REVENͲ revín vb. IV. Intranz. 1. A veni din nou a se intoarce. ♦ A aparea iar; a se manifesta din nou. 2. A se intoarce la starea normala obishnuita; ashi recapata echilibrul sufletesc a se regasi. ◊ Expr. A reveni la viatza = a scapa cu viatza dintro boala grea. Ashi reveni in fire (sau in sine) = ashi recapata cunoshtintza in urma unui leshin a unei crize a unei emotzii etc. 3. A se ocupa din nou de un subiect de o idee a se opri din nou la...; a relua. ♦ A rectifica a revoca. 4. A i se atribui un bun cuiva. ♦ A fi de datoria (cuiva) a incumba. ♦ A i se cuveni. 5. A renuntza la cele spuse promise a nu mai respecta. 6. A costa. Din fr. revenir.

reveni¹ vi [At: ASACHI S. L. I 210 / Pzi: revin (pop) reviu / E: re¹ + veni cf fr revenir] 1 A veni inapoi (la locul de unde a plecat) Si: a se reintoarce (ivr) a se returna (1) (pop) a se reinturna. 2 A se ivi din nou Si: a reaparea. 3 (Ie) Ai ~ (cuiva) graiul A se reculege (in urma unei surprize emotzii etc.) putand vorbi din nou. 4 (Udp „la” sau „din”) A se intoarce la o stare (sufleteasca) anterioara. 5 Ashi recapata cunoshtintza in urma unei crize a unui leshin etc. Si: a renashte (6) se trezi. 6 (Ie) A ~ la viatza A scapa dintro boala grea Si: a se insanatoshi. 7 (Ie) A ~ la realitate A fi conshtient din nou de starea de lucruri inconjuratoare. 8 (Ie) A ~ la sentimente mai bune A deveni mai intzelegator mai binevoitor. 9 (Udp „la” sau „asupra”) A se ocupa din nou (de ceva) Si: a relua. 10 (Ccd) Ai apartzine in virtutea unui drept a unei prerogative. 11 (Ccd) A fi de resortul sau de datoria cuiva. 12 A i se cuveni cuiva (k moshtenire). 13 A i se repartiza cuiva ceva. 14 (Udp „asupra”) A renuntza la...

REVENͲ revín vb. IV. Intranz. 1. A veni din nou a se intoarce. ♦ A aparea iar; a se manifesta din nou. 2. A se intoarce la o stare anterioara (obishnuita); ashi recapata echilibrul sufletesc fortza etc. ◊ Expr. A reveni la viatza = a scapa cu viatza dintro boala grea. Ashi reveni in fire (sau in sine) = ashi recapata cunoshtintza in urma unui leshin a unei crize a unei emotzii etc. 3. A se ocupa din nou de un subiect de o idee a se opri din nou la...; a relua. ♦ A rectifica a revoca. 4. A i se atribui un bun cuiva. ♦ A fi de datoria (cuiva) a incumba. ♦ A i se cuveni. 5. A renuntza la cele spuse promise a nu mai respecta. 6. A costa. Din fr. revenir.

