Definitzia cu ID-ul 685896:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
merg mers a mérge v. intr. (lat. mérgĕre a cufunda apoĭ „a se cufunda intr’un desish orĭ in intuneric a inainta a merge”. Dupa perf. mérsi s’a facut *mérgere shi de aceĭa a ramas e curat k din mérgĕre s’ar fi facut a mĭerge. Sa mearga. V. imersiune submergibil. Cp. cu shterg). Umblu ma duc dintr’un loc intr’altu: a merge maĭ incet pe jos calare cu carutza. Umblu frecŭentez: acest copil n’a mers inca la shcoala. Curg continuŭ: leafa i merge pe vacantza. Am curs umblu is primit: baniĭ vechĭ nu maĭ merg. V. tr. Strabat: a merge un drum lung o suta de chilometri: V. impers. A fi permis posibil: asta nu merge. A trece timpu: cu cit merge cu atita e maĭ raŭ. A merge bine raŭ a progresa (prospera) a scadea (a decadea a slabi saŭ a saraci): eleviĭ merg bine cu studiile bolnavu cu sanatatea. Atzĭ merge bine raŭ a prospera a scadea: bolnavuluĭ iĭ merge bine cu lapte florilor cu apa. Atzĭ merge la suflet (saŭ la inima) atzĭ placea foarte mult: aceasta apa rece mĭa mers la inima vorbele mele ĭaŭ mers la inima. A merge anapoda saŭ pe dos (un lucru) a avea rezultat opus dorintzeĭ a nu reushi. A merge in vint a se risipi fara folos: munca luĭ a mers in vint. Merge? merge bine? se poate? e permis?