POTRIVÍ potrivesc vb. IV. 1. Refl. shi tranz. A avea sau a face sa aiba insushiri comune cu cineva sau cu ceva a fi sau a face sa fie la fel; a fi sau a pune pe acelashi plan. ♦ A (se) compara. 2. Tranz. A asheza ceva la locul nimerit; a aranja intrun anumit fel considerat potrivit. ♦ A impodobi a dichisi. 3. Tranz. A pune de acord a face sa corespunda sa fie la fel cu altceva a adapta a da dupa... ♦ (Pop.) A acorda un instrument muzical. ♦ A doza dupa gust. A potrivi o mancare din (sau de) sare. 4. Tranz. A da forma dorita necesara etc.; a fasona. ♦ Fig. A ticlui; a improviza. Potrivise pe hartie cateva poezii. 5. Refl. shi tranz. A fi sau a face pe masura cuiva a veni sau a face sa vina bine. Haina i se potriveshte. ♦ Refl. A fi in concordantza a se armoniza. ◊ Expr. A se potrivi k nucan perete (sau k muscan lapte) = a fi nepotrivit a fi deplasat. 6. Tranz. A face in asha fel incat...; a calcula a chibzui a cumpani. 7. Refl. (Pop. shi fam.) A se pune la mintea cuiva a da ascultare; a consimtzi. 8. Refl. (Inv. shi pop.) A se impotrivi. Din potriva.

potrivi [At: PSALT. HUR. 10^v/15 / V: (inv) protivi / Pzi: ~vesc / E: potriva] 1 vr (Irg) A se impotrivi. 23 vtrr (A face sa aiba sau) a avea insushiri comune cu cineva sau cu ceva Si: a (se) asemana. 4 vrr (Rar; ie) Ce se ~veshte! Ce are a face!? 5 vrr (Rar; iae) Nui logic. 6 vrr (Rar; iae) Nai dreptate. 7 vrr (Spc) A fi conform cu cerintzele felul situatzia specificul posibilitatzile etc. cuiva sau a ceva Si: a corespunde. 89 vtr (Irg) A (se) compara pentru a stabili asemanarea insushirile comune. 10 vt A pune un obiect la locul firesc indicat sau in cel mai bun loc. 11 vt A face k un obiect sa stea asha cum trebuie. 12 vt A pune un obiect in pozitzia cea mai buna. 13 vt A aranja intrun fel considerat adecvat. 14 vt A impodobi a gati a dichisi punand ceva la locul sau shi aranjand cat mai adecvat. 15 vt A afirma ceva in locul la timpul sau in situatzia considerata adecvata. 16 vr (D. obiecte de imbracaminte) A fi pe masura cuiva. 17 vt A da forma dorita necesara Si: a fasona. 18 vt A transforma pentru a corespunde cerintzelor. 19 vt (Fam; dep) A alcatui ceva in graba Si: a improviza a ticlui. 20 vt (C. i. sisteme tehnice) A face sa corespunda pentru a putea functziona Si: a adapta a regla. 21 vt (Pop; spc) A acorda instrumente muzicale strune etc. 22 vt A da unei substantze compozitzia adecvata. 23 vt A doza un aliment atat cat trebuie pentru a fi bun. 24 vt (Fsha) A actziona in asha fel incat sa ajunga la rezultatul urmarit dorit. 25 vt (Pex) A chibzui. 26 vr (Ccd) A da cuiva ascultare. 27 vr (Ccd) A se lua dupa cineva sau ceva. 28 vr (Ccd) A da cuiva crezare. 29 vr (Ccd) A lua in serios. 30 vr (Ccd) A face pe voia cuiva. 31 vr (Ccd) Ashi pune mintea cu cineva sau ceva. 32 (Fam; ie) Ce te ~veshti? De ce crezi ceea ce tzi se spune? 3334 vri A se intampla sa fie intrun anumit fel Si: a se nimeri a se brodi. 35 vt (Ie) A se ~ k nucan perete (sau k muscan lapte) A fi nepotrivit deplasat.

