MÉRGE merg vb. III. Intranz. I. (Despre fiintze) 1. A se mishca (pashind sau fiind purtat de un vehicul) dintrun loc intraltul; a pashi a se deplasa. V. umbla circula. Caii mergeau acum mai greu pe drumul desfundat. SADOVEANU O. VII 80. Eu mergeam pe strimta cale de sub marginea padurii. COSHBUC P. I 317. SHia mers el multa lume shi tzara. RETEGANUL P. III 27. Mersau ei shi zi shi noapte nu se shtie cit au mers. CREANGA P. 275. ◊ Expr. A merge glontz (sau intins) la... v. glontz. A merge atza = a merge drept la tzinta. A merge in bobote v. bobot. A merge (sau a umbla) pe doua carari v. carare. ♦ (Subiectul este drumul calea etc.) A se intinde; a duce. Calea mergea traganata pe coasta; casele se rareau trupul satului raminea in urma in verdeatza livezilor. SADOVEANU O. I 35. Mergea atunci podul facut de Sinan de la capul cel de linga orashul Giurgiului... pina la poalele castelului. BALCESCU O. II 123. Cararusha mergen vii. JARNÍKBIRSEANU D. 162. 2. A pleca. Todosia nici no zari pina cind merse sa inchida poarta. REBREANU I. 31. Nar trebui sa mearga nerasplatit de la fatza ta. CREANGA P. 299. Mergind draga de la tine Plinge inima in mine. JARNÍKBIRSEANU D. 108. ◊ (In formule de urare la despartzire) Alergi sanatoasa mamuca zise cel mic cu lacrimi in ochi. CREANGA P. 20. ♦ (Determinat de un adverb de loc sau de un substantiv introdus prin «(pina) la» «(pina) in») «intru» «catre» «spre») A se duce a porni. Dimineatza mergea la cimp k de obicei; serile arareori. GIRLEANU L. 34. Dumineca viitoare stapine sa mergem in sat la hora. CREANGA P. 162. Ei dar gateshtete Lulutza co sa mergem la tirg. ALECSANDRI T. I 183. Se scobora... k sa mearga la tabara de la SasSabesh. BALCESCU O. II 258. ◊ Expr. Ai merge (cuiva ceva) la inima v. inima. A merge pina... = a ajunge pina la... SHtiam pina unde merge afectziunea mamei. CAMIL PETRESCU U. N. 417. O prietena a mers cu indrazneala pina chiar sami traga palme. CARAGIALE O. II 323. Duhul de superstitzie merse pina a crede k shi schimbarea portului ce ei facusera de vreo citziva ani fuse un semn rau. BALCESCU O. II 258. A merge la pieire (sau mai rar la pieirea capului) = a ajunge in primejdie ashi periclita existentza. Sa se lase de a face calatoria aceasta k nu care cumva sa mearga la pieirea capului sau. ISPIRESCU L. 4. ♦ (Popular urmat de determinari introduse prin prep. «in» sau «la») A intra. A mers la armata. Nu voia nici sa lucre nici sa mearga in slujba k sashi cishtige shi ea ceva. SBIERA P. 208. 3. (Cu determinari introduse prin prep. «cu») A intovarashi a insotzi a acompania. Nu era mai nimerit sa fi mers cu noi shi fetele celea decit sa se duca ele dupa guracasca dupa pustietatzi? SP. POPESCU M. G. 57. Daca vei merge cu mine... habar sa nai. ISPIRESCU L. 16. Asha mia fost sortit shi nam ce face; trebuie sa merg cu HarapAlb shi pace buna. CREANGA P. 274. ♦ (Determinat prin «pe urma» sau «in urma») A urmari pe cineva cu scopul de al prinde. In zadar mai merg in urma lor! RETEGANUL P. I 37. ◊ Expr. A merge pe urma (sau pe urmele) cuiva v. urma. (Popular despre femei) A merge dupa cineva = a se marita. Cum deai putut tu merge dupa un mire hid k acesta! SBIERA P. 20. II. 1. A se mishca in spatziu a se duce a strabate un drum pentru a ajunge intrun anumit loc. Domnule ma rog trenul acesta merge la Tirgovishte? BASSARABESCU V. 48. Trenul mergea tot mai departe. D. ZAMFIRESCU R. 78. Corabiile mergeau k sageata. ISPIRESCU L. 25. ◊ (Despre luna soare) Luna dupa dealuri mergind sa se culce i arata calea shii suride dulce. BOLINTINEANU O. 35. (Despre lucruri duse de om) Urciorul nu merge de multe ori la apa (= pina la urma tzi se infunda). ◊ Expr. (Despre mincari) A merge pe git = a aluneca pe git. Ma raped in crama shaduc shi un cofaiel de vin k sa mearga placintele acestea mai bine pe git. CREANGA P. 10. A bate (sau a freca a croi a flocai pe cineva) dei merg(sau sai mearga) fulgii (sau peticele colbul untul) = a bate rau a bate mar. Altfel mi tzi iash freca eu pe mirlani sa le mearga untul. C. PETRESCU R. DR. 117. Scoteam mitzele de prin ocnitze shi cotrutze shi le flocaiam... de le mergea colbul. CREANGA A. 37. Acush iau varga din coarda shi va croiesc de va merg peticile. id. ib. 38. Joaca dei merg peticele (sau dei merge colbul) = joaca cu multa pasiune cu mult foc. Zina... au inceput deodata sa joace shi unde nu juca shi juca dei mergea petecele. SBIERA P. 37. SHi juca shi juca dei mergea colbul. id. ib. 39. 