REVENͲ revín shi revíu vb. IV. Intranz. 1. A veni inapoi a se intoarce (in locul de unde a plecat). Desigur a aflat k am fost plecata shi inca nu shtie k am revenit. C. PETRESCU I. II 229. De unde eshti revino iarashi Sa fim singuri. EMINESCU O. I 122. Floarea oaspetzilor luncii cu grabire se aduna K sasculteo cintareatza revenitan primavara. ALECSANDRI P. III 54. ◊ (Poetic) A revenit albastrul mai! Flori in gradina flori pe plai SHi flori la palarie! IOSIF PATR. 15. A revenit frumoasa primavara Copacii parcas ninshi deatita floare. VLAHUTZA O. A. 84. ♦ A aparea a se ivi iar; a se face vazut (simtzit etc.) din nou. Parca din senin am inceput sa sufar in tot corpul cum revin durerile daca a trecut prea repede anestezicul. CAMIL PETRESCU P. 11. E viu inca... vorbeshte... shi in fatza culorilei revin. MACEDONSKI O. I 264. 2. (Urmat de determinari introduse prin prep. «la») A se intoarce la o stare (sufleteasca) anterioara. Mama Ruxanda... sa revina la sentimente mai bune. C. PETRESCU R. DR. 121. Sa revenim la vechile noastre stari de suflet. GALACTION O. I 335. ◊ Expr. A reveni la viatza = a scapa dintro boala sau dintro criza mortala; a se insanatoshi. E a treia oara cind medicul o socoate pierduta shi de doua ori pina acum a revenit la viatza. C. PETRESCU C. V. 193. E rece k de gheatza... Hai sa cercam de al face a reveni la viatza. ALECSANDRI T. II 175. ♦ (Adesea construit cu dativul pronumelui reflexiv) A se intoarce la starea normala obishnuita (mai ales dupa o emotzie puternica); ashi recapata echilibrul (sufletesc) a se regasi. Incremeni asha un rastimp. Dar deodata ishi reveni. REBREANU I. 54. Apoi fara a lasa pe uimitzii spectatori ai teribilului supliciu sa revina din inlemnirea lor el porunci pedestrimii a escalada murii. HASDEU I. V. 102. Cind din farmecare cercam sa revenim In bratzele durerii cuprinse ne gasim. ALECSANDRI T. II 100. ◊ Expr. Ashi reveni (in fire sau rar in sine) = a se deshtepta a se trezi dupa o criza un leshin etc. la starea de mai inainte; ashi recapata cunoshtintza. Ishi revine din ora in ora din zdruncinatura aceea a mintzii. DUMITRIU B. F. 151. La udat cu apa la frecat shi consulul shia revenit in fire. ARDELEANU D. 205. Abia a doua zi ea incepu ashi reveni in sine shi recunoscu k se afla in casa parinteasca. GANE N. I 82. 3. (Urmat de determinari introduse prin prep. «la» sau «asupra») A se opri a se ocupa din nou de... a relua (un subiect o idee). Asupra defectelor acestei teorii voi reveni mai departe. GRAUR F. L. 7. De ideea dlui Xenopol voi vorbi mai la vale. Revin la subiectul conferintzei. IONESCURION C. 65. Vom reveni asupra acestor minastiri k sa vorbim mai amanuntzit. BOLINTINEANU O. 312. ♦ (Fara determinari) A repeta a insista. Te intreb reveni sublocotenentul daca doreshti ceva. SAHIA N. 84. 4. (Construit cu dativul) A i se atribui a i se repartiza (cuiva ceva); a fi de resortul de datoria (cuiva). Lui i va reveni cuvintul hotaritor in alegerea carierii tinarului vlastar. VORNIC P. 10. ♦ A i se cuveni. In afara de linia de purtare politica care o adoptase SHerban ocupase inca... moshii care reveneau fratzilor shi nepotzilor sai. IORGA L. I 159. 5. (Urmat de determinari introduse prin prep. «asupra») A nu mai respecta a nu se mai tzine de... a renuntza la... a revoca. Am revenit asupra hotaririi de ieri. ◊ Refl. impers. Sa revenit asupra deciziei. C. PETRESCU I. II 152. 6. (Construit cu un pronume in dativ) A costa. Chiria imi revine 50 de lei.

REVENÍ vb. IV. intr. 1. A veni indarat a se intoarce. ♦ A se ivi din nou. 2. A se ajunge din nou la aceeashi stare (sufleteasca); ashi recapata echilibrul (sufletesc). 3. A relua (un subiect o idee). 4. A i se cadea a i se atribui; a fi de resortul...; a i se cuveni. 5. A revoca. [P.i. revín shi revíu conj. vina. / cf. fr. revenir].

