98
- 12. A se potrivi a fi posibil; a se putea a se accepta a se admite. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Aceste culori nu merg bine impreuna. DLRLC
- Merge shi fara zahar. DLRLC
- TZiarat eu tzie! Cu dintzii te rup! Ha ha! Parca asha merge? DUMITRIU P. F. 22. DLRLC
- Cu mine nu merge asha! C. PETRESCU A. R. 14. DLRLC
-
- Aceste culori merg bine. DEX '09 DEX '98
-
- Asha mai merge = asha se potriveshte e bine imi convine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Treaca (shi mearga)! sau treacamearga! = fie! sa zicem k se poate! sa admitem (k pe o concesie)! DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Greu lucru ma intrebashi mama dara aide treacamearga. ISPIRESCU E. 114. DLRLC
- Cit pentro piele treaca shi mearga Fiindca singur spui cai dreptate. ALEXANDRESCU M. 301. DLRLC
-
-
- 13. (Despre termene clauze etc.) A intra in vigoare. DEX '09 DEX '98
- 14. (Despre bani documente etc.) A fi valabil a fi in uz a avea curs. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: circula
- 15. (Despre salarii) A reveni (cuiva) in continuare. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: reveni
- SHi dobinda de 50 la suta merge la... La capetele intregi! DELAVRANCEA O. II 366. DLRLC
-
- 16. A umbla imbracat intrun anumit fel. DEX '09 DEX '98sinonime: purta
etimologie:
- mergere „a se scufunda”. DEX '98 DEX '09