2. (In legatura cu notziuni temporale) A se apropia de... Baiatul merge pe opt ani. ◊ (Impersonal) Eu babei mele k merge pe douazeci shi patru de ani de cind mam luat cu dinsa... shi tot nu iam spus. CREANGA P. 122. ◊ Expr. Pe zi ce merge sau de ce pe cit merge = pe masura ce trece vremea pe zi ce trece; progresiv. SHi in chaosul uitarii oricum orele alerge Ea din ce in ce mai draga tziar cadea pe zi ce merge. EMINESCU O. I 160. Tirgul Frumos de ce merge se face urit. NEGRUZZI S. I 192. Au inceput a.sa ivi nishte nourashi carii pe cit mergea acoperea ceriul. DRAGHICI R. 9. ♦ (Determinat prin «inainte») A continua. Flacaul incepe shi el a se trece mergind tot inainte cu burlacia. CREANGA P. 142. III. 1. (Familiar despre bani) A fi in circulatzie a circula a avea curs. 2. (Despre veste zvon vorba faima nume) A se raspindi a ajunge sa fie cunoscut de toata lumea a se generaliza. Auzi! i umblan cap tu sora Sajunga ea Lucsandrei nora! O meargai numele! No vezi La hora? COSHBUC P. I 126. Ii mersese vestea k face din cinepa cea picata sub melitzoi sute de cotzi de pinza. SBIERA P. 220. Ii mergea numele k este cea mai frumoasa faptura omeneasca de sub soare. ISPIRESCU U. 10. IV. 1. (Despre un mecanism) A functziona a umbla. Ceasul merge bine. ▭ Un cuptor electric pentru topit otzelul consuma el singur atunci cind merge cea mai mare parte din miile de kilowatzi care pun in mishcare valea. BOGZA V. J. 82. ◊ Expr. A merge k pe roate v. roata (1). 2. (In expr.) Ai merge (cuiva) gura v. gura. V. 1. (In legatura cu o activitate) A se prezenta intrun anumit fel a o duce. Bietul Guraliuc facea pozne; la instructzie mergea binishor dar la teorie era k lemnul. SADOVEANU O. VI 140. Umblam la shcoala unde mergeam bine. Eram monitor premiant. La TDRG. ♦ (Impersonal) A reushi a avea succes. Cu mine nutzi merge. ▭ Nu tzia merge tot asha pe somn pe mincare shi pe bere. ALECSANDRI T. 611. ♦ A evolua a decurge a se desfashura (intrun anumit fel). Se scuza k a lipsit atita vreme shi era vesel parca toate iar fi mers in plin. REBREANU R. I 231. Toate imi mergeau dupa plac fara leac de suparare. CREANGA A. 34. Treaba mergea struna. NEGRUZZI S. I 343. ◊ (Impersonal) Cit mai ai de muncit k sa te plateshti? Eu shtiu tovarashe draga? Dupa cum mio merge shi mie. O luna...doua luni... DUMITRIU N. 268. A fost Cuminte om; dar nu shtiu cum Asha ia mers de prost. COSHBUC P. I 229. ♦ (In legatura cu sanatatea sau cu starea cuiva) A o duce a fi. Cum merge sotzia dtale? Tot bolnava? La TDRG. 2. (inlocuind alte verbe) A se potrivi. Aceste culori nu merg bine impreuna. ♦ (Despre un material intrebuintzat spre a face ceva din el) A se consuma a intra a se intrebuintza. K sa nu mearga miere multa dupa ce leau scos din cuptor le ung pe deasupra cu miere. SEVASTOS N. 78. Unde merge mia mearga shi suta. ♦ (Despre venituri) A reveni. SHi dobinda de 50 la suta merge la... La capetele intregi! DELAVRANCEA O. II 366. ♦ (Impersonal) A se putea. Merge shi fara zahar. ▭ TZiarat eu tzie! Cu dintzii te rup! Ha ha! Parca asha merge? DUMITRIU P. F. 22. Cu mine nu merge asha! C. PETRESCU A. R. 14. ◊ Expr. Asha mai merge = asha e bine se potriveshte. Treaca (shi) mearga = fie! sa zicem k se poate. Greu lucru ma intrebashi mama dara aide treacamearga. ISPIRESCU E. 114. Cit pentro piele treaca shi mearga Fiindca singur spui cai dreptate. ALEXANDRESCU M. 301. Forme gramaticale; perf. s. mersei part. mers. Varianta: (regional) mére (JARNÍKBIRSEANU D. 81) vb. III.