POTRIVÍ potrivesc vb. IV. 1. Refl. shi tranz. A avea sau a face sa aiba insushiri comune cu cineva sau cu ceva a fi sau a face sa fie la fel; a fi sau a pune pe acelashi plan. ♦ A (se) compara. 2. Tranz. A asheza ceva la locul nimerit; a aranja intrun anumit fel a face sa stea asha cum trebuie. ♦ A impodobi a dichisi. 3. Tranz. A pune de acord a face sa corespunda sa fie la fel cu altceva a adapta a da dupa... ♦ (Pop.) A acorda un instrument muzical. ♦ A doza atat cat trebuie (pentru a fi bun). A potrivi o mancare din sare. 4. Tranz. A da forma dorita necesara etc.; a fasona. ♦ Fig. A ticlui; a improviza. Potrivise pe hartie cateva poezii. 5. Refl. shi tranz. A fi sau a face pe masura cuiva ai veni sau a face sa vina bine. Haina i se potriveshte. ♦ Refl. A fi in concordantza a se armoniza. ◊ Expr. A se potrivi k nucan perete (sau k muscan lapte) = a fi nepotrivit a fi deplasat. 6. Tranz. A face in asha fel incat...; a calcula a chibzui a cumpani. 7. Refl. (Pop. shi fam.) A da cuiva ascultare ai face pe voie; a consimtzi. 8. Refl. (Inv. shi pop.) A se impotrivi. Din potriva.