REVENÍ vb. intr. 1. a veni inapoi a se intoarce. ◊ a se ivi din nou. 2. a se ajunge din nou la aceeashi stare ashi recapata echilibrul (sufletesc). 3. a relua (un subiect o idee). 4. a i se atribui; a fi de resortul...; a i se cuveni. 5. a revoca. (< fr. revenir)

A REVENÍ revín intranz. 1) A veni din nou; a se intoarce. 2) Ashi recapata starea normala; a se redresa; a se reface; a se regenera. Pacientul ishi revenea treptat. ◊ ~ la viatza a) a scapa de o boala grea; b) a renashte. 3) A (i) se atribui drept datorie (cuiva); a incumba. 4) (despre sarcini bunuri materiale etc.) A apartzine in mod firesc; a se cuveni; a se impune; a se incumba; a se cadea. 5) A se ocupa din nou de ceva; a relua ceva. 6) rar A valora in bani; a costa. /re + a veni

revenì v. 1. a veni iar a se intoarce: primavara revine in totzi anii; 2. fig. a relua un subiect intrerupt: sa revenim la chestiune.

*revín shi víŭ a vení v. intr. (re shi vin dupa fr. revenir shi lat. revenire). Vin ĭar ma intorn: berzele revin in fiecare an (shi fig.) a reveni la o chestiune saŭ asupra uneĭ chestiunĭ. Vin la impartzire: asta revine cite un franc pe zi.

revení¹ (a ~) (a veni din nou) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. revín 1 pl. revením imperf. 3 sg. reveneá; conj. prez. 3 sa revína; imper. 2 sg. revíno

revení (a veni din nou) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. revín imperf. 3 sg. reveneá; conj. prez. 3 sg. shi pl. revína

reveni (ind. prez. 1 sg. revin conj. revina)

revin vina 3 conj.

REVENÍ vb. 1. v. reintoarce. 2. a reaparea (rar) a se reivi. (Actorul a ~ la rampa.) 3. a recadea. (A ~ in pozitzia initziala.) 4. v. intoarce. 5. (FIZ.) a se intoarce a se rasfrange a se reflecta a se repercuta (inv.) a se refrange. (Unda sonora ~ la intalnirea unui obstacol.) 6. v. recidiva. 7. v. razgandi. 8. a se dezmetici a se reculege a se regasi a se trezi (inv.) a se dezmetzi a se recuceri a se remite (rar fig.) a se dezbata. (SHia ~ destul de repede shi a actzionat normal.) 9. (livr.) a incumba. (Itzi ~ o datorie de onoare.) 10. a i se cadea a i se cuveni (inv. shi reg.) ai veni. (Dami partea caremi ~.) 11. v. costa.

REVENI vb. 1. a se reintoarce a se returna (pop.) a se reinturna. (A ~ la punctul de plecare.) 2. a recadea. (A ~ in pozitzia initziala.) 3. a se inapoia a se intoarce a veni (pop.) a se inturna (prin Ban.) a proveni (inv.) a se toarce a se turna. (Cind ai ~ acasa?) 4. (FIZ.) a se intoarce a se rasfringe a se reflecta a se repercuta (inv.) a se refringe. (Unda sonora ~ la intilnirea unui obstacol.) 5. (MED.) a se intoarce a reaparea a recidiva (reg.) a se inturna. (Boala ia ~.) 6. a se razgindi. 7. a se dezmetici a se reculege a se regasi a se trezi (inv.) a se dezmetzi a se recuceri a se remite (rar fig.) a se dezbata. (SHia ~ destul de repede shi a actzionat normal.) 8. (livr.) a incumba. (Itzi ~ o datorie de onoare.) 9. a i se cadea a i se cuveni (inv. shi reg.) ai veni. (Dami partea caremi ~.) 10. a costa a face a fi (rar) a pretzui (inv. shi reg.) a veni (inv.) a costisi. (Cit ~ metrul de stofa?)

REVENONS À NOS MOUTONS (fr.) sa revenim la oile noastre „La farce du maitre Pathelin”. Sa revenim la subiect.