15 definitzii pentru armoniza
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relatzionale (3)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ARMONIZÁ armonizez vb. I. 1. Tranz. shi refl. A pune in armonie1 sau a deveni armonios a face sa fie sau a fi in concordantza. 2. Tranz. A compune acompaniamentul la o melodie conform legilor armoniei1. Din fr. harmoniser.
ARMONIZÁ armonizez vb. I. 1. Tranz. shi refl. A pune in armonie1 sau a deveni armonios a face sa fie sau a fi in concordantza. 2. Tranz. A compune acompaniamentul la o melodie conform legilor armoniei1. Din fr. harmoniser.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
armoniza [At: LB / V: h~ / Pzi: ~zez / E: fr harmoniser] 12 vtr A (se) pune in armonie1 (1) Si: (inv) armonia (1) armonirui (1). 3 vt A face acompaniamentul de voci sau de instrumente muzicale la o melodie Si: (inv) armonia (1) armonirui (2) Cf armonie1 (5). 45 vtr (Fig) A (se) stabili relatzii de intzelegere de prietenie Cf armonie1 (10).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ARMONIZÁ armonizez vb. I. Tranz. 1. A pune sau a aduce in armonie a face sa se potriveasca sa fie de acord in concordantza. A armoniza culorile. ◊ Refl. SHi zise vailor sa cinte shi vaile se ridicara Cu voci de frunze shi de ape cu shoapte ce sarmonizara. MACEDONSKI O. I 65. ◊ Intranz. Era imbracata... intro rochie simpla de matase roshie armonizind de minune cu pielea mata de culoarea coajei de castana. BART E. 147. 2. A compune acompaniamentul (de voci sau de instrumente muzicale) la o melodie conform legilor armoniei.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ARMONIZÁ armonizez vb. I. 1. Tranz. intranz. shi refl. A pune in armonie sau a deveni armonios a face sa fie sau a fi in concordantza; a se potrivi. 2. Tranz. A compune acompaniamentul la o melodie conform legilor armoniei. Fr. harmoniser.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
ARMONIZÁ vb. I. tr. refl. A (se) pune in armonie in concordantza; a (se) potrivi. 2. tr. A compune acompaniamentul (vocal sau instrumental al) unei melodii. [< fr. harmoniser it. armonizzare].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ARMONIZÁ vb. 1. tr. refl. a (se) pune in armonie; a (se) potrivi. II. tr. a compune acompaniamentul unei melodii. (< fr. harmoniser)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A ARMONIZÁ ~éz 1. tranz. 1) (acompaniamentul unei melodii) A compune in conformitate cu legile armoniei. 2) A face sa se armonizeze. 2. intranz. A fi in armonie. /<fr. harmoniser
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE ARMONIZÁ ma ~éz intranz. 1) A deveni armonios. 2) A se afla in armonie; a fi in concordantza deplina; a cadra; a se asorta; a se potrivi; a concorda. /<fr. harmoniser
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
*armonizéz v. tr. (d. armonie; fr. harmoniser). Pun in armonie potrivesc. V. refl. Is cu armonie.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
armonizá (a ~) vb. ind. prez. 3 armonizeáza
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
armonizá vb. ind. prez. 1 sg. armonizéz 3 sg. shi pl. armonizeáza
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
armonizez.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ARMONIZÁ vb. v. asorta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ARMONIZA vb. a (se) asorta a (se) combina a merge a (se) potrivi (pop. shi fam.) a (se) lovi. (Albastrul se ~ bine cu albul.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A armoniza ≠ a discorda a distona
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
armoniza, armonizezverb
- 1. A pune in armonie sau a deveni armonios a face sa fie sau a fi in concordantza. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- A armoniza culorile. DLRLC
- SHi zise vailor sa cinte shi vaile se ridicara Cu voci de frunze shi de ape cu shoapte ce sarmonizara. MACEDONSKI O. I 65. DLRLC
- Era imbracata... intro rochie simpla de matase roshie armonizind de minune cu pielea mata de culoarea coajei de castana. BART E. 147. DLRLC
-
-
etimologie:
- harmoniser DEX '09 DEX '98 DN