POTRIVÍ potrivesc vb. IV. 1. Refl. A avea insushiri comune cu cineva sau cu ceva; a fi la fel a fi deopotriva a se asemana; p. ext. a fi in armonie a se armoniza. Nalt e de statura SHindesat pasheshte SHi se potriveshte Potriveshte bine Draga mea cu tine! COSHBUC P. II 145. Aceasta libertate de alegere in elementele de cultura il facea sa citeasca numai ceea ce se potrivea cu predispunerea sa sufleteasca. EMINESCU N. 36. Sa cautam impreuna prin largul domeniu al vinatoriei un cimp care ne vom potrivi poate la gusturi! ODOBESCU S. III 50. Socoteala de acasa nu se potriveshte cu cea din tirg. ◊ Expr. Ce se potriveshte! = cearea face! nu se poate. Mergem?... Poftim vere. Ce se potriveshte!..apuca dta inainte vere eshti mai carunt. ALECSANDRI T. I 396. ♦ Tranz. A pune pe acelashi plan a socoti asemenea la fel deopotriva; a asemui a compara. Daca Albimparat ishi avea ginerele gasit in sluga gradinarului de ce ne mai chema pe noi sa ne potriveasca cu sluga shi so aleaga mai de pretz pe ea? VISSARION B. 38. Cu cerul ma potriveshte; Cu luna cu stelele Cu dragi rindunelele. JARNÍKBIRSEANU 38. 2. Tranz. A asheza ceva la un loc nimerit la locul cuvenit sau in cel mai bun loc; a aranja intrun fel. Ghitza Lungu ishi potrivi cu grija palaria pe un scaun SADOVEANU M. C. 134. Potrivi un ziar sai acopere ochii de lumina. C. PETRESCU C. V. 275. Potrivi caramizile la loc k sa nu se cunoasca pe unde au intrat! ISPIRESCU L. 372. ◊ Fig. Potrivim shirul de ginduri peo sistema oarecare. EMINESCU O. IV 46. ♦ (Cu privire la instrumente muzicale) A acorda. Lautarii ishi potriveau zgomotos instrumentele. REBREANU I. 25. Lautarul potrivindushi strunele dupa cintec incepu cit din gura cit din scripca. MIRONESCU S. A. 55. ♦ A face sa stea asha cum trebuie a pune in cea mai buna pozitzie a aranja. Ishi potrivi ochelarii shi se scula de pe scaun. C. PETRESCU A. 384. E farul de la Caliacra shopteshte ofitzerul de cuart potrivindushi binoclul. BART S. M. 18. ♦ A aplica a plasa la locul nimerit. Ash potrivi aci shi nu fara oarecare iscusintza vorba rominului: departe griva. de iepure. ODOBESCU S. III 25. ♦ A impodobi a gati a dichisi. Barbierii cai chema Pe el bine cal spala Mil radea shil potrivea SHi cu tzoalel imbraca. SHEZ. VII 167. SHi mil netezeshte SHi mil potriveshte Cu cioltar de fir. Ciucuri dibrishim. TEODORESCU P. P. 45. 3. Tranz. A face sa mearga bine la fel cu altceva a adapta; a da dupa... A potrivi ceasul. ▭ Mihai potrivea mersul mashinii dupa trapul marunt al cailor dupa inaintarea steagurilor mishcatoare din fatza sa. MIHALE O. 467. ♦ A face sa fie bun dozind atit cit trebuie. A potrivi o mincare dirnsare. ◊ Expr. A potrivi (pe cineva) din git v. git. 4. Tranz. (Cu privire la vorbe glume) A ticlui bine a rosti ceva in locul la timpul sau in situatzia in care trebuie. Ma faceam smerit shi numai rideam in mine mierinduma tot atunci de ghibacia minciunilor ce potrivisem demi venea maimai sa le cred shi eu singur pe jumatate. CREANGA A. 61. Gura mea toate le spune; Cetera mai shi gresheshte... Gura mea le potriveshte. JARNÍKBIRSEANU D. 357. (Ironic) Surdul naude dar le potriveshte. 5. Refl. (Despre piese tehnice obiecte de imbracaminte etc.) A fi pe masura a fi cum se cere; a veni bine. Ma gindesc cum ash putea sa le demonstrez k piciorul [de lemn] este al tatei. Iash pune pe totzi sal incerce shi fara indoiala k nu sar potrivi la nici unul. SAHIA N. 22. Condurul nu se potrivi la nici o fata de imparat la nici o cucoana la nici o jupineasa. ISPIRESCU L. 306. ◊ Expr. A se potrivi k nucan perete (sau k mireasa la moara k muscan lapte k scripca cu iepurele) = a nu se potrivi de loc a fi deplasat. Ajunge in sat la fratesau shi pe loc cirpeshte o minciuna care se potrivea k nuca in parete. CREANGA P. 47. 6. Intranz. A face in asha fel incit...; a calcula a chibzui. Potrivira sa ramiie de mincare pina in seara a doua k sa nu mai aprinza foc shi sa se zareasca fumul de undeva. GALACTION O. I 297. Voi cata dar a va spune Pentru ce norodul vostru potrivitam sa seadune Azi aci shin taina. DAVILA V. V. 32. Sa potriveshti totdeauna sa fie foc zdravan in soba. CREANGA P. 87. ◊ Tranz. Calul o potrivea cum sa vina tot cam la o parte k sai reteze vreun cap [balaurului]. ISPIRESCU L. 18. 7. Refl. (Construit cu dativul sau cu determinari introduse prin prep. «la») A asculta (sau a crede pe cineva) a face (cuiva) pe voie a se lua dupa cineva sau ceva ashi pune mintea cu cineva sau ceva. Daca mash potrivi nevestii ar trebui sa cumpar tat tirgu. C. PETRESCU I. II 128. Cind mash potrivi eu babei la toate cele apoi ash lua cimpii! CREANGA P. 77. ◊ (Fara determinari) Nu te potrivi. Dumneata ramii cum eshti. SADOVEANU B. 263. 8. Intranz. (Popular) A se impotrivi. Iar cumva de nai voi SHi mie tei potrivi Apoi foarte vei greshi K eu roaba tzioi lua SHi nimica nu tzioi da. TEODORESCU P. P. 117.

A POTRIVÍ ~ésc tranz. 1) A face sa se potriveasca. 2) A face sa ocupe pozitzia necesara; a pune sa stea cum trebuie; a asheza; a aranja. 3) (volumul masa marimea) A determina cu aproximatzie. 4) (instrumente muzicale) A face sa produca sunetele necesare; a acorda. 5) (ceasul) A pune sa mearga la fel cu altul. 6) (persoane) A face sa capete un aspect ingrijit; a gati a chiti; a aranja; a dichisi. 7) (mancaruri) A gusta adaugand anumite ingrediente (pentru a da un gust bun). 8) (vorbe glume) A rosti la timpul shi la locul cuvenit. 9) A hotari (in minte) examinand toate posibilitatzile; a chibzui; a cumpani. ~ cum e mai bine. /Din potriva

A SE POTRIVÍ ma ~ésc intranz. 1) A avea trasaturi comune; a fi deopotriva; a se asemana; a semana; a se asemui. 2) A fi pe masura cuiva sau a ceva. Paltonul se ~eshte foarte bine. 3) A fi in concordantza deplina; a se armoniza; a se asorta; a concorda; a cadra. ◊ ~ k nuca de (sau in) perete v. NUCA. 4) A da ascultare cuiva; a face pe voie (cuiva). /Din potriva

potrivì v. (activ) 1. a face deopotriva a asemana: a potrivi un lucru cu altul; 2. a ajusta: a potrivi o cheie o haina; 3. a aranja: ashi potrivi parul rochea; 4. fig. a nemeri: a potrivi o minciuna. ║ (reciproc) 1. a se compara: nu te potrivi cu mine; 2. a fi de asemenea a corespunde; socoteala dacasa nu se potriveshte cu cea din targ; ce se potriveshte! de loc! (ironic) d’apoi cum nu! 3. a se aplica: aci se potriveshte zicatoarea poporului; 4. a face pe voie: cand m’ash potrivi eu babei la toate cele CR. [Slav. PROTIVITI SĒ a rezista a contrazice].

protivi v vz potrivi

potrivésc v. tr. (maĭ vechĭ protivesc d. vsl. potriviti sen a se opune protiviĭe opozitziune). Fac sa se potriveasca acomodez ajustez: a potrivi un lucru cu altu o cheĭe la o broasca o haĭna pe trupu cuĭva. Asortez: a potrivi o coloare cu alta. Ashez aranjez: atzĭ potrivi paru deranjat haĭnele deranjate. Nemeresc: a potrivi sabia k sa intre in teaca (shi fig.) o vorba la adresa cuĭva o mincĭuna. V. refl. Vechĭ. Ma impotrivesc. Azĭ. Is acomodat is ajustat merg: aceste lucrurĭ se potrivesc unele cu altele saŭ intre ele. Is asemenea corespund: socoteala de acasa nu se potriveshte cu cea din tirg (Prov.). Is aplicabil is nemerit: aicĭ se potriveshte vorba ceĭa. Ma compar: broasca se potrivea cu bou. Ma conformez ascult daŭ atentziune. ma pun cu cred fac pe plac: nu te potrivi nebunuluĭ! Exclamativ: ce se potriveshte! ce are a face! nu e nicĭ o asemanare!

potriví (a ~) (potri) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. potrivésc imperf. 3 sg. potriveá; conj. prez. 3 sa potriveásca

potriví vb. (sil. tri) ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. potrivésc imperf. 3 sg. potriveá; conj. prez. 3 sg. shi pl. potriveásca

POTRIVÍ vb. 1. v. adapta. 2. v. ajusta. 3. a (se) nimeri (Ban. shi Transilv.) a (se) pasali. (Potcoava nu se ~.) 4. ai veni (Transilv.) a i se vaji. (Pantoful i se ~.) 5. v. veni. 6. v. aranja. 7. a indrepta (prin Transilv.) a aiepta. (A ~ cuvertura.) 8. a doza a proportziona. (A ~ substantzele intrun amestec.) 9. a aranja a asheza a clasa a clasifica a dispune a distribui a grupa a impartzi a intocmi a ordona a organiza a orandui a pune a repartiza a randui a sistematiza (pop.) a chiti (inv.) a drege a tocmi. (~ cum trebuie elementele unui ansamblu.) 10. v. regla. 11. v. acorda. 12. a aprecia a calcula a socoti. (A ~ ceva din ochi.) 13. v. asorta. 14. v. concorda. 15. v. prinde. 16. v. asemana. 17. v. corespunde. 18. a cadra a corespunde a merge (inv. shi reg.) a veni. (Ce faci tu nu se ~ cu momentul ales.) 19. v. preta. 20. v. nimeri. 21. a aranja a ticlui (pop. shi fam.) a drege (pop.) a (o) brodi. (A ~ astfel lucrurile incat...) 22. a se intampla a se nimeri (pop.) a se brodi (inv. shi reg.) a se prileji a se prilejui (Transilv.) a talali (prin Maram.) a se talni (Ban.) a se zgodi. (Sa ~ sa fie acolo.) 23. v. cadea.

potrivi vb. v. IMPOTRIVI. OPUNE.

POTRIVI vb. 1. a adapta (livr.) a apropria. (A ~ unui anumit scop.) 2. a adapta a ajusta. (A ~ o piesa la un mecanism.) 3. a (se) nimeri (Ban. shi Transilv.) a (se) pasali. (Potcoava nu se ~.) 4. ai veni (Transilv.) a i se viji. (Pantoful i se ~.) 5. ai cadea ai shedea ai veni. (Haina i se ~ bine.) 6. a(shi) aranja a(shi) asheza. (Ishi ~ cravata.) 7. a indrepta (prin Transilv.) a aiepta. (A ~ cuvertura.) 8. a doza a proportziona. (A ~ substantzele intrun amestec.) 9. a aranja a asheza a clasa a clasifica a dispune a distribui a grupa a impartzi a intocmi a ordona a organiza a orindui a pune a repartiza a rindui a sistematiza (pop.) a chiti (inv.) a drege a tocmi. (~ cum trebuie elementele unui ansamblu.) 10. a aranja a regla. a repara (pop. shi fam.) a meshteri. (A ~ un aparat.) 11. a acorda a regla. (~ aparatul de radio.) 12. a aprecia a calcula a socoti. (A ~ ceva din ochi.) 13. a (se) armoniza a (se) asorta a (se) combina a merge (pop. shi fam.) a (se) lovi. (Albastrul se ~ bine cu albul.) 14. a concorda a corespunde (pop.) a se lovi (prin Bucov. shi Mold.) a se shtimui (inv.) a conglasui a consuna. (Datele obtzinute se ~ intre ele.) 15. a o prinde. (Aerul shtrengaresc i se ~ de minune.) 16. a se asemana a se asemui a se compara (pop.) a se lovi (inv.) a se tocmi. (Socoteala de acasa nu se ~ cu cea din tirg.) 17. a corespunde a raspunde. (O masura ce se ~ intereselor largi.) 18. a cadra a corespunde a merge (inv. shi reg.) a veni. (Ce faci tu nu se ~ cu momentul ales.) 19. a se preta. (Semintze ce se ~ la cultura fortzata.) 20. a o nimeri (pop.) a o brodi. (A o ~ k nucan perete.) 21. a aranja a ticlui (pop. shi fam.) a drege (pop.) a (o) brodi. (A ~ astfel lucrurile incit...) 22. a se intimpla a se nimeri (pop.) a se brodi (inv. shi reg.) a se prileji a se prilejui (Transilv.) a talali (prin Maram.) a se tilni (Ban.) a se zgodi. (Sa ~ sa fie acolo.) 23. a cadea a se nimeri a pica (pop.) a se brodi. (Sarbatoarea se ~ intro simbata.)

POTRIVÍ vb. v. impotrivi opune.^[1]

a se potrivi k manusha expr. a se potrivi perfect.

a se potrivi k nucan perete a fi nepotrivit a fi deplasat.